Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 11

“Ia tura te faaipoiporaa”

“Ia tura te faaipoiporaa”

“Ia oaoa oe i te vahine o te apîraa ra.”—MASELI 5:18.

1, 2. Eaha te uiraa ta tatou e hiˈopoa, e no te aha?

 MEA faaipoipo anei oe? Mai te peu e e, mea oaoa anei to oe faaipoiporaa, aore ra te fifi rahi ra? Ua atea riirii anei oe e to oe apiti te tahi i te tahi? Te faaoromai ra anei oe i to oe oraraa faaipoipo e aita oe e oaoa ra? Mai te peu e e, te peapea ra paha oe e aita faahou to orua here no te tahi e te tahi. Ei Kerisetiano, e hinaaro iho â oe ia faahanahana to oe faaipoiporaa ia Iehova, te Atua ta oe e here ra. No reira, te peapea ra e te mauiui ra paha oe no to oe nei tupuraa. Noa ˈtu râ, eiaha na e faaoti e aita e ravea.

2 I teie mahana, te vai ra te mau Kerisetiano faaipoipo maitai roa o tei ora amui noa na e ere râ ratou mea piri te tahi i te tahi. Ua ite râ ratou i te hoê ravea ia piri atu â te tahi i te tahi. E nehenehe oe atoa e ite i te oaoa rahi atu â i roto i to oe faaipoiporaa. E nafea?

A HAAFATATA NOA ˈTU Â I TE ATUA E I TO OE APITI

3, 4. No te aha na hoa faaipoipo e haafatata ˈtu â ˈi te tahi i te tahi ia tutava raua i te haafatata ˈtu â i te Atua? A horoa na i te hoê faahohoˈaraa.

3 E haafatata ˈtu â oe i to oe apiti ia tutava orua i te haafatata ˈtu â i te Atua. No te aha? A rave na i te hoê faahohoˈaraa: A manaˈo na i te hoê mouˈa mea aano i raro e mea ǒaǒa i nia. Te tia ra te hoê tane i raro i te mouˈa i te pae apatoerau e te hoê vahine i te tahi aˈe pae, i raro i te pae apatoa. E haamata raua e piti i te paiuma. A tia noa ˈi raua i raro i te mouˈa, mea atea roa te tahi i te tahi. A paiuma noa ˈtu ai râ raua i nia roa, e iti roa mai te atearaa i rotopu ia raua. Te ite ra anei oe i te haapiiraa tamǎrû i roto i teie faahohoˈaraa?

4 E nehenehe te tutavaraa ta oe e rave ra no te tavini hope ia Iehova e faaauhia i te tutavaraa ta oe e rave no te paiuma i nia i te hoê mouˈa. I te mea e te here ra oe ia Iehova, ua haamata ê na ïa oe i te tutava rahi i te paiuma, ei auraa parau. Mai te peu râ e ua atea riirii oe e to oe apiti te tahi i te tahi, te paiuma ra paha ïa orua na te hoê pae te tahi e na te tahi atu pae te tahi o taua mouˈa ra. Eaha râ te tupu ia tamau orua i te paiuma? Parau mau, e atearaa rahi paha to rotopu ia orua i te omuaraa. Teie râ, a tutava ˈtu â ˈi oe i te haafatata ˈtu â i te Atua, ma te paiuma i nia ˈtu â, e haafatata ˈtu â oe i to oe apiti. Oia mau, o te haafatataraa ˈtu â i te Atua te ravea faufaa roa no te haafatata ˈtu â i to oe apiti. E nafea râ oe e na reira mau ai?

Ia faaohipahia te ite i te Bibilia, e mana to te reira e tapiri atu â i te feia faaipoipo te tahi i te tahi

5. (a) Eaha te hoê ravea no te haafatata ˈtu â ia Iehova e i to oe apiti? (b) Eaha to Iehova manaˈo i te faaipoiporaa?

