Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE AHURU MA VAU

Te bapetizoraa e to outou taairaa e te Atua

Te bapetizoraa e to outou taairaa e te Atua
  • E nafea te bapetizoraa Kerisetiano e ravehia ’i?

  • Eaha te mau taahiraa e titauhia ia rave a nehenehe atu ai outou e bapetizohia?

  • E nafea te hoê taata e pûpû ai ia ’na na te Atua?

  • Eaha te tumu taa ê o te bapetizoraa?

1. No te aha te hoê taata toroa Etiopia i ani ai ia bapetizohia oia?

“INAHA teie e pape, eaha te mea e ore e tia ’i ia bapetizo ia ’u?” Na te hoê taata toroa Etiopia i ui i teie uiraa i te senekele matamua. Ua haapapu te hoê Kerisetiano o Philipa te i‘oa ia ’na e o Iesu te Mesia fafauhia. No to ’na putapû i ta ’na i haapii i roto i te mau Papai, ua haa te taata Etiopia ra. Ua faaite oia i to ’na hinaaro ia bapetizohia oia!—Ohipa 8:26-36.

2. No te aha e mea maitai ai ia feruri maite oe i te bapetizoraa?

2 Mai te peu e ua haapii maite oe i te mau pene na mua ’tu o teie buka e te hoê Ite no Iehova, e mana‘o paha oe e ua ineine oe i te ui, ‘Eaha te mea e ore e tia ’i ia bapetizo ia ’u?’ Ua haapii hoi oe i teie nei i te parau fafau Bibilia o te ora mure ore i roto i te paradaiso. (Luka 23:43; Apokalupo 21:3, 4) Ua haapii atoa oe i te huru mau o te feia pohe e te tiaturiraa o te tia-faahou-raa. (Koheleta 9:5; Ioane 5:28, 29) Te apiti atoa ra paha oe i te mau Ite no Iehova i te mau putuputuraa a ta ratou amuiraa e ua ite roa paha oe e nafea ratou e faaohipa ’i i te haapaoraa mau. (Ioane 13:35) Te mea faufaa roa ’‘e, ua haamata paha oe i te faatupu i te taairaa piri e te Atua ra o Iehova.

3. (a) Eaha ta Iesu i faaue i ta ’na mau pǐpǐ e rave? (b) E nafea te bapetizoraa i roto i te pape e ravehia ’i?

3 E nafea ia faaite e te hinaaro ra outou e tavini i te Atua? Teie ta Iesu i parau i ta ’na mau pǐpǐ: “E haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou.” (Mataio 28:19) Ua horoa Iesu iho i te hi‘oraa ma te bapetizohia i roto i te pape. Aita i pîpî-noa-hia te pape i nia ia ’na, e aita i niniihia maa pape i nia i to ’na upoo. (Mataio 3:16) No roto mai te ta‘o “bapetizo” i te hoê ta‘o Heleni e “uhi roa i raro i te pape” te auraa. No reira te auraa o te bapetizoraa Kerisetiano, o te uhi-roa-raahia ïa, aore ra taumi-roa-raahia, i raro i te pape.

4. E faaite te bapetizoraa i roto i te pape i te aha?

4 E titauraa te bapetizoraa i roto i te pape no te feia atoa e hinaaro ra e faatupu i te taairaa e te Atua ra o Iehova. E faaite te bapetizoraa i mua i te taatoaraa i to outou hinaaro e tavini i te Atua. E faaite te reira e te oaoa nei outou i te rave i te hinaaro o Iehova. (Salamo 40:7, 8) No te neheneheraa râ e bapetizohia, e titauhia ia rave outou i te tahi mau taahiraa taa maitai.

E HINAAROHIA TE ITE E TE FAAROO

5. (a) Eaha te taahiraa matamua e rave a nehenehe atu ai e bapetizohia? (b) No te aha mea faufaa ’i te mau putuputuraa Kerisetiano?

