Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 6

E nafea ia maiti i te faaanaanataeraa maitai?

E nafea ia maiti i te faaanaanataeraa maitai?

“A rave i te mau mea atoa ia hanahana te Atua.”—KORINETIA 1, 10:31.

1, 2. Eaha te maitiraa e titauhia ia rave tatou no nia i te faaanaanataeraa?

 A FERURI na e te haamata ra oe i te amu i te hoê maa hotu monamona, e ite râ oe e ua pê te hoê vahi. Eaha ta oe e rave? E nehenehe oe e amu pauroa i te maa hotu e te vahi ino atoa. E nehenehe atoa oe e faarue i te maa hotu taatoa, te vahi ino atoa ïa. Aore ra e nehenehe oe e tâpû i te vahi ino o te maa hotu, a amu atu ai i te vahi maitai. Eaha ta oe e maiti?

2 E au te faaanaanataeraa i taua maa hotu ra. I te tahi taime, e hinaaro oe e faafaaea rii, ua ite râ oe e mai te maa hotu pê, mea ino e rave rahi faaanaanataeraa i teie mahana. No reira, eaha ta oe e rave? E farii vetahi i te mea ino e i te mau faaanaanataeraa atoa ta teie nei ao e pûpû ra. E haapae te tahi atu i te mau faaanaanataeraa atoa ia ore ratou e faaû i te mau mea atâta atoa. Area te tahi atu, e haapae ïa i te mau faaanaanataeraa atâta, i te tahi râ taime e apiti ratou i te mau faaanaanataeraa huru maitai. Eaha ta oe e maiti no te tamau i te rave i te mau mea e here ai te Atua ia oe?

3. Eaha ta tatou e hiˈopoa i teie nei?

3 E rave te rahiraa o tatou i te maitiraa toru. Ua ite tatou i te faufaaraa ia faafaaea rii, e hinaaro noa râ tatou i te faaanaanataeraa maitai. No reira, e titauhia ia hiˈopoa tatou e nafea ia faataa eaha te mea maitai e eaha te mea ino. Na mua râ, e hiˈo mai tatou i te ohiparaa a te mau faaanaanataeraa ta tatou e maiti i nia i ta tatou haamoriraa ia Iehova.

“A RAVE I TE MAU MEA ATOA IA HANAHANA TE ATUA”

4. E nafea te pûpûraa ia tatou iho e ohipa ˈi i nia i te mau faaanaanataeraa ta tatou e maiti?

4 Tau matahiti aˈenei, ua parau te hoê Ite no Iehova ruhiruhia tei bapetizohia i 1946: “E imi au i te mau ravea atoa ia tae noa vau i te mau oreroraa parau bapetizoraa atoa e ia faaroo maitai, mai te huru ra e no ˈu te bapetizoraa.” No te aha? Ua faataa oia: “O te haamanaˈo-maitai-raa i ta ˈu pûpûraa ia ˈu iho te hoê ravea faufaa e tapea noa ˈi au i to ˈu taiva ore.” Eita e ore e tera atoa to oe manaˈo. Ia haamanaˈo oe e ua euhe oe ia Iehova i te faaohipa i to oe oraraa taatoa no te tavini ia ˈna, e turaihia ïa oe ia faaoromai. (A taio i te Koheleta 5:4.) Inaha, e ohipa te feruriruriraa i ta oe pûpûraa ia oe iho i nia i ta oe huru hiˈoraa i te taviniraa Kerisetiano, oia atoa râ i te tahi atu mau tuhaa atoa o te oraraa, tae noa ˈtu te faaanaanataeraa. Ua haapapu te aposetolo Paulo i taua parau mau ra i to ˈna papairaa i te mau Kerisetiano i to ˈna ra tau: “Te amu ra outou, te inu ra aore ra te rave ra i te tahi atu ohipa, a rave i te mau mea atoa ia hanahana te Atua.”—Korinetia 1, 10:31.

