Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 9

Cadi chúʼnetu ni cadi xheelatu

Cadi chúʼnetu ni cadi xheelatu

«Lagaxha irá ni zeeda de guidxilayú ri ndaani ladxidóʼ to. Nin tobi de laatu cadi chuʼ né ni cadi xheelaʼ, nin guni gasti ni nadxabaʼ. Cadi chi nanda tu ni na ique tu, nin uluiʼlaʼdxi tu guni tu ni cadi jneza. Ne cadi nisi bidxichi ma cá ique tu gapa tu, purti ra guni tu zacá la? ma nga nga ni cusisaca tu, ne cadi Dios.» (COLOSENSES 3:5.)

1, 2. Xi biquiiñeʼ Balaam para bicaa ca israelita que gucheenecaʼ Jiobá.

TI HOMBRE rié guuzeʼ benda riuulaʼdxiʼ cheʼ ti lugar ra nanna zanaazeʼ ti clase benda ni racalaʼdxiʼ. Ribí chaahuibe ni chichuu ruaa anzuelu stibe, ne rulaabe ni ndaaniʼ nisa. Málasi biiyabe maʼ zutipa anzuelu stibe, ne guleebe benda ni gunaazebe que. Riéchebe ne dede ruxidxi huiinibe purtiʼ biáʼsipeʼ nga ni bicaabe ruaa anzuelu stibe.

2 Zacaca bizaaca lu iza 1473 ante de ca dxi stiʼ Jesús, ti hombre láʼ Balaam biyubi modo gusaba caadxi binni lu trampa stiʼ. Ca binni ni gudixhe íquebe gusábabe nga xquidxi Dios, ni guleza lu pampa stiʼ guidxi Moab, ni dxaaga layú guníʼ Dios guicaacabe. Neca hombre riʼ na naca tobi de cani riguixhená stiʼ Dios, peru cadi dxandíʼ ni, purtiʼ gucaláʼdxibe ñápabe para laasibe ne gudíxecabe laabe para guiniʼbe mal de ca israelita que. Peru qué nudii Jiobá lugar niniʼbe mal de ca israelita que, sínuque bicaa laabe uguube ndaayaʼ laacaʼ. Cumu cá íquebe guiáxabe la? biyúbibe modo gusábabe ca binni que lu trampa stibe. Guníʼ íquebe pa guyúbibe modo guchee ca israelita que maʼ qué zaguu ndaayaʼ Dios laacaʼ. Xi biquiiñebe para bicaabe ca israelita que gucheenecaʼ Dios yaʼ. Ca gunaa sicarú de guidxi Moab (Números 22:1-7; 31:15, 16; Apocalipsis 2:14).

3. Ñee biaba ca israelita que lu trampa ni gudixhe Balaam la?

3 Ñee biaba ca israelita que lu trampa ni gudixhe Balaam que la? Stale de laacaʼ biábacaʼ purtiʼ gutanecaʼ ca gunaa de Moab. Dede bizuxíbicabe xañee ca bidóʼ stiʼ ca binni que, ne tobi de laacani nga Baal ni guyuu lu dani láʼ Peor, ti dios ni na ca binni que racané laacaʼ para gudii layú sticaʼ ne ni rinabaʼ laacabe gatanécabe stobi. Jiobá bisabanáʼ ca israelita que, ne guti 24,000 de laacaʼ ra mayaca chuʼcaʼ lu layú guniʼbe guicaacaʼ que. ¡Nabé triste ni bizaaca ca binni que! (Números 25:1-9.)

