Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUHAA HAU

1914—Te hoê matahiti faufaa i roto i te parau tohu Bibilia

1914—Te hoê matahiti faufaa i roto i te parau tohu Bibilia

TAU ahuru matahiti na mua ’‘e, ua faaite haere te Feia haapii Bibilia e e mau ohipa faufaa rahi te tupu i te matahiti 1914. Eaha tera mau ohipa, e eaha te haapapuraa e e mea faufaa te matahiti 1914?

Mai tei papaihia i roto i te Luka 21:24, ua parau Iesu e: “E taataahihia Ierusalema e te Etene, e ia hope noa ’tu to te Etene anotau.” O Ierusalema te oire pu o te nunaa ati Iuda—te pu o te faatereraa hui arii mai te fare mai o te arii Davida. (Salamo 48:1, 2) Mea taa ê roa râ teie mau arii i rotopu i te mau aratai o te mau nunaa. Ua parahi ratou i nia i “te terono a Iehova” ei tia no te Atua iho. (Paraleipomeno 1, 29:23) E taipe ïa o Ierusalema no te faatereraa a Iehova.

Mea nafea e inafea râ to te faatereraa a te Atua haamataraa i te “taataahihia . . . e te Etene”? Ua tupu te reira i te matahiti 607 hou te Mesia i to Ierusalema haruraahia e to Babulonia. Ua vata ’tura “te terono a Iehova” e ua mau te opu o te mau arii no roto mai ia Davida. (Te mau arii 2, 25:1-26) E tupu anei tera “taataahi[raa]” e a muri noa ’tu? Eita, teie hoi ta te parau tohu a Ezekiela i parau no nia ia Zedekia, te arii hopea o Ierusalema: “Iritia te taupoo nehenehe, rave ê atu i te korona . . . E ore roa a‘era, e ia tae mai oia ra te Fatu mau ra; e na ’u e horoa ’tu no ’na.” (Ezekiela 21:26, 27) “Te Fatu mau ra” o te korona o Davida, o te Mesia ra ïa o Iesu. (Luka 1:32, 33) No reira, e hope te “taataahi[raa]” ia riro Iesu ei Arii.

Afea taua ohipa faufaa ra e tupu ai? Ua faaite Iesu e e faatere te Etene no te hoê tau faataahia. I roto i te Daniela pene 4, te vai ra te mau tapao no te numera i te maoro o taua tau ra. Te faatia ra te reira i te hoê moemoeâ tohu a Nebukanesa, arii o Babulonia. Ua ite oia i te hoê tumu raau teitei roa tei tâpûhia. Eita to ’na tumu e nehenehe e tupu no te mea ua ruuruuhia i te auri e te veo. Ua parau te hoê melahi e: “Ia hitu noa ’tu i te matahiti [“tau,” Traduction du monde nouveau] i te na niaraa ia ’na ra.”—Daniela 4:10-16.

I roto i te Bibilia, e faaohipahia te mau tumu raau i te tahi taime no te faahoho‘a i te faatereraa. (Ezekiela 17:22-24; 31:2-5) No reira, te faahoho‘a ra te tâpûraahia te tumu raau taipe e nafea te faatereraa a te Atua na roto i te arai o te mau arii i Ierusalema, e mau ai. Ua faaite râ te orama e e taime poto—e hitu tau—to tera “taataahi[raa]” ia “Ierusalema.” Mai te aha te maoro?

Te faaite ra te Apokalupo 12:6, 14 e e toru tau e te afa, 1 260 mahana. No reira e hitu tau, e tataipiti ïa, aore ra e 2 520 mahana. Aita râ te mau nunaa Etene i faaea i te “taataah[i]” i te faatereraa a te Atua e 2 520 mahana noa i muri a‘e i to Ierusalema toparaa. Mea maramarama maitai e e tau roa ’tu â to tera parau tohu. Ia au i te Numera 14:34 e te Ezekiela 4:6, o te faahiti ra e “hoê mahana hoê ïa matahiti,” e 2 520 ïa matahiti na hitu tau.

Ua haamata na matahiti e 2 520 i Atopa 607 hou te Mesia, i to Ierusalema toparaa i to Babulonia e to te arii no te opu o Davida ereraa i to ’na terono. Ua hope tera tau i Atopa 1914. I taua matahiti ra te hoperaa “to te Etene anotau,” e to Iesu Mesia faatoroaraahia ei Arii i te ra‘i a te Atua. *Salamo 2:1-6; Daniela 7:13, 14.

Mai ta Iesu iho â i tohu, ua tapaohia to ’na “taeraa [“vairaa,” MN] mai” ei Arii i te ra‘i e te mau tupuraa horuhoru i te ao nei—te tama‘i, te o‘e, te aueueraa fenua, te ma‘i rahi parare. (Mataio 24:3-8; Luka 21:11) E haapapuraa puai tera mau tupuraa e ua tapao mau â te matahiti 1914 i te faraa mai o te Basileia i te ra‘i o te Atua e i te haamataraa o te “anotau hopea” o teie nei faanahoraa ino o te mau mea.—Timoteo 2, 3:1-5.

^ par. 4 Mai Atopa 607 hou te Mesia e tae atu i Atopa 1 hou te Mesia, e 606 ïa matahiti. I te mea e aita e matahiti aore, mai Atopa 1 hou te Mesia e tae atu i Atopa 1914 o to tatou tau, 1914 ïa matahiti. Ia amuihia 606 matahiti e 1914 matahiti, e noaa mai ïa e 2 520 matahiti. Ei haamaramaramaraa no nia i te toparaa o Ierusalema i te matahiti 607 hou te Mesia, a hi‘o i te tumu parau “Chronologie” i roto i te Étude perspicace des Écritures, piahia e te mau Ite no Iehova.