5. E nafea te Levitiko 22:18-20 e tauturu mai ai ia ite i te huru faaararaa i roto i te Roma 12:1?

5 Ua taaihia te mau mea atoa ta oe e rave i roto i te oraraa i ta oe haamoriraa ia Iehova. I roto i ta ˈna rata i to Roma, ua faaohipa Paulo i te hoê parau puai no te faataa maitai i teie parau mau i to ˈna mau hoa Kerisetiano. Ua aˈo atu oia: “Pûpû atu i to outou tino ei tusia ora e te moˈa e te au i te Atua, oia hoi te hoê taviniraa moˈa ma to outou feruriraa atoa.” (Roma 12:1) To oe tino, o to oe ïa feruriraa, aau e puai. Te faaohipa ra oe i teie mau mea atoa i roto i te haamoriraa i te Atua. (Mareko 12:30) Te faahiti ra Paulo i tera haamoriraa ma te aau atoa mai te hoê tusia. E huru faaararaa to roto i taua parau ra. I raro aˈe i te ture a Mose, eita te hoê tusia ino e fariihia e te Atua. (Levitiko 22:18-20) Oia atoa, mai te peu e ua viivii te hoê tusia pae varua a te hoê Kerisetiano, eita ïa e fariihia e te Atua. E nafea hoi te reira e tupu ai?

6, 7. E nafea te hoê Kerisetiano e nehenehe ai e haaviivii i to ˈna tino, e eaha te mau faahopearaa e nehenehe e tupu mai?

6 Ua aˈo Paulo i te mau Kerisetiano i Roma: “Eiaha . . . e pûpû . . . i to outou tino [“to outou mau mero,” nota i raro i te api] no te hara.” Ua parau atoa Paulo ia ratou ia “haapae roa . . . i ta te tino.” (Roma 6:12-14; 8:13) Na mua ˈtu i roto i ta ˈna rata, i horoa na oia i te tahi mau hiˈoraa o “ta te tino.” No nia i te huitaata hara, te taio ra tatou: “Ua î to ratou mau vaha i te parau faaino.” “Mea peepee to ratou mau avae i te haamanii i te toto.” “Aita ratou e mǎtaˈu ra i te Atua.” (Roma 3:13-18) E faaino te hoê Kerisetiano i to ˈna tino mai te peu e e faaohipa oia i te mau “mero” o to ˈna tino no tera mau peu ino. Ei hiˈoraa, mai te peu e e hiˈo te hoê Kerisetiano i teie mahana ma te opua i te mau mea hairiiri mai te hohoˈa faufau aore ra e mataitai o ˈna i te haavîraa uˈana aroha ore, te “pûpû” ra ïa o ˈna i to ˈna mata “no te hara,” a viivii atu ai to ˈna tino taatoa. E riro ïa te haamoriraa atoa ta ˈna e pûpû ei tusia e ere i te mea moˈa faahou e ta te Atua e ore e farii. (Deuteronomi 15:21; Petero 1, 1:14-16; Petero 2, 3:11) Auê ïa faahopearaa ino mau no te maitiraa i te faaanaanataeraa tano ore!

7 Te taa ra ia tatou e e faahopearaa rahi to te faaanaanataeraa ta te hoê Kerisetiano e maiti. No reira, e hinaaro iho â ïa tatou e maiti i te faaanaanataeraa o te faanehenehe, eiaha o te haaviivii, i ta tatou tusia na te Atua. I teie nei, e hiˈopoa tatou e nafea ia faataa eaha te mea maitai e eaha te mea ino.

“A FAUFAU ATU I TE MEA INO”

8, 9. (a) E pinepine, eaha na piti huru faaanaanataeraa? (b) Teihea huru faaanaanataeraa ta tatou e patoi, e no te aha?

8 E pinepine, te vai ra e piti huru faaanaanataeraa. Te faaanaanataeraa ta te mau Kerisetiano e haapae roa e te faaanaanataeraa ta te tahi mau Kerisetiano e farii aore ra eita. E hiˈopoa anaˈe na mua i te faaanaanataeraa ta te mau Kerisetiano e haapae.