5 Te hoê ravea faufaa no te paiuma i nia i te mouˈa, ei auraa parau, o te peeraa ïa oe e to oe apiti i te mau aˈoraa no nia i te faaipoiporaa i roto i te Parau a te Atua. (Salamo 25:4; Isaia 48:17, 18) A hiˈo na ïa i te hoê manaˈo taa maitai o te aˈoraa a te aposetolo Paulo. Ua parau oia: “Ia tura te faaipoiporaa no te taata atoa.” (Hebera 13:4) Eaha ïa te auraa? Te horoa ra te taˈo “tura” i te manaˈo o te hoê mea haafaufaahia e te poiherehia. Tera mau â to Iehova manaˈo i te faaipoiporaa, te haafaufaa ra oia i te reira mai te hoê mea poiherehia.

TO OE MANAˈO TURAI: TE HERE MAU NO IEHOVA

6. Eaha ta te mau irava tapiri o te aˈoraa a Paulo no nia i te faaipoiporaa e faaite ra, e no te aha e mea faufaa ˈi ia haamanaˈo i te reira?

6 Parau mau, ei tavini na te Atua, ua ite ê na oe e to oe apiti e mea faufaa roa te faaipoiporaa, mea moˈa atoa. Na Iehova iho i haamau i tera faanahoraa. (A taio i te Mataio 19:4-6.) Mai te peu râ e te fifi nei to oe faaipoiporaa, eita paha e navai te iteraa e mea tura te faaipoiporaa ia here e ia faatura oe e to oe apiti te tahi i te tahi. Eaha ïa te turai ia oe ia na reira? A tapao maitai na mea nafea to Paulo faahitiraa i te parau o te tura. Aita o ˈna i parau e “mea tura te faaipoiporaa.” Ua parau râ o ˈna e “ia tura te faaipoiporaa.” Aita Paulo e horoa noa ra i te hoê manaˈo, i te hoê râ aˈoraa. a E tauturu te haamanaˈo-noa-raa i taua taa-ê-raa ra ia oe ia hinaaro atu â e faatura faahou i to oe apiti. No te aha hoi?

7. (a) Eaha te mau faaueraa Bibilia ta tatou e haapao ra, e no te aha? (b) Eaha te noaa mai no te faarooraa i ta Iehova mau faaueraa?

7 A feruri na maa taime eaha to oe manaˈo i te tahi atu mau faaueraa Bibilia, mai te ohipa faauehia e faariro i te taata ei pǐpǐ aore ra te faaueraa e putuputu no te haamoriraa. (Mataio 28:19; Hebera 10:24, 25) Parau mau, e mea fifi paha i te tahi taime ia haapao i tera na faaueraa. Eita paha te feia ta oe e poro atu e farii ia oe, aore ra ua rohirohi roa paha oe no ta oe ohipa e mea fifi roa no oe ia haere i te mau putuputuraa Kerisetiano. Noa ˈtu râ, te tamau ra oe i te poro i te poroi o te Faatereraa arii e te tamau ra oe i te haere i te mau putuputuraa Kerisetiano. Aita e taata e tia ia tapea ia oe, eita atoa e tia ia Satani! No te aha e ore ai? No te mea te turai ra to oe here haavare ore no Iehova ia oe ia faaroo i ta ˈna mau faaueraa. (Ioane 1, 5:3) E eaha te noaa mai? E horoa mai te apitiraa i te ohipa pororaa e te haereraa i te mau putuputuraa i te hau o te feruriraa e te oaoa mau, no te mea ua ite oe e te rave nei oe i te hinaaro o te Atua. E maoti taua mau huru aau ra, e itoito-faahou-hia oe. (Nehemia 8:10) Eaha te haapiiraa i ǒ nei?

8, 9. (a) Eaha te nehenehe e turai ia oe ia faaroo i te aˈoraa ia tura te faaipoiporaa, e no te aha? (b) Eaha na manaˈo e piti ta tatou e hiˈopoa i teie nei?

