Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 8

Mea here na te Atua te feia viivii ore

Mea here na te Atua te feia viivii ore

“I te feia viivii ore ra, e viivii ore atoa ta oe.”—SALAMO 18:26.

1-3. (a) No te aha te hoê metua vahine e hiˈo maitai ai e mea faanehenehe maitai ta ˈna tamaiti e mea mâ? (b) No te aha Iehova e hinaaro ai ia viivii ore te feia e haamori ra ia ˈna, e na te aha e turai ia tatou ia hinaaro e vai viivii ore noa?

 TE FAAINEINE ra te hoê metua vahine i ta ˈna tamaroa iti no te haere i te tahi vahi. E hiˈo maitai o ˈna e ua hopu o ˈna i te pape e mea nehenehe to ˈna ahu e mea mâ. Ua ite o ˈna e mea faufaa roa te vai-mâ-raa no to ˈna ea. Ua ite atoa o ˈna e tei te faaahuraa o ta ˈna tamaroa e haapopouhia ˈi aore ra e faainohia ˈi to ˈna na metua.

2 Te hinaaro ra Iehova, to tatou Metua i te raˈi, ia viivii ore ta ˈna mau tavini. Te na ô ra ta ˈna Parau: “I te feia viivii ore ra, e viivii ore atoa ta oe.” a (Salamo 18:26) Mea here na Iehova ia tatou. Ua ite o ˈna e mea maitai roa no tatou ia vai viivii ore noa. Te tiai atoa ra o ˈna e ia haamaitaihia o ˈna maoti to tatou haerea ei Ite no ˈna. Oia mau, e faahanahanahia Iehova e to ˈna iˈoa moˈa, eita râ e faainohia, maoti to tatou faaahuraa mâ e to tatou haerea maitai roa.—Ezekiela 36:22; a taio i te Petero 1, 2:12.

3 Te iteraa e mea here na te Atua te taata viivii ore, e turai ïa ia tatou ia vai viivii ore noa. E hinaaro tatou ia faahanahana to tatou huru oraraa ia ˈna no to tatou here ia ˈna. E hinaaro atoa tatou e tamau i te rave i te mau mea e here ai te Atua ia tatou. E hiˈopoa anaˈe ïa no te aha ia vai viivii ore noa e tia ˈi, eaha te auraa ia viivii ore, e e nafea ia vai viivii ore noa. E tauturu mai tera hiˈopoaraa ia ite e te vai ra anei te tahi mau tuhaa e mea tia ia haamaitai tatou.

NO TE AHA IA VAI VIIVII ORE NOA E TIA ˈI?

4, 5. (a) Eaha te tumu matamua roa ia vai viivii ore noa tatou e tia ˈi? (b) E nafea to Iehova viivii ore e ite-maitai-hia ˈi i roto i ta ˈna mau mea i poiete o te ite-mata-hia?

4 Te aratai ra Iehova ia tatou na roto i te hiˈoraa. No reira ta ˈna Parau e faaitoito ai ia tatou ia “pee i te haerea o te Atua.” (Ephesia 5:1) Teie te tumu matamua roa ia vai viivii ore noa tatou e tia ˈi: Mea viivii ore Iehova, te Atua ta tatou e haamori ra, e mea moˈa i roto i te mau tuhaa atoa.—A taio i te Levitiko 11:44, 45.

5 Te ite-maitai-hia ra to Iehova viivii ore, to ˈna atoa huru maitai e haerea e rave rahi roa, i roto i ta ˈna mau mea i poiete o te ite-mata-hia. (Roma 1:20) Ua hamanihia te fenua no te riro ei nohoraa mâ no te taata. Ua haamau Iehova i te mau ohuraa natura o te tamâ i to tatou reva e ta tatou pape. E taui te tahi mau manumanu ino i te pehu ei taoˈa e ere mea atâta. Ua faaohipa te tahi mau aivanaa vetahi o teie mau manumanu huˈa roa o te amu i te mau mea atoa no te tamâ i te mau taheraa mori arahu e te tahi atu haaviiviiraa i tupu no te miimii e te nounou o te taata. Papu maitai, mea faufaa te viivii ore no Tei “hamani i te fenua.” (Ieremia 10:12) Oia atoa ïa no tatou e tia ˈi.