9 Mai tei tapaohia i te pene 1, e faaite roa mai te tahi mau huru faaanaanataeraa i te mau ohipa tei faahapa-maitai-hia i roto i te Bibilia. A hiˈo na i te mau reni Internet, te mau hohoˈa teata, te mau porotarama afata teata e te upaupa e ohipa aroha ore, demoni, aore ra faufau to roto, aore ra o te faatietie i te mau peu tia ore e te hairiiri. I te mea e te faaite ra tera mau huru faaanaanataeraa haapaoraa ore i te mau peu o te ofati ra i te mau aratairaa aore ra ture Bibilia ei peu fariihia, ia maue ê ïa te mau Kerisetiano mau i te reira. (Ohipa 15:28, 29; Korinetia 1, 6:9, 10; Apokalupo 21:8) Ma te haapae i tera mau faaanaanataeraa tano ore, te haapapu ra ïa oe ia Iehova e te “faufau” ra iho â oe “i te mea ino” e te “haapae” tamau ra oe “i te ino.” Mea na reira e “faaroo haavarevare ore” ai to oe.—Roma 12:9; Salamo 34:14; Timoteo 1, 1:5.

10. Eaha te manaˈo atâta no nia i te faaanaanataeraa, e no te aha?

10 Te manaˈo ra râ paha vetahi e aita e ino ia mataitai i te faaanaanataeraa o te faaite roa mai i te mau peu faufau. Te na ô ra ratou: ‘E ite au i te reira i roto i te mau hohoˈa teata aore ra te afata teata, eita roa ˈtu râ vau e rave i tera mau peu.’ E manaˈo haavarevare tera e te atâta. (A taio i te Ieremia 17:9.) Mai te peu e e faaanaanataeraa no tatou ia mataitai i ta Iehova e faahapa ra, te “faufau” mau ra anei ïa tatou “i te mea ino”? Ia tamau noa tatou i te mataitai, te taio, aore ra te faaroo i te mau ohipa ino, eita tatou e huru ê faahou. (Salamo 119:70; Timoteo 1, 4:1, 2) E nehenehe te reira e ohipa i nia i ta tatou e rave aore ra to tatou manaˈo i te mau ohipa ino a vetahi ê.

11. Mea nafea e tano ai te Galatia 6:7 no te faaanaanataeraa?

11 I tupu na hoi te reira. Ua rave te tahi mau Kerisetiano i te mau ohipa tano ore, no te mea ua hema ratou i te faaanaanataeraa ta ratou i matau i te mataitai. Ua ite atura ratou ma te peapea e “ta te taata hoi e ueue ra, o ta ˈna atoa ïa e ooti.” (Galatia 6:7) E nehenehe hoi taua faahopearaa peapea ra e apehia. Mai te peu e e ueue maitai oe i te mea viivii ore i roto i to oe feruriraa, e ooti ïa oe ma te oaoa i te mea maitai i roto i to oe oraraa.—A hiˈo i te tumu parau “ Teihea faaanaanataeraa e mea maitai ia maiti au?

FAAOTIRAA A TE TAATA IHO NIUHIA I NIA I TE MAU ARATAIRAA BIBILIA

12. Eaha te taairaa o te Galatia 6:5 e te faaanaanataeraa, e eaha te nehenehe e tauturu mai no te rave i ta tatou iho mau faaotiraa?

12 E hiˈopoa anaˈe i teie nei i te piti o te huru faaanaanataeraa, oia hoi aita te Parau a te Atua e parau roa ra e mea ino aore ra mea maitai. Ia maiti oia i tera huru faaanaanataeraa, e titauhia ia faaoti te Kerisetiano tataitahi no ˈna iho i te mea maitai i ta ˈna hiˈoraa. (A taio i te Galatia 6:5.) I mua râ i teie maitiraa, te vai ra te mau aratairaa, aore ra pue parau mau faufaa roa, i roto i te Bibilia, o te tauturu mai ia ite i te manaˈo o Iehova. Ma te haapao maite i taua mau aratairaa ra, e taa ia tatou “te hinaaro o Iehova” i roto i te mau mea atoa, tae noa ˈtu te faaanaanataeraa ta tatou e maiti.—Ephesia 5:17.