8 Na to oe here hohonu no te Atua e turai ra ia oe ia faaroo i na faaueraa e poro e e putuputu noa ˈtu te mau haafifiraa. E nehenehe atoa to oe here no Iehova e turai ia oe ia faaroo i te aˈoraa Bibilia “ia tura [to oe] faaipoiporaa,” noa ˈtu e e au ra e mea fifi. (Hebera 13:4; Salamo 18:29; Koheleta 5:4) Hau atu â, a haamaitai rahi ai Iehova i ta oe mau tutavaraa no te apiti i te pororaa e no te haere i te mau putuputuraa, e ite mai e e haamaitai atoa oia i ta oe mau tutavaraa ia tura to oe faaipoiporaa.—Tesalonia 1, 1:3; Hebera 6:10.

9 Eaha ïa ta oe e rave ia tura to oe faaipoiporaa? E titauhia ia haapae oe i te haerea atoa o te tuino i to oe faaipoiporaa. E mea tia atoa ia rave oe i te tahi mau ohipa ia piri atu â oe e to oe hoa faaipoipo.

A HAAPAE I TE MAU PARAU E HAEREA O TE TUINO I TE FAAIPOIPORAA

10, 11. (a) Teihea haerea o te tuino i te faaipoiporaa? (b) Eaha te uiraa e mea maitai ia hiˈopoa oe e to oe apiti?

10 Ua parau te hoê vahine faaipoipo Kerisetiano tau matahiti aˈenei: “E pure au ia Iehova ia horoa mai i te puai no te faaoromai.” E faaoromai i te aha? Ua faataa oia: “E tuhi noa ta ˈu tane ia ˈu. Eita paha e itehia te pepe i nia ia ˈu, ua pepe maitai râ to ˈu aau i ta ˈna mau parau mauiui tamau, mai teie ‘E tutau iho â oe!’ e ‘Vahine haapaoraa ore!’” Te faahiti ra teie vahine faaipoipo i te hoê fifi rahi, te parau tuhi i roto i te faaipoiporaa.

11 Auê te peapea e ia tuhi te feia faaipoipo i roto i te mau utuafare Kerisetiano te tahi i te tahi, a pepe atu ai te aau o te ore e ora ohie! Papu maitai, e ere mea tura te hoê faaipoiporaa e parau mauiui to roto. Mai te aha te huru o to oe faaipoiporaa i roto i teie tuhaa? E ite oe ia ui haehaa oe i to oe apiti: “Eaha ta ta ˈu mau parau e faatupu i nia ia oe?” Ia manaˈo to oe apiti e pinepine roa to ˈna aau i te pepe no ta oe mau parau, e titauhia ïa ia farii oe i te taui.—Galatia 5:15; a taio i te Ephesia 4:31.

12. E nafea te haamoriraa a te hoê Kerisetiano e nehenehe ai e faufaa ore i te aro o te Atua?

12 A haamanaˈo maitai e e ohipa ta oe huru faaohiparaa i to oe vaha i roto i to oe faaipoiporaa i nia i to oe taairaa e o Iehova. Te na ô ra te Bibilia: “Ia manaˈo noa ˈtu te hoê taata e e taata haamori oia i te Atua, aita râ oia e tapea ra i to ˈna vaha, te haavare ra ïa oia i to ˈna iho aau, e mea faufaa ore ta ˈna haamoriraa.” (Iakobo 1:26) Eita e nehenehe e faataa ê i ta oe parau e ta oe haamoriraa i te Atua. Aita te Bibilia e turu ra i te manaˈo e e ere mea faufaa te mau mea atoa e tupu i te fare, a parau noa ˈi tatou e tavini i te Atua. Eiaha na e vare. E ere i te ohipa hauti. (A taio i te Petero 1, 3:7.) Mea aravihi paha oe e mea itoito roa. Mai te peu râ e e haapepe oe ma te hinaaro mau i to oe apiti i te mau parau mauiui, te tuino ra ïa oe i to oe faaipoiporaa e e nehenehe te Atua e hiˈo i ta oe haamoriraa ei mea faufaa ore.