5 Ua haamata ê na outou i te rave i te taahiraa matamua. E nafea? Ma te iteraa no nia i te Atua ra o Iehova e ia Iesu Mesia, maoti paha te hoê haapiiraa Bibilia tamau. (A taio i te Ioane 17:3.) Mea rahi atu â râ te mea e haapii. Te hinaaro ra te mau Kerisetiano ia î ratou i te ite i to te Atua hinaaro. (Kolosa 1:9) I roto i taua tuhaa ra, e tauturu rahi te haereraa i te mau putuputuraa a te amuiraa a te mau Ite no Iehova. Mea faufaa ia na reira. (Hebera 10:24, 25) E tauturu te haere-tamau-raa i te mau putuputuraa ia outou ia ite no nia i te Atua.

E taahiraa faufaa ia noaa te ite mau i te Parau a te Atua no te neheneheraa e bapetizohia

6. Eaha te faito ite Bibilia e titauhia ia fana‘o outou a nehenehe atu ai e bapetizohia?

6 Parau mau, aita e titauhia ra ia ite outou i te mau mea atoa i roto i te Bibilia a nehenehe atu ai e bapetizohia. E maa ite noa to te taata toroa Etiopia, ua hinaaro râ oia i te tauturu no te taa i te tahi mau tuhaa o te mau Papai. (Ohipa 8:30, 31) Oia atoa, mea rahi atu â ta outou e haapii. Inaha, eita roa ’tu outou e faaea i te haapii no nia i te Atua. (Koheleta 3:11) Hou râ outou a nehenehe ai e bapetizohia, e titauhia ia ite e ia farii outou i te mau haapiiraa Bibilia tumu a‘e. (Hebera 5:12) I roto i taua mau haapiiraa ra, te vai ra te parau mau no nia i te huru o te feia pohe e te faufaaraa o te i‘oa o te Atua e to ’na Basileia.

7. Eaha te faahopearaa o te hoê haapiiraa Bibilia i nia ia outou?

7 Eita râ e navai noa te ite ana‘e, no te mea “aore e faaroo ra e ore roa [te Atua] e mauruuru.” (Hebera 11:6) Te parau maira te Bibilia e i te faarooraa vetahi o te oire tahito ra o Korinetia i te poroi Kerisetiano, “ua faaroo [ratou], e bapetizohia ihora.” (Ohipa 18:8) Maoti atoa ïa te hoê haapiiraa Bibilia e î ai outou i te faaroo e o te Parau faaurua tera a te Atua. E tauturu hoi te haapiiraa Bibilia ia outou ia faahotu i te faaroo i te mau parau fafau a te Atua e i te mana faaora o te tusia o Iesu.—Iosua 23:14; Ohipa 4:12; Timoteo 2, 3:16, 17.

A FAAITE I TE PARAU MAU BIBILIA IA VETAHI Ê

8. Na te aha e turai ia outou ia faaite ia vetahi ê i ta outou i haapii?

8 A rahi ai te faaroo i roto i to outou aau, e ite outou e mea fifi ia tapea i ta outou i haapii na outou noa. (Ieremia 20:9) E puai roa to outou hinaaro e paraparau ia vetahi ê no nia i te Atua e ta ’na mau opuaraa.—A taio i te Korinetia 2, 4:13.

E mea tia ia turai te faaroo ia outou ia faaite i ta outou e tiaturi ra ia vetahi ê

9, 10. (a) E nehenehe outou e haamata i te faaite i te parau mau Bibilia ia vai ma? (b) Ia hinaaro outou e apiti i te ohipa pororaa faanahohia a te mau Ite no Iehova, e mea tia ia aha outou?

9 E haamata paha outou i te faaite ia vetahi ê i te parau mau Bibilia ma te faatano i te paraparau atu i to outou mau fetii, hoa, feia tapiri e hoa ohipa. I muri a‘e, e hinaaro outou e apiti i roto i te ohipa pororaa faanahohia a te mau Ite no Iehova. I taua taime ra, eiaha e taiâ i te faaara ’tu i te Ite e haapii ra ia outou i te Bibilia. Mai te peu e e nehenehe ta outou e poro, e ravehia te mau faanahoraa ia farerei e piti matahiapo o te amuiraa ia outou e ta outou orometua haapii.