6, 7. Mea nafea te ture a Mose i te haapapuraa e mea titauhia ia viivii ore te feia e haamori ra ia Iehova?

6 Te tahi atu tumu ia vai viivii ore noa tatou e tia ˈi, oia ïa te titau ra Iehova, to tatou Arii hau ê e Faatere, i te reira i te feia e haamori ra ia ˈna. I raro aˈe i te ture ta Iehova i horoa ia Iseraela, ua taai-roa-hia te viivii ore i te haamoriraa. Ua faataa te ture e i te Mahana taraehara, i titauhia na ia hopu te tahuˈa rahi i te pape eiaha hoê noa taime, e piti râ. (Levitiko 16:4, 23, 24) E titauhia ia horoi te mau tahuˈa e haa ra i to ratou rima e te avae i te pape hou a pûpû ai i te mau tusia ia Iehova. (Exodo 30:17-21; Paraleipomeno 2, 4:6) Ua faataa te ture fatata e 70 ohipa e viivii ai te taata i te pae tino e i te pae haamoriraa. Ia viivii te hoê Iseraela, eita e tia ia ˈna ia apiti i te haamoriraa. Aita anaˈe, o te pohe te utua i roto i te tahi mau tupuraa. (Levitiko 15:31) Te taata atoa e patoi i te pee i te faanahoraa titauhia o te tamâraa, tae noa ˈtu i te hopuraa i te pape e te tamâraa i to ˈna ahu, “e tâpû-ê-hia ïa . . . i te amuiraa.”—Numera 19:17-20.

7 Noa ˈtu e aita tatou i raro aˈe i te ture a Mose, te faaite mai ra te reira i te manaˈo o te Atua. Ua haapapu maitai te ture e mea titauhia ia viivii ore te feia e haamori ra i te Atua. Aita Iehova i taui. (Malaki 3:6) E farii o ˈna i ta tatou haamoriraa mai te peu e e haamoriraa “mâ e te viivii ore.” (Iakobo 1:27) No reira, e mea tia ia ite tatou eaha ta ˈna e tiai ra ia tatou i roto i teie tuhaa.

TE AURAA IA VIIVII ORE I TE ARO O TE ATUA

8. Te tiai ra Iehova ia vai viivii ore noa tatou i roto i teihea mau tuhaa?

8 I roto i te Bibilia, aita te parau o te viivii ore i taai-noa-hia i te vai-mâ-raa i te pae tino. Ua taaihia te viivii ore i te aro o te Atua i te mau tuhaa atoa o to tatou oraraa. Te tiai ra Iehova ia vai viivii ore noa tatou i roto e maha tuhaa faufaa, i te pae varua, i te pae morare, i te pae feruriraa, e i te pae tino. E hiˈopoa anaˈe i te auraa o te reira.

9, 10. Eaha te auraa e vai viivii ore noa i te pae varua, e eaha ta te mau Kerisetiano mau e haapae?

9 Viivii ore i te pae varua. Ma te haapoto noa, eiaha e anoi i te haamoriraa mau e te haamoriraa hape te auraa e vai viivii ore noa i te pae varua. I to te nunaa Iseraela faarueraa ia Babulonia no te hoˈi i Ierusalema, ua titauhia ia pee ratou i teie aˈoraa no ǒ mai i te Atua: “A haere outou i rapae; eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra; . . . ia mâ outou!” (Isaia 52:11) Te hoˈi ra te nunaa Iseraela i ǒ ratou na mua roa no te haamau faahou i te haamoriraa a Iehova. E haamoriraa viivii ore ïa, tei ore i viivii i te mau haapiiraa, peu e tutuu atoa a te haapaoraa Babulonia o te faaino ra i te Atua.