4. Xiñee biʼniʼ ca israelita que stale guendaquéiquiiñeʼ.

4 Xiñee guti ca israelita que yaʼ. Purtiʼ stale de laacaʼ bixélecaʼ de Jiobá ne bíʼnicaʼ guendaquéiquiiñeʼ. Bisiaandacaʼ modo bilabe laacaʼ de Egipto, modo biyaanabe ne modo gúpabe laacaʼ lu desiertu para gunda guyuucaʼ lu layú ni guniʼbe guicaacaʼ (Hebreos 3:12). Pablu bietenalaʼdxiʼ ni bizaaca ca binni que ora guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Ne cadi chuʼ né nu gunaa, casi biʼni caadxi de laacabe, ne ti dxi si guti veintitrés mil de laacabe» (1 Corintios 10:8). *

5, 6. Xi rizíʼdinu de historia stiʼ ca binni de Israel dxi bicheenecaʼ Dios lu pampa stiʼ guidxi Moab.

5 Laanu, ca xpinni Dios, nabáninu cásica bibani ca israelita que. Mayaca chuʼnu ndaaniʼ ti guidxilayú jma galán que ni bidii Dios ca israelita que (1 Corintios 10:11). Ndaaniʼ guidxilayú ra nabáninu riʼ stale binni riuulaʼdxiʼ guni cosa dxabaʼ jma que biaʼ biʼniʼ ca binni de Moab. Cásica biaba ca israelita que ra guyuunecaʼ ni cadi xheelacaʼ zacaca cuchee stale xpinni Cristu guiráʼ iza (2 Corintios 2:11). Cásica qué nidxibi Zimrí ora guzané ti madianita ndaaniʼ xquidxi ca israelita que ne guluube laa ndaaniʼ yoo de lari stibe, zaqueca huayuu binni ni nuu ndaaniʼ xquidxi Dios huabeechucaʼ ca xpinni Cristu (Números 25:6, 14; Judas 4).

6 Guinabadiidxanu laca laanu: «Ñee riníʼ iqueʼ casi ñaca nuaaʼ ca dxi riʼ lu pampa stiʼ Moab la? Ñee maʼ cayuuyaʼ guidxilayú cubi ni mayaca gudii Dios naa la?». Pa zacá ni, caquiiñeʼ gúninu stipa pur cadi guixélenu de Dios ni nadxii laanu ne guzúʼbanu diidxaʼ de cadi gápanu jnadxiinu (1 Corintios 6:18).

Modo rihuinni lu pampa stiʼ guidxi Moab

CADI GAPA BINNI JNADXII

7, 8. Xii nga por·néi·a, ne xi ribeendú ca binni ni runi cani zeeda luni.

7 Dxi bicaacabe Biblia biquiiñecabe diidxaʼ griegu por·néi·a, peru Biblia diidxazá rutiixhi ni casi cadi gapa binni jnadxii. Xii nga por·néi·a yaʼ. Laani nga intiica modo chuʼné binni tuuxa ni cadi xheelaʼ. Gatané ti hombre ti gunaa ante guichaganacaʼ o chúʼnecaʼ tobi ni rizá zacasi. Ne ora cuʼ ruaacaʼ o cánacaʼ ra naca tuuxa hombre o ra naca tuuxa gunaa ni cadi xheelacaʼ, ne ora gatanecaʼ tuuxa ne gúnicaʼ ni neza ra xáʼnacaʼ. Zaqueca pa guni hombre ne hombre ni, gunaa ne gunaa o iquiiñecaʼ ti maniʼ para gúnicaʼ guiráʼ ni maʼ guninu ca. *

8 Stiidxaʼ Dios na guiráʼ tu gapa jnadxii qué zacaacaʼ guendanabani ni qué zaluxe (1 Corintios 6:9; Apocalipsis 22:15). Ne ora guni tuuxa ca cosa riʼ rapa stale guendanagana. Tobi de laacani nga ribeecabe laabe de ndaaniʼ xquidxi Dios. Stale biaje ora runi binni cani, ruchiiñaʼ xconciencia laa, maʼ qué rusisaca laa, maʼ guirutiʼ tu runi cré laa, ridinde xheelaʼ, ca gunaa ca raca xiiñicaʼ neca qué nacaʼ, rápacaʼ xiixa guendahuará ne dede nuu tiru ráticaʼ (biindaʼ Gálatas 6:7, 8). Nga runi, xi para gúninu ca cosa ca pa nánnanu zacananu. Peru stale binni qué riníʼ íquecaʼ xi zándaca guizaacacaʼ ora gúnicaʼ cani, ne ni ruzulú rúnicaʼ primé nga ruuyacaʼ pornografía.