13. Eaha te turai ia tatou ia haapae i te faaanaanataeraa o te haapeapea ia Iehova?

13 Papu maitai, e ere hoê â faito haroˈaroˈa to te taatoaraa o te mau Kerisetiano. (Philipi 1:9) Hau atu â, ua ite te mau Kerisetiano e no nia i te faaanaanataeraa, ua rau ta te taata e au e e ore e au. No reira, eiaha ïa e manaˈo e e rave te mau Kerisetiano atoa i te hoê â mau faaotiraa. Teie râ, rahi atu â tatou i te vaiiho i te mau aratairaa a te Atua ia ohipa i nia i to tatou feruriraa e aau, rahi atu â tatou i te haapae i te mau huru faaanaanataeraa atoa o te haapeapea ia Iehova.—Salamo 119:11, 129; Petero 1, 2:16.

14. (a) Ia maiti tatou i te faaanaanataeraa, e feruri tatou i te aha? (b) E nafea ia tuu noa i te mau mea pae varua i te parahiraa matamua i roto i te oraraa?

14 Ia maiti oe i te faaanaanataeraa, a feruri i te tahi atu mea faufaa: to oe taime. E faaite te huru faaanaanataeraa ta oe e maiti i te mau mea ta oe e farii. E faaite atoa râ te rahiraa taime ta oe e horoa no te reira eaha te mea faufaa no oe. Parau mau, o te mau mea pae varua te mea faufaa roa ˈˈe no te mau Kerisetiano. (A taio i te Mataio 6:33.) Eaha ïa ta oe e nehenehe e rave ia papu ia oe e tei te parahiraa matamua noa i roto i to oe oraraa te mau mea pae varua? Ua parau te aposetolo Paulo: “A haapao maite i to outou haerea, e ia au hoi i to te feia feruriraa paari eiaha râ i to te maamaa, ma te faaohipa maitai i to outou taime.” (Ephesia 5:15, 16) Oia mau, mea faufaa ia taotia maitai i te rahiraa taime ta oe e faataa no te faaanaanataeraa no te fanaˈo i te taime hinaarohia no “te mea faufaa roa ˈˈe,” oia hoi te mau ohipa o te haamaitai i to oe ea pae varua.—Philipi 1:10.

15. No te aha e haerea paari ai ia haapao maitai roa ˈtu â ia maiti tatou i te faaanaanataeraa?

15 E haerea paari atoa ia haapao maitai roa ˈtu â ia maiti tatou i te faaanaanataeraa. Eaha te auraa? A feruri â na i te hiˈoraa o te maa hotu. Ia ore oe e hape i te amuraa i te vahi pê, eita oe e tâpû noa i te vahi ino, oia atoa râ maa vahi maitai na te hiti. Hoê â huru no te faaanaanataeraa ta oe e maiti. E haapae te hoê Kerisetiano paari i te faaanaanataeraa o te ofati roa ra i te mau aratairaa Bibilia, e te mau faaanaanataeraa huru ê aore ra mea atâta i te pae varua. (Maseli 4:25-27) E tauturu te pee-maite-raa i te Parau a te Atua ia oe ia haapae i te reira.

“TE MAU MEA VIIVII ORE”

E paruru te faaohiparaa i te mau aratairaa a te Atua i roto i te faaanaanataeraa i to tatou ea pae varua

16. (a) E nafea tatou e faaite ai e te haapao ra tatou i te manaˈo o Iehova no nia i te mea maitai e te mea ino? (b) E nafea te faaohiparaa i te mau aratairaa Bibilia e riro ai ei huru oraraa no oe?

16 Ia maiti te mau Kerisetiano mau i te faaanaanataeraa, e haapao ratou na mua roa i te manaˈo o Iehova. Te faaite ra te Bibilia i te mau huru aau o Iehova e ta ˈna mau ture aveia. Ei hiˈoraa, te faahiti ra te arii Solomona i te tahi mau mea ta Iehova e riri roa, mai “te arero haavare, e te rima i manii ai te toto hara ore ra; o te aau i opua i te parau ino ra; e te avae e horo oioi e rave i te ino.” (Maseli 6:16-19) E nafea te manaˈo o Iehova ia ohipa i nia i to oe iho e tia ˈi? “O outou o tei hinaaro ia Iehova ra,” te aˈoraa ïa a te papai salamo, “ia riaria outou i te ino.” (Salamo 97:10) E mea tia ia faaite te faaanaanataeraa ta oe e maiti e mea riri iho â na oe ta Iehova e riri roa ra. (Galatia 5:19-21) A haamanaˈo atoa e na roto i ta oe e rave o oe anaˈe, eiaha râ i mua i te taata, e itehia ˈi eaha to oe huru mau. (Salamo 11:4; 16:8) No reira, ia hinaaro iho â oe e faaite i roto i te mau tuhaa atoa o to oe oraraa i te mau huru aau o Iehova no nia i te mea maitai e te mea ino, e rave noa ïa oe i te mau maitiraa e tuati i te mau aratairaa Bibilia. E riro te na reiraraa ei huru oraraa no oe.—Korinetia 2, 3:18.