10 I teie mahana, e mea tia ia ara tatou ei Kerisetiano mau ia ore ia viivii i te haamoriraa hape. (A taio i te Korinetia 1, 10:21.) E mea faufaa roa ia ara i roto i teie tuhaa, no te mea tei te mau vahi atoa te mana o te haapaoraa hape. I te fenua e rave rahi, e rave rau tutuu, ohipa, e oroa tei taaihia i te mau haapiiraa faaroo hape, mai te manaˈo e e ora noa te hoê mea e vai ra i roto ia tatou ia pohe tatou. (Koheleta 9:5, 6, 10) E haapae te mau Kerisetiano mau i te mau tutuu e tiaturiraa faaroo hape to roto. b Eita tatou e vaiiho i te mau faaheporaa a vetahi ê ia turai ia tatou ia ofati i te mau ture aveia Bibilia o te haamoriraa viivii ore.—Ohipa 5:29.

11. Eaha te titauhia no te vai viivii ore noa i te pae morare, e no te aha e mea faufaa roa ˈi ia vai viivii ore noa tatou i roto i teie tuhaa?

11 Viivii ore i te pae morare. No te vai viivii ore noa i te pae morare, e titauhia ia haapae i te mau peu taotoraa tia ore atoa. (A taio i te Ephesia 5:5.) E mea faufaa roa ia vai viivii ore noa tatou i te pae morare. Mai ta tatou e ite i te pene i muri iho o teie buka, e titauhia ia “maue ê atu i te mau peu taotoraa tia ore” no te tamau i te rave i te mau mea e here ai te Atua ia tatou. “Eita” te feia o te rave i te mau peu taotoraa tia ore e o te ore e tatarahapa “e fatu i te Faatereraa arii a te Atua.” (Korinetia 1, 6:9, 10, 18) I te aro o te Atua, tei rotopu taua mau taata ra i te feia “viivii e te faufau.” Ia ore ratou e taui, e hurihia ïa ratou i roto te piti o te pohe.—Apokalupo 21:8.

12, 13. Eaha te taairaa i rotopu i te manaˈo e te ohipa, e e nafea tatou e vai viivii ore noa ˈi i te pae feruriraa?

12 Viivii ore i te pae feruriraa. E faatupu te manaˈo i te ohipa. Ia vaiiho tatou i te mau manaˈo tano ore ia aˈa i roto i to tatou feruriraa e aau, e rave iho â tatou i te mau ohipa viivii ia tae i te hoê mahana. (Mataio 5:28; 15:18-20) Mai te peu râ e e faaî tatou i to tatou feruriraa i te mau manaˈo mâ e te viivii ore, e turaihia ïa tatou ia tapea maite i te hoê haerea viivii ore. (A taio i te Philipi 4:8.) E nafea to tatou feruriraa e vai viivii ore noa ˈi? Na mua, e haapae tatou i te mau huru faaanaanataeraa atoa e nehenehe e haaviivii i to tatou feruriraa. c E faaî atoa tatou i to tatou feruriraa i te mau manaˈo viivii ore ma te haapii tamau i te Parau a te Atua.—Salamo 19:8, 9.

13 No te tamau i te rave i te mau mea e here ai te Atua ia tatou, e mea faufaa roa ia vai viivii ore noa tatou i te pae varua, i te pae morare, e i te pae feruriraa. E faahohonuhia ˈtu â teie mau tuhaa o te viivii ore i te tahi atu mau pene o teie buka. E hiˈopoa tatou i teie nei i te maha o te tuhaa, te viivii ore i te pae tino.

E NAFEA TATOU E VAI VIIVII ORE NOA ˈI I TE PAE TINO?