ORA GUʼYAʼ TOBI PORNOGRAFÍA RUCAA NI LAA GAPA JNADXII

9. Ñee dxandíʼ nga qué racaná binni ra guʼyaʼ pornografía casi nuu tu riníʼ la? Bisiene ni guicábiluʼ.

9 Ndaaniʼ stale guidxi, ra tiica cheʼ binni zanda guʼyaʼ cosa dxabaʼ: nuu cani ra ridoo revista, zeeda cani lu canción, ridiʼdiʼ cani lu televisión ne nuu millón de laacani lu Internet. * Ñee raʼbuʼ qué zuniná nga laanu casi nuu tu riníʼ la? Zuniná pue. Guiráʼ cani ruuyaʼ pornografía zándaca gápacaʼ maña de quítecaʼ ra nácacaʼ hombre o ra nácacaʼ gunaa para guni sentircaʼ casi ora nexhenecaʼ tuuxa ne riníʼ íquecaʼ puru si ni nadxabaʼ. Ne nisi maʼ cá íquecaʼ gatanecaʼ tuuxa o maʼ caníʼ íquecaʼ guendaquéiquiiñeʼ, laaca zápacaʼ guendanagana lu xquendaxheelacaʼ né dede zándaca gaca divorciarcaʼ (Romanos 1:24-27; Efesios 4:19). * Ti binni ni ruyubi modo gacané ca binni ni napa ca viciu riʼ na zeeda gaca cani casi cáncer: «Biaʼ zidiʼdiʼ dxi ziroobaʼ ni ne huaxiéʼ si biaje randa rucueezacabe ni ne nabé nagana para guianda ni».

Pa gápanu Internet ndaaniʼ lídxinu galán gápanu ni ti lugar ra zanda gúʼyacabe laanu

10. Ximodo zanda gúninu ni na Santiago 1:14, 15 lu xquendanabáninu (Laaca zanda gúʼyaluʼ cuadru ra ná: « Xi gucané naa para gucaʼ nayá»).

10 Galán guietenaláʼdxinu ca diidxaʼ ni cá lu Santiago 1:14, 15: «Riulaʼdxi nu ni cadi jneza, nga nga ni ruquiinde laanu, purti ricá ique nu ni, ne zacá randa riguba yu ni laanu dede inaaze dxiichi ni laanu. Ne ni qué usaana de icá ique ni cadi jneza la? zuchee. Ne ni qué usaana de uchee la? zati». Para cadi gucheʼnu, xi naquiiñeʼ gúninu ora guzulú guiníʼ íquenu ni cadi jneza yaʼ. Caquiiñeʼ quixhe íquenu gúninu xiixa para cueenu cani de ndaaniʼ íquenu nagueendaca. Pa málasi guihuinni xiixa ni zucaa laanu guiníʼ íquenu ni cadi jneza, xi naquiiñeʼ gúninu. Galán gutiixhilunu sti ladu, gusuinu computadora stinu, guchaʼnu de canal televisión stinu... Zúninu intiica cosa pa qué racaláʼdxinu guidúʼyanu xiixa ni zucaa laanu guiníʼ íquenu ne gúninu guendaquéiquiiñeʼ (biindaʼ Mateo 5:29, 30).

11. Ora guzulú guiníʼ íquenu ni cadi jneza, ximodo zanda gusihuínninu dxandíʼ zacané Jiobá laanu para cadi guiníʼ íquenu ni.