13. E nafea te hoê hoa faaipoipo e nehenehe ai e haamauiui i to ˈna apiti?

13 E mea tia atoa ia ara te feia faaipoipo eiaha e haamauiui te tahi i te tahi na roto i te tahi mau taata. A rave na e piti hiˈoraa: E niuniu pinepine te hoê metua vahine taa noa i te hoê taeae faaipoipo o te amuiraa no te ani i te aˈoraa, a paraparau maoro atu ai. Aore ra e poro maoro te hoê taeae taa noa i te mau hebedoma atoa e te hoê tuahine faaipoipo. E manaˈo maitai paha to na taata faaipoipo o teie na hiˈoraa. Teie râ, eaha te faahopearaa o to raua haerea i nia i to raua apiti? Teie ta te hoê vahine faaipoipo tei faaruru na i tera tupuraa i parau: “Ua mauiui au i te iteraa i ta ˈu tane ia horoa i te taime e te ara-maite-raa rahi roa no te tahi atu tuahine i roto i te amuiraa. Ua manaˈo vau e e ere au i te mea faufaa.”

14. (a) Eaha te hopoia i roto i te faaipoiporaa e haapapuhia ra i roto i te Genese 2:24? (b) Eaha ta tatou e ui ia tatou iho e tia ˈi?

14 E mauiui iho â teie apiti e te tahi atu o te faaruru ra i tera atoa tupuraa. Aita to ratou apiti e tâuˈa ra i te faaueraa tumu a te Atua no te faaipoiporaa: “E faarue . . . te taata i tana metua tane e tana metua vahine, a ati atu ai i ta ˈna vahine.” (Genese 2:24) Parau mau, e faatura noa te feia o te faaipoipo i to ratou mau metua. Teie râ, ua faaue te Atua e o to ratou apiti ta ratou e haapao na mua. Oia atoa, mea here roa na te mau Kerisetiano to ratou mau taeae e tuahine. O to ratou râ apiti ta ratou hopoia matamua. No reira, ia amuimui rahi roa ino te mau Kerisetiano faaipoipo aore ra ia faahoa roa ˈtu ratou i te tahi atu mau Kerisetiano, e ere hoi to ratou apiti, te haafifi ra ïa ratou i to ratou faaipoiporaa. Peneiaˈe tera te tumu e tupu ai te umeumeraa i rotopu ia oe e to oe hoa faaipoipo. A ui ia oe iho: ‘Te horoa mau ra anei au no to ˈu apiti i te taime, te ara-maite-raa e te here e au iho â ia ˈna?’

15. Ia au i te Mataio 5:28, no te aha eiaha ˈi te mau Kerisetiano faaipoipo e haapao rahi roa ino i te hoê taata e ere to ratou apiti?

15 Hau atu â, e tupu te fifi ia haapao rahi roa ino te mau Kerisetiano faaipoipo i te hoê taata e ere to ratou apiti. E mea peapea ia parau e ua here roa te tahi mau Kerisetiano faaipoipo i te hoê taata ta ratou i haamatau roa. (Mataio 5:28) Ei faahopearaa, ua rave ratou i te tahi mau ohipa o tei tuino atu â i te faaipoiporaa. A hiˈo na eaha ta te aposetolo Paulo i parau no nia i te reira.