17. Hou a maiti ai i te faaanaanataeraa, eaha na uiraa e mea maitai ia ui tatou ia tatou iho?

17 Eaha ˈtu â ta oe e nehenehe e rave no te ite papu e e ohipa oe ia au i te manaˈo o Iehova ia maiti oe i te faaanaanataeraa? A feruri i teie uiraa: ‘Eaha te faahopearaa i nia ia ˈu e to ˈu taairaa e te Atua?’ Ei hiˈoraa, hou a faaoti ai i te mataitai i te hoê hohoˈa teata, a ui ia oe iho: ‘Eaha te faahopearaa o tera hohoˈa teata i nia i to ˈu manaˈo haava?’ E hiˈopoa anaˈe eaha te mau aratairaa Bibilia e tano no te reira.

18, 19. (a) E nafea te Philipi 4:8 e tauturu mai ai ia ite e mea maitai anei ta tatou faaanaanataeraa? (b) Eaha te tahi atu mau aratairaa Bibilia e tauturu ia oe ia maiti i te faaanaanataeraa maitai? (A hiˈo i te nota i raro i te api.)

18 Te vai ra te hoê aratairaa faufaa i roto i te Philipi 4:8, o te na ô ra: “Te mau mea e nehenehe e tiaturi, te mau mea tura, te mau mea tia, te mau mea viivii ore, te mau mea e faatupu i te here, te mau mea e au ia haapopouhia, te mau mea maitatai e te mau mea e au ia aruehia, a tamau noa i te haafaufaa i teie mau mea atoa.” Parau mau, te faahiti ra Paulo, eiaha i te faaanaanataeraa, i te mau manaˈo râ o te aau ia niuhia i nia i te mau mea ta te Atua e au e tia ˈi. (Salamo 19:14) E tano atoa râ te mau parau a Paulo ei aratairaa Bibilia no te faaanaanataeraa. E nafea?

19 A ui ia oe iho: ‘Te hohoˈa teata, te hauti video, te upaupa, aore ra te tahi atu huru faaanaanataeraa ta ˈu e maiti, e faaî anei ïa i to ˈu feruriraa i “te mau mea viivii ore”?’ Ei hiˈoraa, i muri aˈe i te mataitairaa i te hoê hohoˈa teata, eaha te mau mea e vai noa i roto i to oe feruriraa? Mai te peu e e hohoˈa au maitai, viivii ore e te haumǎrû, ua ite ïa oe e mea maitai ta oe faaanaanataeraa. Mai te peu râ e e manaˈo oe i te mau mea viivii no te hohoˈa teata ta oe i mataitai, e faaanaanataeraa tano ore ïa ta oe, e te ino atoa. (Mataio 12:33; Mareko 7:20-23) No te aha? Na roto hoi i te manaˈoraa i te mau mea viivii, e ere oe i te hau o te aau, eita to oe manaˈo haava haapiihia i te Bibilia e hauti faahou, a ino atu ai to oe taairaa e te Atua. (Ephesia 5:5; Timoteo 1, 1:5, 19) I te mea e e faahopearaa ino to tera faaanaanataeraa i nia ia oe iho, a faaoti papu ïa i te haapae atu. a (Roma 12:2) A pee i te papai salamo tei pure ia Iehova: “E faafariu ê i tau mata ia ore ia hiˈo i te mea faufaa ore.”—Salamo 119:37.

A IMI I TE MAITAI O VETAHI Ê

20, 21. Eaha te taairaa o te Korinetia 1, 10:23, 24 e te maitiraa i te faaanaanataeraa maitai?