11 Cumu jma runibiáʼ Jiobá laanu que biaʼ runibiaʼnu laca laanu la? nga runi canábabe gúninu ni na ca diidxaʼ riʼ: «Lagaxha irá ni zeeda de guidxilayú ri ndaani ladxidóʼ to. Nin tobi de laatu cadi chuʼ né ni cadi xheelaʼ, nin guni gasti ni nadxabaʼ. Cadi chi nanda tu ni na ique tu, nin uluiʼlaʼdxi tu guni tu ni cadi jneza. Ne cadi nisi bidxichi ma cá ique tu gapa tu, purti ra guni tu zacá la? ma nga nga ni cusisaca tu, ne cadi Dios» (Colosenses 3:5). Dxandíʼ, zaca nagana gucueezanu laanu para cadi gúninu guiráʼ nga. Peru galán guietenaláʼdxinu zanda gacané Bixhózenu ni nuu guibáʼ laanu purtiʼ qué ridxiichibe nagueenda ne nadxiibe laanu (Salmo 68:19). Nga runi, ora gueeda xiixa ni cadi jneza ndaaniʼ íquenu, galán guidxíñanu ra nuu Jiobá nagueendaca ne guinábanu laabe gudiibe stipa laanu ti ganda guiníʼ íquenu ni jneza (2 Corintios 4:7; 1 Corintios 9:27; biiyaʼ cuadru ra ná: « Ximodo zanda gusaanaʼ ti viciu»).

12. Xii nga ladxidóʼ ni naquiiñeʼ gapa chaahuinu, ne xiñee caquiiñeʼ gápanu ni.

12 Salomón, ti hombre nabé nuu xpiaaniʼ guníʼ sicaríʼ: «Lade guiráʼ xixé cosa ni naquiiñeʼ gápaluʼ la? jma gupa chaahuiʼ ladxidoʼloʼ, purtiʼ de laani nga zeeda guendanabani» (Proverbios 4:23). Xii nga ladxidóʼ ni naquiiñeʼ gapa chaahuinu. Nga nga modo laanu ne modo nácanu nezalú Dios. Ne ngapeʼ nga ni ruuyaʼ Jiobá ti gudiibe laanu guendanabani ni qué zaluxe, ne cadi ni ruuyaʼ si binni. Cadi nagana ni canabaʼ Jiobá laanu, peru caquiiñeʼ gúninu ni ti ganda guicaanu guendanabani ca. Para ganda gápanu ladxidoʼno, caquiiñeʼ gúninu ni biʼniʼ Job, ti hombre ni bizuubaʼ stiidxaʼ Dios. Laabe gudixhe íquebe cadi guyadxibe sti gunaa ne guiníʼ íquebe cosa dxabaʼ de laa (Job 31:1). Cásica biʼniʼ orar hombre ni bicaa salmo riʼ zacaca naquiiñeʼ gúninu: «Cadi gudiiluʼ lugar guʼyaʼ luáʼ cosa qué iquiiñeʼ; gucané naa para guibaneʼ lu ca neza stiluʼ» (Salmo 119:37).

GUIZÍʼDINU DE NI BIZAACA DINA

13. Tuu nga Dina, ne xi qué niníʼ íquebe dxi bidxaagabe ca binni de Canaán.

13 Casi bizíʼdinu lu capítulo 3 que, guiráʼ binni guidxaaganu zanda gucaacaʼ laanu gúninu ni jneza o gucaacaʼ laanu gucheʼnu (Proverbios 13:20; biindaʼ 1 Corintios 15:33). Zacá rihuinni ni pur ni bizaaca Dina, xiiñidxaapaʼ Jacob. Neca bisiidiʼ bixhózebe laabe gúnibe ni jneza, peru qué niníʼ íquebe xi guiráʼ guendanagana zápabe dxi biyúbibe guidxaagabe ca gunaa de Canaán que. Cásica ca binni de Moab, ca binni de Canaán nabe binibiáʼ binni laacaʼ pur ca guendaquéiquiiñeʼ ni bíʼnicaʼ (Levítico 18:6-25). Pur nga, xi rábiluʼ guníʼ ique ca hombre que ora bíʼyacaʼ canazá Dina ndaaniʼ xquídxicaʼ yaʼ. Guníʼ íquecaʼ qué zaca nagana para laacaʼ gatanecaʼ laabe. Ne zaqueca nga guníʼ ique Siquem, «ti hombre jma risaca ndaaniʼ lidxi bixhoze» (Génesis 34:18, 19).

