Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 1

Ximodo rusihuínninu nadxiinu Dios

Ximodo rusihuínninu nadxiinu Dios

«Sicarí nga ganaxhii nu Dios: guni nu ni na. Ne cadi nagana ni na be guni nu.» (1 JUAN 5:3.)

1, 2. Xiñee nadxiiluʼ Jiobá.

ÑEE nadxiiluʼ Dios la? Pa maʼ bidiiluʼ xquendanabániluʼ laabe la? maʼ bisihuínniluʼ dxandíʼ nadxiiluʼ laabe. Xiñee zaniʼluʼ zacá yaʼ. Purtiʼ riale de ndaaniʼ ladxidoʼno gannaxhiinu laabe ne rúninu ni purtiʼ nadxiibe laanu. Biblia na «nadxii nu laabe purti nirudóʼ laabe gunaxhii be laanu» (1 Juan 4:19).

2 Jiobá ruyubi modo gusihuinni nadxii laanu. Bidiibe laanu ti Guidxilayú sicarú para guibáninu luni, ne guiráʼ dxi rudiibe ni caquiiñenu ti ganda guibáninu (Mateo 5:43-48). Laaca bidiibe laanu sti cosa jma risaca: bidiibe laanu Biblia para guizíʼdinu de laabe. Ne rinábabe guni orarnu laabe sin guidxíbinu, purtiʼ zucaadiágabe laanu ne zudiibe espíritu santu stibe para gacané laanu (Salmo 65:2; Lucas 11:13). Peru ra jma bisihuínnibe nadxiibe laanu nga ra biseendabe Xiiñibe beeda gulá laanu de lu náʼ guendaruchee ne guendaguti. ¡Guizáʼ nadxii Jiobá laanu! (Biindaʼ Juan 3:16; Romanos 5:8.)

3. 1) Xi caquiiñeʼ gúninu para cadi gusaana Dios de gannaxhii laanu. 2) Xi caquiiñeʼ guinabadiidxaʼ cada tobi de laanu, ne xi zacané laanu guicábinu guendarinabadiidxaʼ ca.

3 Ni racalaʼdxiʼ Jiobá nga pa ñanda qué ñuu dxi nusaana de ñannaxhii laanu. Peru maʼ lu nanu riaana gannaxhii Jiobá laanu. Biblia canabaʼ ca xpinni Cristu: «Cadi ixele tu de Dios ni nadxii laatu laga cabeza tu [guicaatu] enda nabani ni qué zaluxe» (Judas 21). Ca diidxaʼ «cadi ixele tu» cusihuinni cani caquiiñeʼ gúninu xiixa para cadi gusaana de gannaxhii Dios laanu ne para gusihuínninu nadxiinu laabe. Nga runi, cada tobi de laanu naquiiñeʼ guinabadiidxaʼ laca laa: «Xi caquiiñeʼ guneʼ para gusihuinneʼ nadxiee Dios pue». Para ganda guicábinu guendarinabadiidxaʼ riʼ la? guidúʼndanu ca diidxaʼ bicaa apóstol Juan: «Sicarí nga ganaxhii nu Dios: guni nu ni na. Ne cadi nagana ni na be guni nu» (1 Juan 5:3). Cumu racaláʼdxinu gusihuínninu guizáʼ nadxiinu Dios la? nga runi galán guidúʼyanu xi gucalaʼdxiʼ Juan niníʼ ne ca diidxaʼ bicaa ca.

SICARÍʼ NGA GANAXHIINU DIOS

4, 5. Bisiene ximodo bizulú gunnaxhiiluʼ Jiobá ndaaniʼ ladxidoʼloʼ.

4 Apóstol Juan guníʼ: «Sicarí nga ganaxhii nu Dios». Guidúʼyanu xi bisiénebe de ca diidxaʼ riʼ. Peru ante la? galán guietenaláʼdxinu dxi bizulú gunnaxhiinu Dios ndaaniʼ ladxidoʼno.