20 Ua faahiti Paulo i te hoê aratairaa Bibilia faufaa e mea tia ia haapao ia rave tatou i ta tatou iho mau faaotiraa. Teie ta ˈna i parau: “E mea tia anaˈe te mau mea atoa, eita râ te taata e itoitohia i te mau mea atoa. Ia imi te taata tataitahi, eiaha i to ˈna iho maitai, i to vetahi ê râ.” (Korinetia 1, 10:23, 24) Eaha ïa te taairaa o tera aratairaa Bibilia e te maitiraa i te faaanaanataeraa maitai? E titauhia ia ui oe ia oe iho: ‘Eaha te faahopearaa o te faaanaanataeraa ta ˈu e maiti i nia ia vetahi ê?’

21 E faatia paha to oe manaˈo haava ia oe ia apiti i te tahi huru faaanaanataeraa “tia,” aore ra fariihia, i ta oe hiˈoraa. Mai te peu râ e e ite oe e e huru ê te tahi atu mau Kerisetiano e manaˈo haava taotia ˈtu â to ratou, e faaoti paha oe i te haapae i te reira. No te aha? No te mea eita oe e hinaaro e “hara ˈtu i to [oe] mau taeae,” aore ra e “hara ˈtu . . . i te Mesia,” mai ta Paulo i parau, a fifi roa ˈtu â ˈi to oe mau hoa Kerisetiano i te tapea i to ratou haapao maitai i te Atua. E haafaufaa hoi oe i te aˈoraa “eiaha . . . ia riro ei tumu e turori ai” vetahi ê. (Korinetia 1, 8:12; 10:32) Te pee ra te mau Kerisetiano mau i teie tau i te aˈoraa tano e te hamani maitai a Paulo ma te haapae i te faaanaanataeraa “tia” paha, eita râ “te taata e itoitohia.”—Roma 14:1; 15:1.

22. No te aha te mau Kerisetiano e farii ai e mea taa ê to ratou manaˈo no nia i ta ratou tataitahi e faaoti e rave?

22 Te vai ra râ te tahi atu tuhaa o te imiraa i te maitai o vetahi ê. Eiaha te hoê Kerisetiano e manaˈo haava taotia ˈtu â to ˈna, e onoono e ia pee te taatoaraa o te amuiraa Kerisetiano i to ˈna manaˈo ǒaǒa no nia i te faaanaanataeraa e tano. Ia na reira o ˈna, e au ïa o ˈna i te hoê taata faahoro pereoo i nia i te purumu, o te onoono e ia faahoro vitiviti te tahi atu mau taata atoa i te pereoo mai ia ˈna. E ere ïa i te mea tano. Ma te here Kerisetiano, e titauhia ia faatura te hoê taata e mea taotia ˈtu â to ˈna manaˈo haava, i to ˈna mau hoa Kerisetiano mea taa ê rii to ratou manaˈo i te faaanaanataeraa i to ˈna iho, to roto râ i te mau otia o te mau aratairaa Kerisetiano. Ia na reira oia, e “itehia to [ˈna] huru au noa e te taata atoa.”—Philipi 4:5; Koheleta 7:16.

23. E nafea e papu ai ia oe e e faaanaanataeraa maitai ta oe e maiti?

23 Ei haapotoraa, e nafea e papu ai ia oe e e faaanaanataeraa maitai ta oe e maiti? A haapae i te mau huru faaanaanataeraa atoa o te faaite roa mai i te mau peu haapaoraa ore e te faufau, tei faahapa-maitai-hia i roto i te Parau a te Atua. A pee i te mau aratairaa Bibilia e tano no te mau huru faaanaanataeraa aita i faahitihia i roto i te Bibilia. A haapae i te faaanaanataeraa o te faaino i to oe manaˈo haava, e ia ineine oe i te haapae i te mau huru faaanaanataeraa e huru ê ai vetahi, te mau hoa Kerisetiano iho â râ. Ia faahanahana ta oe faaotiraa papu i te na reira i te Atua, e ia tamau oe e to oe utuafare i te rave i te mau mea e here ai te Atua ia outou.

a Te vai ra te tahi atu â mau aratairaa Bibilia e tano no te faaanaanataeraa i roto i te Maseli 3:31; 13:20; Ephesia 5:3, 4; e te Kolosa 3:5, 8, 20.