14. Xi guendanagana gupa Dina pur qué nuyubi chaahuiʼ tu nidxaaga.

14 Gudiʼdiʼ si dxi, binibiáʼ Dina Siquem. Zándaca dxi binibiaʼbe Siquem qué niníʼ íquebe ñatanebe laa. Peru nguepeʼ nga ni gucuá ique Siquem guni. Ti dxi, biquiinde Siquem gatané Dina, ne bíʼnibe casi ñuni tobi de ca binni de Canaán: qué nizaaláʼdxibe pa qué gapa Dina gana gatané laabe, gucuaabe laa ne gulaxoobe laa. Despué de gutanebe Dina guyuuláʼdxibe laa, peru qué nuxhiá diʼ ngue ni bíʼnibe laa que. Biblia na: «Ora biʼyaʼ Siquem xiiñiʼ Hamor, ti hombre ni naca xaíque guidxi stiʼ ca heveu, [Dina,] yené laabe ne gutané laabe ne gulaaxoo laabe» (Génesis 34:2). Cadi Dina si guyuu lu guendanagana, sínuque dede ne binnilídxibe gupa stale guendanagana pur qué nuyubi chaahuibe tu nidxaagabe (Génesis 34:7, 25-31; Gálatas 6:7, 8).

15, 16. Ximodo rudii Dios guendabiaaniʼ laanu para gúninu ni jneza (biiyaʼ cuadru ra ná: « Textu ni zucaa laanu guiníʼ íquenu»).

15 Naná modo biziidiʼ Dina cadi galán diʼ nga guidxaaga binni ni qué runi ni jneza. Laanu laaca cadi naquiiñeʼ cuézanu gácanu xiixa para guiénenu. Nadxiinu Jiobá, ne pur nga rúninu ni na ca conseju stibe, ne tobi de ca conseju ca nga sánenu «binni nuu xpiaaniʼ» (Proverbios 13:20a). Pa qué gusaananu de guzúʼbanu stiidxaʼ Dios, zazíʼdinu sanu jneza ne qué zápanu stale guendanagana (Proverbios 2:6-9; Salmo 1:1-3).

16 Dios rudii guendabiaaniʼ guiráʼ tu gacalaʼdxiʼ. Peru para ganda guicaa binni ni la? caquiiñeʼ guni orar, guʼndaʼ Biblia ne ca guiʼchiʼ ni rudii mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi ni jneza (Mateo 24:45; Santiago 1:5). Laaca cadi naquiiñeʼ gudxiibaʼ laca laa ne caquiiñeʼ guni stipa pur chinanda ca conseju zeeda lu Biblia (2 Reyes 22:18, 19). Para ganda guiénenu ni guninu ca, guiníʼ íquenu ndiʼ: Guiranu nánnanu ladxidoʼno nga ni jma riguite laanu ne qué randa rucueezanu ni (Jeremías 17:9). Yanna, ñee rudiʼnu lugar gacané ni laanu para guicaanu xiixa conseju ne ora gacané tuuxa laanu la? o rudiʼnu lugar quite ni laanu.

17. Xi ridxagalú bixhoze binni ne xiiñiʼ ne ximodo zanda gacanebe xiiñibe para guʼyaʼ ca cosa ca jneza.

17 Bixuiʼlú ndiʼ: bixhoze ti dxaapahuiiniʼ qué na diʼ guireené xiiñiʼ ti hombrehuiiniʼ biaʼ laa pa qué chinécabe stobi. Para na xiiñibe que: «Peru apá, ¡qué zúnidu cosa malu! Qué runi creluʼ naa la?». Dxandíʼ, nadxii dxaapahuiiniʼ ca Jiobá ne racaláʼdxibe gúnibe ni jneza, peru ñee zanda guininu cayúnibe ni jneza ne caxélebe de gúnibe cosa dxabaʼ la? O zaníʼ íquenu cudiibe lugar gúnibe ni na ladxidoʼbe (Proverbios 28:26). Ne zándaca rietenaláʼdxinu xcaadxi conseju ni ñanda niquiiñeʼ bixhoze dxaapahuiiniʼ ca para ñacané xiiñiʼ (biiyaʼ Proverbios 22:3; Mateo 6:13; 26:41).