14. No te aha e ere ai i te ohipa na tatou anaˈe te viivii ore i te pae tino?

14 Ua taaihia te viivii ore i te pae tino i te vai-mâ-noa-raa to tatou tino e ta tatou mau taoˈa. E ohipa na tatou anaˈe anei taua viivii ore ra eiaha vetahi ê e faaô mai? E ere mai tera no te feia e haamori ra ia Iehova. Mai tei tapao-ê-hia na, te haafaufaa ra Iehova i to tatou viivii ore i te pae tino, e ere noa no to tatou maitai, no te mea atoa râ e faahopearaa to te reira i nia ia ˈna. A manaˈo na i te faahohoˈaraa i te omuaraa. Ia ite oe i te hoê tamarii e mea repo noa o ˈna aore ra e ahu haapaoraa ore noa to ˈna, e uiui iho â ïa oe no nia i to ˈna na metua, e ere anei? Eita tatou e hinaaro ia faainohia to tatou Metua i te raˈi aore ra ia patoihia te poroi ta tatou e poro ra, no to tatou noa ˈˈe faaahuraa aore ra huru oraraa. Te na ô ra te Parau a te Atua: “Eita roa ˈtu [t]atou e tuu noa ˈˈe i te turoriraa i mua i te taata atoa, ia ore ta [t]atou taviniraa ia faahapahia. I roto râ i te mau tupuraa atoa, e faaite [t]atou e e tavini [t]atou na te Atua.” (Korinetia 2, 6:3, 4) E nafea ïa ia vai viivii ore noa i te pae tino?

15, 16. Eaha te peu maitai o te vai-mâ-raa, e mai te aha te huru o to tatou ahu?

15 To tatou vai-mâ-raa e faaahuraa. Noa ˈtu e mea ê te taˈere e te huru oraraa i tera e i tera fenua, e pinepine te vai ra te puˈa e te pape no te hopu tamau i te pape e ia papu ia tatou e mea mâ tatou e ta tatou mau tamarii. Ei peu maitai o te vai-mâ-raa, e horoi tatou i to tatou rima i te puˈa e te pape hou a tamaa ˈi aore ra a tapea ˈi i te maa, i muri aˈe i te faaohiparaa i te haumitiraa, e i muri aˈe i te horoiraa aore ra te tauiraa i te hoê pêpe. E nehenehe te horoiraa i te rima i te puˈa e te pape e paruru ia tatou i te maˈi e e faaora mau â i te taata. E nehenehe te reira e arai i te parareraa o te mau tirotiro e te mau bateria ino, a ape atu ai i te mau maˈi hî. I te mau fenua aita e taheraa pape ino to te mau fare, e nehenehe paha te pape ino e faaruehia i roto i te hoê apoo e tapoˈihia, mai tei ravehia na i Iseraela i tahito ra.—Deuteronomi 23:12, 13.

16 E mea tia atoa ia puˈa tamau i to tatou ahu, ia mâ e ia au maitai te reira. Aita e titauhia ra ia hoo mai te hoê Kerisetiano i te ahu moni aore ra i te faito ahu apî roa, e ahu nehenehe râ, te mâ, e te tura. (A taio i te Timoteo 1, 2:9, 10.) Noa ˈtu eaha te vahi to reira tatou, e hinaaro tatou ia “faanehenehe roa ˈtu â” to tatou faaahuraa “i te haapiiraa a to tatou Faaora, te Atua.”—Tito 2:10.

17. No te aha e mea maitai ai ia mâ e ia nehenehe to tatou fare e ta tatou mau taoˈa?

17 To tatou fare e ta tatou mau taoˈa. E ere paha to tatou i te fare unauna aore ra moni rahi, ei fare mâ râ e te nehenehe ia au i te mau tupuraa. Oia atoa, mai te peu e e faahoro tatou i te pereoo no te haere i te mau putuputuraa e i roto i te taviniraa, e tutava anaˈe i te tamâ i te pereoo, na rapaeau e na roto. Eiaha tatou e haamoˈe e e horoa te hoê fare mâ e te mau taoˈa mâ i te hoê faaiteraa no nia i te Atua ta tatou e haamori ra. Inaha, te haapii ra tatou i te taata e e Atua viivii ore Iehova, e e haamou oia i te feia e tuino ra i te fenua, e fatata ta ˈna Faatereraa arii i te faariro i to tatou nohoraa te fenua ei paradaiso. (Apokalupo 11:18; Luka 23:43) Papu maitai, e hinaaro tatou ia faaite to tatou fare e ta tatou mau taoˈa ia vetahi ê e te atuatu nei tatou i teie nei i te mau peu mâ e tano i roto i te ao apî i mua nei.