10 E tauturu te reira ia outou ia matau maitai a‘e i te tahi mau matahiapo Kerisetiano, e tiai ra i te nǎnǎ a te Atua. (Ohipa 20:28; Petero 1, 5:2, 3) Ia ite teie mau matahiapo e te taa ra e te tiaturi ra outou i te mau haapiiraa Bibilia tumu, te pee ra outou i te mau faaueraa tumu a te Atua, e te hinaaro mau ra outou e riro ei Ite no Iehova, e faaite atu ïa ratou e e nehenehe ta outou e riro ei taata poro bapetizo-ore-hia i te parau apî maitai.

11. Eaha te mau tauiraa i titauhia paha ia rave vetahi hou ratou a nehenehe atu ai e poro?

11 I te tahi a‘e pae, e mea tia paha ia rave outou i te tahi mau tauiraa i roto i to outou huru oraraa e ta outou mau peu matauhia a nehenehe atu ai outou e poro. Mai te faaearaa i te rave i te tahi mau peu ta outou i huna ia vetahi ê. No reira, hou outou a ani ai ia riro ei taata poro bapetizo-ore-hia, e titauhia ia tiamâ outou i te mau hara rahi, mai te taatiraa morare ore, te taeroraa ava e te raveraa i te raau taero.—A taio i te Korinetia 1, 6:9, 10; Galatia 5:19-21.

TE TATARAHAPARAA E TE FARIURAA MAI

12. No te aha mea faufaa roa ’i te tatarahaparaa?

12 E taahiraa ê atu te titauhia ia rave hou outou a nehenehe atu ai e bapetizohia. Ua parau te aposetolo Petero e: “E tatarahapa outou, e e fariu mai, ia paraihia ta outou hara.” (Ohipa 3:19) E tatarahapa, oia ïa e oto mau no te hoê mea ta outou i rave. E tano maitai ia tatarahapa te hoê taata mai te peu e e oraraa morare ore to ’na, e titau-atoa-hia râ ia na reira te hoê taata e oraraa huru mâ to ’na i te pae morare. No te aha? No te mea e mea hara ana‘e te taata e e hinaaro ratou ia faaore te Atua i te reira. (Roma 3:23; 5:12) Hou outou a haapii ai i te Bibilia, aita outou i ite eaha te hinaaro o te Atua. E nafea ïa outou e nehenehe ai e ora ia au roa i to ’na hinaaro? No reira, mea faufaa roa te tatarahaparaa.

13. Eaha te fariuraa mai?

13 E mea tia ia apeehia te tatarahaparaa e te fariuraa mai. Eita e navai noa ia oto outou. E titauhia ia faarue outou i to outou huru oraraa tahito e ia faaoti papu roa e rave i te maitai mai teie nei atu. Te tatarahaparaa e te fariuraa mai, e taahiraa ïa e titauhia ia rave outou hou outou a bapetizohia ’i.

A PÛPÛ IA OUTOU IHO

14. Eaha te taahiraa faufaa e titauhia ia rave outou hou outou a bapetizohia ’i?

14 E taahiraa faufaa ê atu te rave hou outou a bapetizohia ’i. E titauhia ia pûpû outou ia outou iho na te Atua ra o Iehova.

Ua pûpû anei outou ia outou iho na te Atua i roto i te pure?

15, 16. Eaha te auraa e pûpû ia outou iho na te Atua, e na te aha e turai i te hoê taata ia na reira?