JOSÉ QUÉ NINÁ ÑUNI COSA DXABAʼ

18, 19. Xi guendanagana bidxagalú José, ne xi bíʼnibe para qué nucheebe.

18 Nápanu ti ejemplu stiʼ ti hombrehuiiniʼ ni qué niná ñatané ti gunaa ni cadi xheelaʼ purtiʼ gunnaxhii Dios. Hombrehuiiniʼ que láʼ José, bizaʼnaʼ Dina, neza bixhózebe (Génesis 30:20-24). Dxi nahuiinibe, biiyabe guiráʼ guendanagana gupa binnilídxibe pur qué niníʼ ique bizáʼnabe jneza. Guiráʼ ni bizaaca binnilídxibe que, ne ra gudixhe íquebe cadi guixélebe de Dios ni nadxii laabe, gucané cani laabe despué, dxi guyuube de esclavu ndaaniʼ guidxi Egipto ne gucalaʼdxiʼ xheelaʼ xpixuaanabe ñatané laabe. Qué ñanda diʼ nusaanabe dxiiñaʼ que purtiʼ esclavu laabe. Ni naquiiñeʼ gúnibe nga gácabe nadxibalú ne gudxiilube guendanagana que né guendabiaaniʼ. Ne zaqué bíʼnibe ni, guiráʼ dxi bicaa nabe cani racalaʼdxiʼ gunaa que, ne ni bíʼnitibe nga bixooñebe de laa (Génesis 39:7-12).

19 Yanna guiníʼ íquenu: ñee raʼbuʼ qué nuchee José pa nisi gunaa que nicá ique ne nuxuiʼlú nexhené laabe la? Nuchee pue. Peru José qué niná niníʼ ique cosa dxabaʼ ne bisihuínnibe nabé risaca para laabe chuʼbe gaxha de Jiobá. Zacá bihuinni ni ora gúdxibe xheelaʼ Potifar: «Xheelaluʼ [...] maʼ bisaana guiráʼ ni napa lu nayaʼ, peru lii coʼ, purtiʼ lii nga xheelabe. Nga runi qué zanda diʼ guneʼ guendaquéiquiiñeʼ riʼ ne gucheeniáʼ Dios pur laani» (Génesis 39:8, 9).

20. Ximodo gucané Jiobá José.

20 ¡Nabé biecheʼ ladxidóʼ Jiobá ora biʼyaʼ, neca nuu José zitu de binnilidxi, guiráʼ dxi bisihuinni qué niná nucheené laabe! (Proverbios 27:11.) Despué bideguyoobe, peru Jiobá biyubi modo guireebe ne biʼniʼ laabe tobi de ca hombre jma risaca ndaaniʼ guidxi Egipto ne laabe bíʼyabe cadi guiaadxaʼ ni gó ca binni que (Génesis 41:39-49). Ni bizaacabe ca rusihuinni galán gúninu ni ná Salmo 97:10: «Laatu cani nadxii Jiobá, lagaca nanalaʼdxiʼ ni cadi jneza. Laabe cayápabe xquendabiaaniʼ cani qué rusaana laabe, de lu náʼ ca binni qué iquiiñeʼ rulabe laacaʼ».

