Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUHAA HAU

E varua pohe ore anei to te taata?

E varua pohe ore anei to te taata?

MEA rahi te tiaturi ra e o te tahi mea itea ore e te pohe ore i roto ia tatou. Te mana‘o ra ratou e i te poheraa, e faarue teie tuhaa itea ore o te hoê taata i te tino e e tamau i te ora. I te mea e ua parare roa teie tiaturiraa, mea rahi te maere nei ia haapii ratou e e ere roa ’tu te reira ta te Bibilia e haapii ra. Ia au i te Parau a te Atua, eaha te tupu ia pohe tatou?

NA TA‘O NEʹPHESH E PSY·KHEʹ FAAOHIPAHIA I ROTO I TE BIBILIA

Te haamana‘o ra paha outou e i papaihia na te Bibilia i te omuaraa na roto i na reo Hebera e Heleni te rahiraa. Te ta‘o Hebera neʹphesh e te ta‘o Heleni psy·kheʹ faaohipahia i roto i Bibilia, ua hurihia ïa i roto i te tahi mau Bibilia reo Tahiti ei taata, animara, ora e varua. Ua rau te huru papairaa o na ta‘o e piti neʹphesh e psy·kheʹ te itehia e 800 tiahapa taime i roto i te mau Papai, no te faahiti ïa i te parau o (1) te mau taata, (2) te mau animara, aore ra (3) te ora o te hoê taata aore ra o te hoê animara. E hi‘opoa ana‘e na i te tahi mau irava o te faaite ra i teie na auraa taa ê e toru.

Taata. “I te anotau ia Noa ra . . . i ora ’i e toofanu pue taata i te moana, oia hoi na taata [psy·kheʹ] toovau ra.” (Petero 1, 3:20) I ǒ nei, ua hurihia te ta‘o Heleni psy·kheʹ ei taata—o Noa, ta ’na vahine, ta ’na na tamaroa e toru e ta ratou mau vahine. Te faahiti ra te Exodo 1:5 i te parau o te huaai o Iakoba. Te taiohia ra: “E taua feia [neʹphesh] atoa ra o ta Iakoba ra huaai . . . e hitu ïa ahururaa.” No reira, e 70 ïa tamarii no roto mai ia Iakoba. Te vai ra te tahi atu â hi‘oraa Bibilia o te faaohiparaa i na ta‘o neʹphesh e psy·kheʹ hurihia ei taata aore ra ei feia i roto i te Exodo 12:4; Iosua 11:11; Roma 13:1; e te Petero 2, 2:14.

Animara. I roto i te faatiaraa Bibilia o te poieteraa, te taio nei tatou e: “Ua parau ihora te Atua, Ia rahi te mea ora [neʹphesh] nee haere i raro i te moana, e te mau manu ia maue i nia a‘e i te fenua i roto i te reva atea i te ra‘i nei. Ua parau ihora te Atua, Ia fanau mai te fenua nei i te mau mea ora [neʹphesh] ma to ratou ra huru, te mau puaa, te mau mea e nee haere, e te mau manu avae maha o te fenua ra, ma to ratou ra huru: e oia mau atura.” (Genese 1:20, 24) I roto i teie na irava, te faahitihia ra te i‘a, te animara rata e te animara oviri na roto hoê â ta‘o Hebera—neʹphesh. E parauhia te manu e te tahi atu mau animara e neʹphesh i roto i te Genese 9:10 e te Levitiko 11:10, 46.

Ora o te hoê taata. Te auraa o na ta‘o neʹphesh e psy·kheʹ i te tahi taime, o te ora ïa o te hoê taata. Teie ta Iehova i parau ia Mose: “Ua hope hoi te mau taata i titau mai ia oe [neʹphesh] e taparahi ra i te pohe.” (Exodo 4:19) Eaha ta te mau enemi o Mose e tamata i te rave? Ua imi ratou i te rave i to Mose ora. Na mua ’tu, a fanau ai Rahela i ta ’na tamaiti o Beniamina, “e fatata a‘era oia [neʹphesh] i te unuhi (i pohe roa a‘era hoi oia).” (Genese 35:16-19) I taua taime ra, ua ere Rahela i to ’na ora. A hi‘o atoa na i ta Iesu i parau: “O vau te tiai mamoe maitai. E horoa te tiai mamoe maitai i to ’na iho ora [psy·kheʹ] no te mamoe.” (Ioane 10:11) Ua horoa Iesu i to ’na ora, aore ra psy·kheʹ, no te huitaata. I roto i teie mau irava Bibilia, te faataa maitai ra na ta‘o neʹphesh e psy·kheʹ i te ora o te hoê taata. E ite outou i te tahi atu â hi‘oraa o teie auraa o na ta‘o neʹphesh e psy·kheʹ i roto i Te mau tavana 5:18; Mataio 10:39; Ioane 15:13; e te Ioane 1, 3:16.