15 Ia pûpû outou ia outou iho na te Atua ra o Iehova i roto i te pure haavare ore, te fafau ra ïa outou i te haamori ia ’na ana‘e e a muri noa ’tu. (Deuteronomi 6:15) No te aha râ te hoê taata e hinaaro ai e na reira? A mana‘o na i te hoê tane tei haamata i te haamatau i te hoê vahine. E hau atu â oia i te haapii no nia ia ’na e i te ite e e huru maitatai to ’na, e hau atu â oia i te hinaaro ia ’na. I muri a‘e, e ani iho â oia ia ’na ia faaipoipo raua. E te auraa o te reira, o te amoraa ïa i te mau hopoia hau. E turai râ te here ia ’na ia rave i taua taahiraa faufaa ra.

16 Ia haapii outou i te ite e i te here ia Iehova, e turaihia outou ia tavini ia ’na ma te aau atoa aore ra ma te ore roa ’tu e taotia i ta outou haamoriraa ia ’na. Te taata e hinaaro e pee ia Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua, e titauhia ïa ia “faarue oia ia ’na iho.” (Mareko 8:34) E faarue tatou ia tatou iho ma te hi‘o maite e aita to tatou iho mau hinaaro e ta tatou iho mau tapao e haafifi ra i to tatou auraro taatoa i te Atua. No reira, hou outou a nehenehe ai e bapetizohia, o te raveraa ïa i te hinaaro o te Atua ra o Iehova ta outou fa matamua roa i roto i te oraraa e tia ’i.—A taio i te Petero 1, 4:2.

A TINAI I TE TAIÂ I TE MANUÏA ORE

17. No te aha paha vetahi e haamarirau ai i te pûpû ia ratou na te Atua?

17 Te haamarirau ra vetahi i te pûpû ia ratou iho na Iehova no te mea te taiâ ra ratou i te rave i taua taahiraa faufaa roa ra. E taiâ paha ratou i te amo i te hopoia i mua i te Atua ei Kerisetiano pûpûhia. No to ratou mǎta‘u i te manuïa ore e i te haapeapea ia Iehova, mea maitai a‘e ïa i to ratou mana‘o eiaha e pûpû ia ratou na ’na.

18. Eaha te nehenehe e turai ia outou ia pûpû ia outou na Iehova?

18 A haapii ai outou i te here ia Iehova, e turaihia outou ia pûpû ia outou na ’na e ia rohi i te ora ia au i te reira. (Koheleta 5:4) I muri a‘e i te pûpûraa ia outou, papu maitai e e hinaaro outou “ia au to outou haerea i te Fatu [ra o Iehova] i te mau mea atoa e mauruuru ai [oia] ra.” (Kolosa 1:10) No to outou here i te Atua, eita outou e mana‘o e mea fifi roa ia rave i to ’na hinaaro. E farii iho â outou i te mana‘o o te aposetolo Ioane, tei papai e: “Teie . . . te hinaaro i te Atua, o te haapao i ta ’na ra parau: e ere hoi ta ’na parau i te mea teimaha.”—Ioane 1, 5:3.

19. No te aha aita ’i e faufaa ia taiâ outou i te pûpû ia outou na te Atua?

19 Eita e titauhia ia riro outou ei taata tia roa no te pûpû ia outou na te Atua. Ua ite Iehova i to outou mau taotiaraa e aita roa ’tu oia e tiai ra ia horoa outou hau a‘e i tei maraa ia outou. (Salamo 103:14) Te hinaaro ra oia ia manuïa outou e na ’na ïa e turu e e tauturu ia outou. (A taio i te Isaia 41:10.) E nehenehe e papu ia outou e ia tiaturi outou ia Iehova ma to outou aau atoa, “na ’na e faaite ia [outou] i to [outou] ra mau haerea.”—Maseli 3:5, 6.

A FAATAIPE I TA OUTOU PÛPÛRAA MAOTI TE BAPETIZORAA

20. No te aha te pûpûraa na Iehova e ore ai e vai noa ei ohipa i roto noa ia outou e o Iehova?

20 E nehenehe te feruriraa i te mau mea ta tatou i hi‘opoa mai nei e tauturu ia outou ia pûpû ia outou iho na Iehova i roto i te pure. E titau-atoa-hia ia “fa‘i” te feia atoa e here mau ra i te Atua i mua i te taatoaraa “i te parau [e] roaa ’tu [ai] te ora.” (Roma 10:10) E nafea outou e na reira ’i?