21. Ximodo bisihuinni ti hombrehuiiniʼ de África ruzuubaʼ stiidxaʼ Dios.

21 Cásica biʼniʼ José que, ca dxi stinu riʼ stale xpinni Cristu cayúnicaʼ ni na ca diidxaʼ riʼ: «Lagaca nanalaʼdxiʼ ni malu, ne lagannaxhii ni nachaʼhuiʼ» (Amós 5:15). Guidúʼyanu ti ejemplu stiʼ ti hombrehuiiniʼ de África. Laabe nabe qué nituilú ti dxaapahuiiniʼ ora gudxi laabe pa gudiibe laa copia lu ti examen de matemática zatané laabe. Hombrehuiiniʼ que bisiene xiñee qué ñuni ni: «Gudxeʼ laabe qué zanda diʼ guneʼ ni gunábabe naa que. Pur guiráʼ ni huaziideʼ qué nucheeniáʼ Dios ne qué nuniteʼ respetu ni napa binni naa, purtiʼ para naa jma risaca ni que guiráʼ oro ni nuu lu guidxilayú». Dxandíʼ, zándaca nuu tu laa chuʼ nayecheʼ ti ratu pur gatané tuuxa, peru nin qué rindaa rapa stale guendanagana pur laani (Hebreos 11:25). Laaca qué zanda diʼ guchaaganu ni ne guendanayecheʼ ni zápanu ra guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá (Proverbios 10:22).

GUDIʼNU LUGAR GUIÁ DIOS LAANU

22, 23. 1) Xiñee cadi galán guiníʼ íquenu qué zutiidilaʼdxiʼ Dios stóndanu pa maʼ bicheʼnu. 2) Ximodo racané Dios binni ni maʼ bichee.

22 Cumu binni ruchee guiranu la? naquiiñeʼ gúninu stipa pur cueenu ndaaniʼ íquenu guiráʼ ni cadi jneza ne gúninu ni canabaʼ Dios laanu (Romanos 7:21-25). Nanna Jiobá cayúninu stipa ca purtiʼ «rietenaláʼdxibe de yú laanu» (Salmo 103:14). Peru pa málasi gúninu xiixa guendaquéiquiiñeʼ, ñee zaníʼ íquenu maʼ qué zutiidilaʼdxiʼ Dios stóndanu la? Coʼ. Zándaca gapa binni guendanagana pur ni biʼniʼ, cásica gupa rey David. Peru cadi guiaandaʼ laanu, Dios nuuca para gutiidilaʼdxiʼ donda stinu pa gaca arrepentirnu ne pa qué gucáʼchinu ni bíninu. Biblia na: «Tu rucaachiʼ ca donda stiʼ qué zabeendú gastiʼ, peru tu guiníʼ cani ne gusaana cani la? zalaseláʼdxicabe laa» (Proverbios 28:13; Salmo 86:5; Santiago 5:16).

23 Jiobá laaca guluu «binni para guni xhiiña» ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa ca, ne laacaʼ racanecaʼ laanu ne nuucaʼ listu para gudiinacaʼ laanu (Efesios 4:8, 12; Santiago 5:14, 15). Pa maʼ bicheʼnu, zanda gacanécabe laanu chuʼnu gaxha de Dios sti biaje ne gacanécabe laanu guiene chaahuinu ca conseju stiʼ Dios ti cadi guibiguetaʼ gucheʼnu (Proverbios 15:32). Ximodo nga yaʼ.

BIʼNIʼ STIPA PUR GÁCALUʼ BINNI NUU XPIAANIʼ

24, 25. 1) Ximodo bisihuinni hombrehuiiniʼ ni rieeteʼ lu Proverbios 7:6-23 qué riníʼ ique ante guni xiixa. 2) Ximodo zanda gúninu stipa pur gácanu binni nuu xpiaaniʼ.