Ora rudiʼnu laanu Jiobá ne riuʼnísanu, rusihuínninu nadxiinu laabe ne racaláʼdxinu guzúʼbanu stiidxabe

5 Guníʼ ique dxi bizulú biziidiluʼ tuu nga Jiobá ne xi guiráʼ chigúnibe, bizulú biniisi fe stiluʼ. Biziidiluʼ qué zanda guidxíñaluʼ Dios purtiʼ binni ruchee lii dede dxi gúleluʼ. Peru pur Xiiñibe Jesucristu zanda gueeda gácaluʼ ti binni sin donda casi guca Adán ne gápaluʼ ti guendanabani ni qué zaluxe (Mateo 20:28; Romanos 5:12, 18). De raqué bizulú bidiiluʼ cuenta pabiáʼ naroʼbaʼ nga ni biʼniʼ Jiobá ra biseendaʼ Xiiñiʼ ni jma nadxii beeda gati pur lii. Ora gúnnaluʼ nga biniibi ni ladxidoʼloʼ ne bicaa ni lii gannaxhiiluʼ Jiobá (biindaʼ 1 Juan 4:9, 10).

6. Ximodo rusihuínninu nadxiinu tuuxa, ne ximodo bisihuínniluʼ nadxiiluʼ Dios.

6 Peru nannuʼ la? deruʼ cuzulú cayannaxhiiluʼ Dios de guidubi ladxidoʼloʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ cadi ni runi sentir si binni o pur ni guiníʼ si nga zanda gusihuinni nadxii laabe. Cadi caquiiñeʼ guinísinu nadxiinu Dios para gusihuínninu nadxiinu laa. Cásica rusihuínninu fe stinu, naquiiñeʼ gusihuínninu dxandíʼ nadxiinu laabe (Santiago 2:26). Ora nadxiinu tuuxa racaláʼdxinu gúninu ni riuulaʼdxiʼ. Ne ngapeʼ nga ni bizaacaluʼ. Dxi gunnaxhiiluʼ Bixhózeluʼ ni nuu guibáʼ gunnaxhiiluʼ laabe de guidubi ladxidoʼloʼ ne bíʼniluʼ stipa pur guibániluʼ modo riuuláʼdxibe. Zándaca maʼ guyuunísaluʼ casi ti testigu stiʼ Jiobá. Pa zacá ni la? maʼ bisihuínniluʼ guizáʼ nadxiiluʼ laabe ne racaláʼdxiluʼ guni adorarluʼ laabe. Nga runi gudixhe íqueluʼ gúniluʼ ti cosa nabé risaca: gúdxiluʼ Jiobá zúniluʼ ni na lu guidubi naca xquendanabániluʼ ne bisihuínniluʼ ni dxi guyuunísaluʼ (biindaʼ Romanos 14:7, 8). Peru casi chiguidúʼyanu, para ganda gúninu ni gúdxinu Jiobá dxi guyuunísanu que la? caquiiñeʼ gúninu ni guníʼ apóstol Juan.

GÚNINU NI NA DIOS

7. Xi canabaʼ Dios gúninu, ne xi caquiiñeʼ para ganda gúninu ni canábabe laanu.

7 Juan na pa dxandíʼ nadxiinu Dios «[z]uni nu ni na». Xi canabaʼ Dios laanu gúninu yaʼ. Jiobá riquiiñeʼ Stiidxaʼ para gabi laanu xi caquiiñeʼ gúninu. Cayabibe laanu cadi xhúdxinu, cadi gápanu jnadxiinu, cadi guni adorarnu bidóʼ, cadi cuánanu ne cadi gusiguiinu (1 Corintios 5:11; 6:18; 10:14; Efesios 4:28; Colosenses 3:9). Para ganda gúninu ni na Dios la? caquiiñeʼ guibáninu modo na Biblia.

8, 9. Ora quixhe íquenu gúninu xiixa ne qué gánnanu pa jneza ni purtiʼ gastiʼ ti ley lu Stiidxaʼ Dios, ximodo zanda gánnanu pa ziuulaʼdxiʼ Jiobá ni chigúninu ca yaʼ. Bidii ti ejemplu.