Te viivii ore i te pae tino, o te vai-mâ-noa-raa ïa to tatou tino e ta tatou mau taoˈa

18. E nafea ia faaite e mea haapao iho â tatou i ta tatou Piha a te Basileia?

18 Ta tatou vahi haamoriraa. No to tatou here ia Iehova, e haapao iho â tatou i ta tatou Piha a te Basileia, te pu o te haamoriraa mau i to tatou tuhaa fenua. Ia haere mai te taata, e hinaaro tatou ia au maitai ratou i ta tatou vahi haamoriraa. E mea faufaa ia tamâ e ia atuatu tamau i te piha ia vai nehenehe noa te reira. E faaite tatou e mea haapao iho â tatou i ta tatou Piha a te Basileia ma te tutava i te atuatu i te reira. E fanaˈoraa taa ê ta tatou e horoa noa i to tatou taime no te tamâ e no te tataî i ta tatou vahi haamoriraa. (Paraleipomeno 2, 34:10) Tera atoa te mau aratairaa Bibilia ia putuputu tatou i te hoê Piha tairururaa aore ra te tahi atu vahi tairururaa.

E TAMÂ IA TATOU IHO I TE MAU PEU VIIVII

19. Ia vai viivii ore noa tatou i te pae tino, e titauhia ia haapae tatou i te aha, e e nafea te Bibilia e tauturu mai ai i roto i teie tuhaa?

19 Ia vai viivii ore noa tatou i te pae tino, e titauhia ia haapae tatou i te mau peu viivii, mai te puhipuhiraa i te avaava, te inu hua, e te raveraa i te mau raau e ere na te taote i horoa, o te faaino râ i te feruriraa aore ra o te faatupu i te mahâ ore. Aita iho â te Bibilia e horoa ra i te iˈoa taa maitai o te mau peu matauhia viivii e te faufau atoa tei parare i teie mahana. Te horoa ra râ te Bibilia i te mau aratairaa o te tauturu ia tatou ia haroˈaroˈa eaha mau â te manaˈo o Iehova. No te mea e ua ite tatou i te manaˈo o Iehova i te reira, e turai ïa to tatou here no ˈna ia pee i te haerea o te faatae mai i ta ˈna farii maitai. E hiˈopoa mai tatou e pae aratairaa Bibilia.

20, 21. Te hinaaro ra Iehova ia tiamâ tatou i teihea mau peu, e eaha te tumu rahi ia na reira tatou e tia ˈi?

20 “Taeae here ma, i te mea e ua fafauhia mai taua mau parau ra ia tatou, e tamâ anaˈe ïa ia tatou iho i te mau viivii atoa o te tino e o te feruriraa, e ia moˈa roa ˈtu â tatou a mǎtaˈu ai i te Atua.” (Korinetia 2, 7:1) Te hinaaro ra Iehova ia tiamâ tatou i te mau peu o te haaviivii i to tatou tino e o te faaino i to tatou feruriraa. E mea tia ïa ia haapae tatou i te mau haerea o te faatupu i te mahâ ore tei matauhia e mea atâta no te tino e te feruriraa.

21 Te horoa ra te Bibilia i te hoê tumu rahi e tamâ ˈi ia tatou iho i te mau viivii atoa. A tapao na, e haamata te Korinetia 2, 7:1 mai teie: “I te mea e ua fafauhia mai taua mau parau ra ia tatou.” Eaha tera mau parau tei fafauhia mai? Ia au i to na mua ˈtu mau irava, te fafau ra Iehova: “E farii au ia outou. E e riro vau ei metua no outou.” (Korinetia 2, 6:17, 18) A feruri noa na: Te fafau ra Iehova i te paruru ia oe e i te here ia oe mai te hoê metua tane e here ra i ta ˈna tamaiti aore ra tamahine. Teie râ, e faatupu Iehova i teie mau parau fafau mai te peu noa e e haapae oe i te mau viivii o “te tino e o te feruriraa.” Auê te maamaa e ia vaiiho i te mau mea aore ra peu faufau atoa ia faaere ia oe i te hoê taairaa piri e te faufaa roa e o Iehova!