24 Biblia ruzeeteʼ de ti binni ni qué riníʼ ique ante guni xiixa ne de ti binni ni runi stipa pur gaca binni nuu xpiaaniʼ (Proverbios 7:7). Ti binni ni qué riníʼ ique ante guni xiixa nga tobi ni cadi zuhuaa dxiichiʼ lu ni runi cré ne qué ganna chaahuiʼ ximodo raca xhiiñaʼ Dios. Nga runi, qué raca nagana para laa guchee, ne zeeda gaca casi hombrehuiiniʼ ni cuzeeteʼ Proverbios 7:6-23. Yanna, tuu nga binni ni runi stipa pur gaca binni nuu xpiaaniʼ yaʼ. Binni ni rizaalaʼdxiʼ ganna modo nuu, ne runi orar para guʼndaʼ Stiidxaʼ Dios guiráʼ dxi. Ne neca nácabe binni ruchee, rúnibe stipa biaʼ gándatiʼ para gusiéchebe ladxidóʼ Jiobá pur ni guiníʼ íquebe, gacaláʼdxibe gúnibe, ni runi sentirbe ne ni riguixhe íquebe ugaandabe. Zacá rusihuínnibe cayacanebe laca laabe ne racaláʼdxibe gúnibe ni jneza (Proverbios 19:8).

25 Galán guinabadiidxanu laca laanu: «Ñee runeʼ cré zanda gacané ca conseju stiʼ Dios naa, ne pa guneʼ ni na cani guizáʼ ziuaaʼ nayecheʼ la?» (Salmo 19:7-10; Isaías 48:17, 18). Xi naquiiñeʼ gúninu pa guiníʼ íquenu qué zacané cani laanu. Caquiiñeʼ guiníʼ íquenu xi zazaacanu pa qué gúninu ni na ca conseju stibe. Ne pa gúninu ni jneza lu xquendanabáninu ne cuʼnu ndaaniʼ íquenu ni «dxandí si, [...] ne ni jneza, ne ni nachaʼhuiʼ, [...] ne ni guiaba» binni la? zudiʼnu cuenta pabiáʼ nachaʼhuiʼ Jiobá ne laanu (Salmo 34:8; Filipenses 4:8, 9). Pa gúninu stipa pur gúninu ni jneza jma zannaxhiinu Jiobá ne zannaxhiinu cani nadxiibe ne jma zaca nanaláʼdxinu guiráʼ ni nanaláʼdxibe. Guietenaláʼdxinu de José. Laaca ti binni ruchee laabe, peru qué ñúnibe cosa dxabaʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ bidiibe lugar gucané Jiobá laabe biaʼ dxi bibánibe para gunda gúcabe ti binni nuu xpiaaniʼ. Ne ngaca nga ni naquiiñeʼ gúninu (Isaías 64:8).

26. Xi tema zadúʼyanu lu xhupa capítulo ni zeeda ca.

26 Cadi guiaandaʼ laanu ra naca binni hombre ne ra naca binni gunaa cadi ti cosa ni quitené si binni cani, sínuque Jiobá bizáʼ cani para ganda gapa binni xiiñiʼ ne para chuʼ ca guendaxheelaʼ ca nayecheʼ (Proverbios 5:18). Lu xhupa capítulo zeeda ca zadúʼyanu ximodo ruuyaʼ Dios guendaxheelaʼ.

^ párrafo 4 Lu libru stiʼ Números cayeeteʼ zándaca biaʼ ti mil binni biiti ca juez que ne guiráʼ ca binni ni biiti Jiobá (Números 25:4, 5).

^ párrafo 7 Lu revista La Atalaya 15 stiʼ julio 2006 ra na «Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ» (Preguntas de los lectores) ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá, cusiene nuu chupa cosa ni nadxabaʼ ne xi nuu lu guiropaʼ cani.

^ párrafo 9 Ora ruzéʼtenu pornografía caninu de guiráʼ ca foto, diidxaʼ o ridxi ni rucaa binni guiníʼ ique nexhené tuuxa. Zanda gaca ni ti foto ra cá tuuxa o ra cahuinni cayuni chupa o jma binni guendaquéiquiiñeʼ.

^ párrafo 9 Lu apéndice zeeda gusiene de tema ni láʼ: «Ximodo zanda gusaana binni de quite ra naca hombre o ra naca gunaa».