8 Peru para ganda gusiéchenu ladxidóʼ Jiobá la? cadi caquiiñeʼ si gúninu ca mandamientu ne ca ley ni cá lu Biblia. Riéchenu nga cadi naguixhe Jiobá ti ley ni guiníʼ ximódopeʼ gúninu cada cosa. Guiráʼ dxi ridxaagalunu stale cosa ni rucaa laanu guiníʼ íquenu xi zanda gúninu purtiʼ cadi cá cani lu Stiidxaʼ Dios. Ora guidxaagalunu cani, ximodo zanda gánnanu pa ziechené Jiobá laanu ne ni cá íquenu gúninu yaʼ. Paraa zanda guidxélanu ni gacané laanu para gánnanu ximodo ruuyaʼ Dios ca cosa ca yaʼ. Zadxélanu ni lu Biblia. Ora ridúʼndanu ni la? rizíʼdinu xi riuulaʼdxiʼ Jiobá ne xi nanalaʼdxiʼ. Biblia na: «Laatu cani nadxii Jiobá, lagaca nanalaʼdxiʼ ni cadi jneza. Laabe cayápabe xquendanabani cani qué rusaana laabe, de lu náʼ ca binni qué iquiiñeʼ rulabe laacaʼ» (Salmo 97:10; Proverbios 6:16-19). Zacá ránnanu ximodo racalaʼdxiʼ Dios gaca xpiaʼnu ne xi riquiiñeʼ gúninu. Ora maʼ runibiaʼnu Jiobá ne maʼ nánnanu xi riuuláʼdxibe la? maʼ qué raca nagana para laanu gánnanu pa malu ni naguixhe íquenu gúninu ca o coʼ. Nga runi, zanda gudiʼnu cuenta «xi na Señor» neca cadi zeeda cani lu Stiidxabe (Efesios 5:17).

9 Guidúʼyanu ti ejemplu. Lu Biblia cadi cá diʼ pa jneza nga guidúʼyanu película ra cadíndecabe, de diidxaʼ guidxa, o diidxaʼ dxabaʼ. Peru, ñee caquiiñepenu xiixa ley ni gabi laanu cadi guidúʼyanu cani la? Maʼ nánnanu xi riníʼ ique Jiobá de laacani. Lu Stiidxabe maca bizeetebe «nanalaʼdxi[be] tutiisi ni nadxii guendaridinde» ne «zusaba[nabe] cani rapa jnadxii ne cani riuu né xheela stobi» (Salmo 11:5; Hebreos 13:4). Ora riníʼ íquenu ca diidxaʼ riʼ, riénenu xii nga riuulaʼdxiʼ Jiobá gúninu. Pur nga riguixhe íquenu cadi guidúʼyanu guiráʼ ni ridiʼdiʼ lu televisión ni nanaláʼdxibe. Binni racalaʼdxiʼ gúʼyanu cadi malu diʼ nga ca cosa ni nanalaʼdxiʼ Jiobá, peru pa guyúbinu modo gucáʼnanu cani la? zusiéchenu ladxidoʼbe. *

10, 11. Xiñee riuuláʼdxinu guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá guiráʼ ora, ne ximodo rúninu ni.

10 Xi razón jma risaca nápanu para guzúʼbanu stiidxaʼ Dios. Xiñee racaláʼdxinu guibáninu casi modo riuulaʼdxiʼ Dios pue. Ruzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá cadi purtiʼ nánnanu zusabanabe laanu o purtiʼ zápanu guendanagana (Gálatas 6:7). Rúninu ni purtiʼ nánnanu zacá zanda gusihuínninu pabiáʼ nadxiinu laabe. Cásica ruyubi xiiñiʼ binni modo gusiecheʼ ladxidóʼ bixhoze, zacaca naquiiñeʼ guyúbinu modo gusiéchenu ladxidóʼ Jiobá (Salmo 5:12). Laabe nga Bixhózenu ne guizáʼ nadxiinu laabe. Gástiruʼ sti cosa ni jma zusiecheʼ laanu que gánnanu cusiéchenu ladxidoʼbe pur ni cayúninu (Proverbios 12:2).