E faaite atu te haapiiraa ’tu â i te Parau a te Atua e aita roa ’tu na ta‘o “pohe ore” aore ra “mure ore” i taaihia i na ta‘o neʹphesh e psy·kheʹ i roto i te Bibilia taatoa. Te parau ra râ te mau Papai e mea pohe te neʹphesh, te auraa e pohe te neʹphesh. (Ezekiela 18:4, 20) No reira, ia au i te Bibilia, e neʹphesh pohe te taata i pohe, e aita e tuhaa o te taata o te ora ’tu ia pohe oia.—Koheleta 9:5, 10.

NA TA‘O RUʹACH E PNEUʹMA FAAOHIPAHIA I ROTO I TE BIBILIA

Ua hurihia i roto i te tahi mau Bibilia te ta‘o Hebera ruʹach e te ta‘o Heleni pneuʹma ei ora, aho ora aore ra varua. Te faaite ra na reo tumu o te Bibilia e, te ruʹach e te pneuʹma, o te puai ora ohipa ïa o te taata e te animara. Ei hi‘oraa, te na ô ra te Salamo 104:29: “Ua purou oe [Iehova] i to mata ra, e ati ïa to ratou! Ua rave mai oe i to ratou aho [ruʹach], ua pohe ïa ratou, e ua ho‘i faahou i to ratou ra repo.” E te parau ra te Luka 8:55: “Ua ho‘i maira to ’na varua [pneuʹma], ua tia maira oia i reira ra.” I roto i teie nau irava, te ruʹach e te pneuʹma, o te puai ïa o te faaora i te hoê tino. Aita ana‘e ra ua pohe ïa te tino. No reira, te Huriraa o te ao apî i huri ai i te ta‘o ruʹach eiaha noa ei varua, ei aho ora atoa râ. Ei hi‘oraa, no nia i te diluvi tei tupu i te tau o Noa, te na ô ra te Genese 6:17: “Inaha hoi! teie au e hopoi mai i te diluvi i nia i te fenua nei, ia pohe roa te mau mea ora e huti i te aho [ruʹach] i raro a‘e i teie nei ra‘i.” (Genese 7:15, 22) No reira, te ruʹach e te pneuʹma, o te puai itea ore ïa e ora ’i te taata e te animara atoa.

E hinaaro te tino i te puai ora (ruʹach aore ra pneuʹma) mai te hoê radio e hinaaro i te uira—no te haa. No te faataa ’tu â i te reira, a mana‘o na i te hoê radio afaifai. Ia tuu outou i te ofai ito i roto i te radio afaifai e ia pata outou, e faata‘i te uira i roto i te ofai ito i te radio. Aita ana‘e râ e ofai ito, eita ïa te radio e ta‘i. Hoê â huru no te radio aita i patiahia i roto i te uira. Oia atoa, e hinaaro to tatou tino i te puai ora ia vai ora noa. Mai te uira atoa, aita to te varua (ruʹach aore ra pneuʹma) e mana‘o hohonu e eita atoa e nehenehe e feruri, e puai noa hoi. Aita ana‘e râ tera varua, aore ra puai ora, e “pohe” ïa to tatou mau tino e e “ho‘i faahou i to ratou ra repo,” mai ta te papai salamo i parau.

No nia i te poheraa o te taata, te na ô ra te Koheleta 12:7 e: “Ei reira te repo [o to ’na tino] e ho‘i ai i raro i te repo no reira oia ra, e ho‘i râ te varua [ruʹach] i te Atua i horoa maira.” Ia faarue te varua, aore ra puai ora, i te tino, e pohe ïa te tino e e ho‘i i te vahi no reira mai, oia hoi te fenua. Oia atoa, e ho‘i te puai ora i te Atua ra. (Ioba 34:14, 15; Salamo 36:9) E ere te auraa e e tere roa ’tu te puai ora i nia i te ra‘i. Eita, no te hoê taata pohe, tei te Atua ra o Iehova te tiaturiraa atoa o te oraraa no a muri a‘e. Tei roto to ’na ora i te rima o te Atua, ei auraa parau. Maoti noa te mana o te Atua e nehenehe ai te varua, aore ra puai ora, e faaho‘ihia mai ia ora faahou te hoê taata.

Auê te tamahanahana ia ite e tera mau â ta te Atua e rave no te feia atoa e taoto ra i roto i te mau menema haamana‘oraa! (Ioane 5:28, 29) I te tia-faahou-raa, e horoa Iehova i te hoê tino apî no te hoê taata e taoto ra i roto i te pohe, a faaho‘i mai ai ia ’na i te ora ma te tuu atu i te varua, aore ra puai ora, i roto i taua tino apî ra. Auê ïa mahana oaoa e!