Te bapetizoraa, o te poheraa ïa i to tatou huru oraraa tahito e te ora-faahou-raa mai no te rave i te hinaaro o te Atua

21, 22. E nafea outou e nehenehe ai e “fa‘i” i to outou faaroo i mua i te taatoaraa?

21 A faaite i te tiaau o te tino matahiapo o ta outou amuiraa i to outou hinaaro ia bapetizohia outou. E ani ïa oia i te tahi mau matahiapo e hi‘o faahou e o outou i te tahi mau uiraa no nia i te mau haapiiraa Bibilia tumu. Ia farii tera mau matahiapo e ua ineine outou, e faaara ’tu ïa ratou ia outou e e nehenehe outou e bapetizohia i mua nei. * I taua mau taime ra, e horoahia na te hoê oreroraa parau o te haamana‘o i te auraa o te bapetizoraa. Ia oti, e ani te taeae orero i te feia atoa e bapetizohia ia pahono i e piti uiraa ohie no te “fa‘i” i to ratou faaroo i mua i te taatoaraa.

22 Na te bapetizoraa iho e faaite i te taatoaraa e e taata pûpûhia outou na te Atua e i teie nei e Ite no Iehova outou. E taumi-roa-hia te feia e bapetizohia i raro i te pape no te faaite i te taatoaraa e ua pûpû ratou ia ratou na Iehova.

TE AURAA O TO OUTOU BAPETIZORAA

23. Eaha te auraa e bapetizohia “i roto i te i‘oa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te [v]arua [m]aitai”?

23 Ua parau Iesu e e bapetizohia ta ’na mau pǐpǐ “i roto i te i‘oa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te [v]arua [m]aitai.” (Mataio 28:19) Te auraa ïa e te farii ra te hoê taata e bapetizohia i te mana faatere o te Atua ra o Iehova e o Iesu Mesia. (Salamo 83:18; Mataio 28:18) Te farii atoa ra oia i te tuhaa e te ohipa a te varua mo‘a, aore ra puai ohipa, o te Atua.—Galatia 5:22, 23; Petero 2, 1:21.

24, 25. (a) Te faataipe ra te bapetizoraa i te aha? (b) Eaha te uiraa e mea tia ia pahonohia?

24 E ere te bapetizoraa i te hopuraa noa i te pape. E taipe râ no te hoê mea faufaa roa. Te faataipe ra te haereraa i raro i te pape i te poheraa outou i to outou huru oraraa tahito. Te tiaraa mai raro mai i te pape, te faaite ra ïa e te ora nei outou i teie nei no te rave i te hinaaro o te Atua. A haamana‘o atoa e ua pûpû outou ia outou iho na te Atua ra o Iehova iho, eiaha na te hoê ohipa, te hoê fa, te tahi atu mau taata, aore ra te hoê faanahonahoraa. Ta outou pûpûraa e to outou bapetizoraa, e haamataraa ïa o te hoê auhoaraa piri roa e te Atua—te hoê taairaa piri roa e o ’na.—Salamo 25:14.

25 E ere te bapetizoraa i te haapapuraa e e ora outou. Ua papai te aposetolo Paulo e: “E rave faaoti hua i to outou ora ma te mǎta‘u e te rurutaina.” (Philipi 2:12) E haamataraa noa te bapetizoraa. Teie hoi te uiraa, E nafea outou e vai maite ai i roto i te here o te Atua? Na ta tatou pene hopea e pahono mai.

^ par. 21 E faanaho-tamau-hia na te mau bapetizoraa i te mau tairururaa ta te mau Ite no Iehova e faatupu i te mau matahiti atoa.