11 Nga runi, ruzúʼbanu stiidxaʼ Dios de guidubi ladxidoʼno ne qué riguíxhenu modo gúninu ni. * Qué ruyúbinu pora guzúʼbanu stiidxabe ne pora coʼ, ne qué ruzúʼbanu stiidxabe purtiʼ si nánnanu zudiibe laanu xiixa o purtiʼ cadi nagánapeʼ ni canábabe laanu ca, sínuque rúninu ni de guidubi ladxidoʼno (Romanos 6:17). Laaca zanda guininu casi guníʼ hombre bicaa salmo riʼ: «Zusihuinneʼ pabiáʼ nadxieeʼ ca mandamientu stiluʼ» (Salmo 119:47). Ne cumu nadxiinu Jiobá la? riuuláʼdxinu guzúʼbanu stiidxabe. Nánnanu naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxabe guiráʼ ora sin quíxhenu xi zúninu o xi qué zúninu, ne naquiiñeʼ gúninu ni purtiʼ rinábabe ni laanu (Deuteronomio 12:32). Racaláʼdxinu chinándanu ejemplu stiʼ Noé. Laabe bisihuínnibe nadxiibe Dios ra bizuubabe stiidxaʼ pur stale iza. Pa gúninu casi bíʼnibe la? laaca zaníʼ Jiobá bíninu cásipeʼ modo biʼniʼ mandarbe laanu gúninu (Génesis 6:22).

12. Pora rusiéchenu ladxidóʼ Jiobá.

12 Ximodo runi sentir Jiobá ora riuuláʼdxinu guzúʼbanu stiidxaʼ. Biblia na rusiéchenu ladxidoʼbe (Proverbios 27:11). Peru, ñee zanda xa gusiéchenu ladxidóʼ Dios ni jma nandxóʼ ni nuu guibáʼ ne lu Guidxilayú. Zanda pue. Guidúʼyanu xiñee. Purtiʼ dxi bizáʼ Jiobá binni, bíʼnibe laacaʼ para ganda cuicaʼ xi racaláʼdxicaʼ gúnicaʼ. Nga runi zanda guidúʼyanu pa zuzúʼbanu stiidxabe o coʼ (Deuteronomio 30:15, 16, 19, 20). Ora riguixhe íquenu gúninu ni nabe de guidubi xhiálmanu guizáʼ rusiéchenu ladxidoʼbe (Proverbios 11:20). Ne laaca zabáninu galán pa guzúʼbanu stiidxabe.

CADI NAGANA NI NABE GÚNINU

13, 14. Xiñee rininu «cadi nagana ni na [Jiobá] guni nu», ne xi ejemplu zacané laanu guiénenu ni.

13 Despué bicaa apóstol Juan ca diidxaʼ ni riguixhedxí ladxidoʼno riʼ: «Cadi nagana ni na [Jiobá] guni nu». Diidxaʼ «nagana» ni zeeda lu 1 Juan 5:3 lu diidxaʼ griegu riníʼ ni «nanaa». * Jiobá qué rinabaʼ diʼ laanu xiixa ni qué zanda gúninu. Nga runi, neca nácanu binni ruchee zanda guzúʼbanu stiidxabe.

14 Chitíxhenu ti ejemplu. Bixuiʼlú ninabaʼ tobi de cani jma xhamíguluʼ lii ñácaneluʼ laa para ñé ca cosa stiʼ sti lugar ra chibiʼ. Caquiiñeʼ guácabe stale cosa, nuu de laacani nanaa ne nuu cani cadi tan nanaapeʼ. Binni riʼ qué zudiibe lugar guaʼ xhamígube que ca cosa ni nanaa que laasi purtiʼ nánnabe zándaca gueeda gacaná. Zacaca rizaaca ne Bixhózenu Jiobá. Qué ziuu dxi guinábabe laanu xiixa ni nánnabe qué zanda gúninu (Deuteronomio 30:11-14). Xiñee. Purtiʼ «nanna dxíchibe ximodo guyanu, ne rietenaláʼdxibe de yú laanu» (Salmo 103:14).

