Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

FAAOPOOPOGA

O le 1914, o se Tausaga Iloga i Valoaga o le Tusi Paia

O le 1914, o se Tausaga Iloga i Valoaga o le Tusi Paia

A O LUMANAʻI le 1914, na faalauiloa ai e tagata aʻoga o le Tusi Paia, e iai mea iloga o le a tutupu i lenā tausaga. O ā mea iloga na tutupu, ma o ā faamaoniga e iloa ai le tāua o le 1914?

Na fetalai Iesu i le Luka 21:24: ʻE solia Ierusalema e nuu ese seʻia faataunuuina taimi atofaina o nuu ese.’ O Ierusalema o le aai laumua o le malo o Iuta, ma o i inā na iai le nofoālii o tupu o le aiga o Tavita. (Salamo 48:1, 2) Ae e iai se mea na mataʻina ai nei tupu e ese mai taʻitaʻi o nuu ese. Na latou nofoia “le nofoālii o Ieova” e fai ma sui o le Atua. (1 Nofoaiga a Tupu 29:23) O lea la, na faaata mai e Ierusalema le pulega a Ieova.

Ae o anafea ma na faapefea ona ʻsolia e nuu ese’ le pulega a le Atua? Na tupu lenei mea ina ua faatoʻilaloina e ʻau a Papelonia Ierusalema i le 607 T.L.M. E leai se tasi na toe nofo i “le nofoālii o Ieova,” ma na faamutaina foʻi le nofoaiga a tupu na tupuga mai iā Tavita. (2 Tupu 25:1-26) Pe e ao ona “solia” e faavavau le pulega a le Atua? E leai, auā ua faapea mai le valoaga a Esekielu e uiga iā Setekaia le tupu mulimuli o Ierusalema: ʻIa aveese le pulou o le tupu ma aveese le palealii. E lē toe tuuina atu le palealii i se tasi seʻia afio mai lē ua iai le pule faaletulafono, ona ou tuuina atu lea iā te ia.’ (Esekielu 21:26, 27) O “lē ua iai le pule faaletulafono” po o le aiā tatau i le nofoālii o Tavita, o Iesu Keriso lea. (Luka 1:32, 33) O lea la, e lē toe “solia” le pulega a le Atua pe a avea Iesu ma tupu.

O afea e amata ai lenā pulega matagofie? Na faaalia e Iesu e faatapulaa le taimi e pule ai Nuu Ese. Tatou te iloa le umi o lenā taimi i le tala o loo taʻua i le Tanielu mataupu e 4. O loo faamatala ai se faalepō faavaloaga a le tupu o Papelonia o Nepukanesa. Na vaaia e Nepukanesa se laau matuā maualuga ua tuu i lalo. Ua lē mafai ona tupu le pogati o le laau ona na faamau i le fusi uʻamea ma le ʻapa memea. Na faapea atu se agelu: “Ia tuu ai pea seʻia mavae atu taimi e fitu.”Tanielu 4:10-16.

I le Tusi Paia, e iai taimi e faatusaina ai laau i pulega a tagata. (Esekielu 17:22-24; 31:2-5) O lea la, o le tuuina i lalo o le laau faafaatusa, ua fai ma faailoga o le motusia o le pulega a le Atua, lea na faia i Ierusalema e ala i tupu. Peitaʻi, e pei ona vaaia i le faalepō, e solia Ierusalema i “taimi e fitu.” O le ā le umi o na taimi e fitu?

Ua faailoa mai i le Faaaliga 12:6, 14, o le tolu ma le ʻafa tausaga po o taimi, e tutusa lea ma “aso e afe lua selau ono sefulu.” O lea la, a faaluaina lenā fuainumera ona maua lea o “taimi e fitu,” po o aso e 2,520. Peitaʻi, e lē na o le 2,520 aso na “solia” ai e nuu ese le pulega a le Atua, ina ua mavae le paʻū o Ierusalema. E aliali mai la, e umi se taimi e aofia ai i lenei valoaga. A fua i faamatalaga o loo i le Numera 14:34 ma le Esekielu 4:6 “o le aso mo le tausaga,” o lona uiga la o le umi o nei “taimi e fitu” e 2,520 tausaga.

Na amata le 2,520 tausaga iā Oketopa 607 T.L.M., ina ua faatoʻilaloina e ʻau a Papelonia Ierusalema ma to ese le palealii mai le tupu o le aiga o Tavita. Ae na faaiʻuina na tausaga iā Oketopa 1914. O le taimi lenā na faaiʻuina ai “taimi atofaina o nuu ese,” ma avea ai Iesu ma tupu faalelagi a le Atua. *Salamo 2:1-6; Tanielu 7:13, 14.

E pei ona valoia e Iesu, o lona “faatasi mai” o se tupu i le lagi, na faailogaina i mea iloga na tutupu i le lalolagi e pei o taua, oge, mafuiʻe ma faamaʻi. (Mataio 24:3-8; Luka 21:11) O na mea na tutupu, o se faamaoniga malosi lea e iloa ai na fanau le Malo faalelagi o le Atua i le tausaga e 1914, ma o le amataga foʻi lenā o “aso e gata ai” o lenei lalolagi amioleaga.—2 Timoteo 3:1-5.

^ pala. 4 Pe a faitau mai iā Oketopa 607 T.L.M. e oo iā Oketopa 1  T.L.M., e 606 tausaga. Talu ai e leai se tausaga 0, o lona uiga e 1,914 tausaga pe a faitau mai iā Oketopa 1 T.L.M. e oo iā Oketopa 1914 T.A. O lea la, a faaopoopo le 606 tausaga ma le 1,914 tausaga, ona maua lea o le 2,520 tausaga. Mo nisi faamatalaga i le paʻū o Ierusalema i le 607 T.L.M., tagaʻi i le polosiua “O Tusi Paia Uma Lava”E Moni Aʻiaʻi ma Aogā” i le Suʻesuʻega e Tolu, ma le mataupu o le “Chronology” mai le tusi Insight on the Scriptures ua lomia e Molimau a Ieova.