22-25. Eaha te mau aratairaa Bibilia e nehenehe e tauturu ia tatou ia haapae i te mau peu viivii?

22 “Ia here oe ia Iehova to Atua ma to aau atoa e ma to ora atoa e ma to manaˈo atoa.” (Mataio 22:37) Ua maiti Iesu i teie faaueraa ei faaueraa hau i te rahi. (Mataio 22:38) Mea tano roa ia here tatou ia Iehova. No te here ia ˈna ma to tatou aau, ora e manaˈo atoa, e mea tia ia haapae tatou i te mau peu o te nehenehe e haapoto i to tatou oraraa aore ra e haafifi i to tatou feruriraa ta te Atua i horoa mai.

23 “Na [Iehova] hoi e horoa na te taata atoa i te ora e te aho e te mau mea atoa.” (Ohipa 17:24, 25) E ô te ora no ǒ mai i te Atua ra. Te here ra tatou i Tei horoa mai i te reira, e hinaaro ïa tatou e faatura i taua ô ra. E haapae tatou i te mau peu matauhia atoa mea ino no to tatou ea, ua ite hoi tatou e aita roa ˈtu tera mau peu e faatura ra i te ô o te ora.—Salamo 36:9.

24 “Ia here oe i to oe taata tupu mai ia oe iho.” (Mataio 22:39) Pinepine mea ino te mau peu viivii eiaha noa no te taata e rave ra i te reira, no te feia atoa e haaati ra ia ˈna. Ei hiˈoraa, mea atâta te au auahi o te avaava no te feia puhipuhi ore i te avaava. Te hoê taata o te haamauiui i te feia e haaati ra ia ˈna, te ofati ra ïa i te faaueraa a te Atua e here i to tatou taata tupu. Aita atoa te reira e tu ra e ta ˈna parau e te here ra o ˈna i te Atua.—Ioane 1, 4:20, 21.

25 “A haamanaˈo noa ia ratou ia auraro e ia faaroo i te mau faatereraa e te feia mana.” (Tito 3:1) I te fenua e rave rahi, e ofatiraa i te ture mai te peu e e raau taero ta oe, aore ra ia rave i te reira. Aita ta tatou te mau Kerisetiano mau e raau taero, eita atoa tatou e rave i te reira tei opanihia e te ture.—Roma 13:1.

26. (a) No te tamau i te rave i te mau mea e here ai te Atua ia tatou, e titauhia ia aha tatou? (b) No te aha o te vai-viivii-ore-noa-raa i te aro o te Atua te huru oraraa maitai roa ˈˈe?

26 No te tamau i te rave i te mau mea e here ai te Atua ia tatou, e titauhia ia vai viivii ore noa tatou, eiaha noa i roto hoê aore ra e piti tuhaa, i roto râ i te mau tuhaa atoa. E ere paha i te mea ohie ia haapae e ia maue ê i te mau peu viivii, e nehenehe râ. d Teie hoi te huru oraraa maitai roa ˈˈe, no te mea te haapii noa ra Iehova ia tatou no to tatou maitai. (A taio i te Isaia 48:17.) Te mea faufaa roa ˈˈe, e nehenehe tatou e oaoa i te iteraa e ma te vai viivii ore noa, te haamaitai nei tatou i te Atua ta tatou e here ra, a tamau noa ˈi i te rave i te mau mea e here ai oia ia tatou.

a Te faataa ra te taˈo Hebera tei hurihia ei “viivii ore” i te vai-mâ-raa i te pae tino. E pinepine râ te reira i te faataa i te viivii ore i te pae morare aore ra i te pae varua.

b A hiˈo i te pene 13 o teie buka no te hoê faahohonuraa i te mau oroa e tutuu taa maitai ta te mau Kerisetiano mau e haapae.

e Ua tauihia te iˈoa.