15. Xiñee nanna dxíchinu zacané guiráʼ ni cayabi Jiobá laanu para guibáninu galán.

15 Cani runi mandar Jiobá laanu gúninu cadi nanaa cani, sínuque racané cani laanu guibáninu galán. Biblia na: «Ndiʼ nga ni maʼ guníʼ Jiobá, Dios ni guzíʼ lii sti biaje, Dios ni nayá stiʼ Israel: “Naa, Jiobá, naa nga Dios stiluʼ, ni cusiidiʼ lii para cueenduluʼ ni galán. Ni cayabi lii gunáʼ nga neza ra naquiiñeʼ saluʼ”» (Isaías 48:17). Moisés gudxi ca israelita que naquiiñeʼ guidxíbicaʼ ne gúnicaʼ guiráʼ ni na Jiobá, purtiʼ gúdxibe laacaʼ zabánicaʼ galán ne qué záticaʼ (Deuteronomio 6:24). Nanna dxíchinu bidii Jiobá laanu ca ley stiʼ ti gacané cani laanu para guibáninu nayecheʼ. Ne cumu nabé nuu xpiaaniʼ Jiobá la? nánnabe xi caquiiñeʼ gúninu para guibáninu galán (Romanos 11:33). Ne de laabe nga zeeda guendarannaxhii (1 Juan 4:8). Guiráʼ ni rúnibe ne ni rábibe laanu rusihuínnibe nadxiibe laanu.

16. Neca chuʼ tu gucaa laanu gúninu ni cadi jneza ne nácanu binni ruchee, xi racané laanu guzúʼbanu stiidxaʼ Dios.

16 Peru nánnanu nuu tiru zaca nagana para laanu gúninu ni na Dios. Nga runi, caquiiñeʼ gudxíʼlunu modo riníʼ ique binni ni nuu lu guidxilayú riʼ ni «naaze dxiichi binidxaba» (1 Juan 5:19). Ne cumu binni ruchee laanu la? naquiiñeʼ gudxíʼlunu guiráʼ ni rucaa ladxidoʼno laanu gúninu para cadi guchéʼnenu Dios (Romanos 7:21-25). Peru zanda gudxíʼlunu guiráʼ cani pa nadxiinu Dios. Pa riale de ndaaniʼ ladxidoʼno guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá la? zaguube ndaayaʼ laanu ne zacaanu espíritu santu stibe (Hechos 5:32). Espíritu santu ca racané ni laanu gápanu xcaadxi guenda ni racané guzúʼbanu stiidxaʼ Dios (Gálatas 5:22, 23).

17, 18. 1) Xi zazíʼdinu lu libru riʼ, ne xi naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu ora guidúʼndanu ni. 2) Xi zazíʼdinu lu sti capítulo ca.

17 Lu libru riʼ zazíʼdinu ca conseju stiʼ Jiobá ne xi caquiiñeʼ gúninu para guibáninu nayá nezalube ne xcaadxi cosa ni zacané laanu gánnanu xi racaláʼdxibe gúninu. Ora guidúʼndanu ni, galán guietenaláʼdxinu ca cosa riʼ. Primé, qué rucaa diʼ Jiobá laanu gúninu ni na ca ley ne ca conseju stibe pa qué nanu, ni racaláʼdxibe nga guzúʼbanu stiidxabe purtiʼ riale ni de ndaaniʼ ladxidoʼno. Guiropa, pa guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá ca dxi nabáninu riʼ la? zaguube ndaayaʼ laanu ne zudiibe laanu ti guendanabani ni qué zaluxe. Ne últimu, ora guzúʼbanu stiidxabe de guidubi ladxidoʼno rusihuínninu pabiáʼ nadxiinu laabe.

18 Para ganda gánnanu xii nga ni jneza ne ni cadi jneza, bidii Jiobá laanu guendabiaaniʼ. Peru pa racaláʼdxinu gacané ni laanu gúninu ni jneza la? caquiiñeʼ gusíʼdinu ni ne ngapeʼ nga ni chiguizíʼdinu lu sti capítulo ca.

^ párrafo 11 Dede ca demonio ca ruzuubacaʼ diidxaʼ ora chuʼ tu gucaa laacaʼ gúnicaʼ ni neca qué racaláʼdxicaʼ. Ora gunabaʼ Jesús caadxi demonio guireecaʼ luguiáʼ caadxi binni, gupa xidé bizuubacabe diidxaʼ neca qué nácabe purtiʼ bidiicabe cuenta nandxóʼ Jesús ne napa poder (Marcos 1:27; 5:7-13).

^ párrafo 13 Laaca diidxaʼ riʼ biquiiñeʼ lu Mateo 23:4. Raríʼ bieeteʼ ximodo gudixhe ca escriba ne ca fariseu que stale ley casi modo ná íquecaʼ, ne ca ley que nabé «nanaa» beeda gaca cani para ca binni guidxi que.