“IA VAI VIIVII ORE TE ROˈI O TE FEIA FAAIPOIPO”

16. Eaha te faaararaa ta Paulo e horoa ra no nia i te faaipoiporaa?

16 I muri iti aˈe i to Paulo horoaraa i te aˈoraa “ia tura te faaipoiporaa,” ua horoa atoa oia i teie faaararaa: “Ia vai viivii ore te roˈi o te feia faaipoipo, e faautua hoi te Atua i te feia e rave ra i te mau peu taotoraa tia ore e te feia faaturi.” (Hebera 13:4) Ua faaohipa Paulo i te parau “roˈi o te feia faaipoipo” no te taotoraa i te hoê apiti. Mea “viivii ore,” aore ra mea mâ, te taotoraa i te hoê apiti i te pae morare, ia ravehia te reira i roto noa i te faaipoiporaa. No reira te mau Kerisetiano e pee ai i teie mau parau no ǒ mai i te Atua: “Ia oaoa oe i te vahine o te apîraa ra.”—Maseli 5:18.

17. (a) No te aha eiaha ˈi te mau Kerisetiano e pee i to te ao manaˈo i te faaturi? (b) E nafea ia pee i te hiˈoraa ta Ioba i vaiiho mai?

17 Te feia o te taoto i te hoê taata e ere to ratou apiti, aita roa ˈtu ïa e faatura ra i te mau ture morare a te Atua. Parau mau, mea rahi i teie mahana o te manaˈo ra e aita e fifi ia faaturi. Eiaha râ te manaˈo o te taata ia ohipa i nia i to tatou manaˈo i te faaturi. Ua ite tatou e i te pae hopea, e ere na te taata, na te Atua râ e haava i te feia e rave ra i te mau peu taotoraa tia ore e te faaturi. (Hebera 10:31; 12:29) No reira te mau Kerisetiano mau e pee maite ai i te manaˈo o Iehova no nia i teie parau. (A taio i te Roma 12:9.) A haamanaˈo i ta te patereareha Ioba i parau: “Ua faaau vau i te faufaa i o ˈu nei pue mata.” (Ioba 31:1) Oia, no te ape i te hoê noa ˈˈe taahiraa o te aratai atu i te faaturi ra, te haavî ra te mau Kerisetiano mau i to ratou mata ia ore roa ˈtu ratou e hiˈo faahinaaro i te hoê taata e ere to ratou apiti.—A hiˈo i te tuhaa hau, “To te Bibilia manaˈo i te faataaraa e te faataa-ê-raa.”

18. (a) I te aro o Iehova, eaha te ino o te faaturi? (b) Eaha te tuearaa i rotopu i te faaturi e te haamoriraa idolo?

18 I te aro o Iehova, eaha te ino o te faaturi? Te tauturu mai ra te ture a Mose ia taa i te huru aau o Iehova i te reira. I Iseraela, to roto te faaturi e te haamoriraa idolo i te mau hara o te pohe te utua. (Levitiko 20:2, 10) Te ite ra anei oe i te tuearaa i roto i na mea e piti? Ua ofati te hoê Iseraela o te haamori i te hoê idolo i ta ˈna faufaa i faaau ia Iehova. Oia atoa, ua ofati te hoê Iseraela o te faaturi i ta ˈna faufaa i faaau i to ˈna apiti. Ua haavare raua e piti atoa. (Exodo 19:5, 6; Deuteronomi 5:9; a taio i te Malaki 2:14.) No reira raua e piti atoa e faahapahia ˈi i mua ia Iehova, te Atua haapao maitai e te tiaturihia.—Salamo 33:4.

19. Eaha te nehenehe e haapapu i te faaotiraa a te hoê Kerisetiano e patoi i te faaturi, e no te aha?

19 Parau mau, aita te mau Kerisetiano i raro aˈe i te ture a Mose. Teie râ, e nehenehe te haamanaˈoraa e e hara rahi te faaturi i Iseraela i tahito ra e haapapu i te mau Kerisetiano i roto i ta ratou faaotiraa eiaha e rave i taua hara ra. No te aha? A feruri na i teie hiˈoraa: E tomo anei oe i roto i te hoê fare pure, a tuu atu ai i to oe turi i raro, e a pure atu ai i mua i te hoê hohoˈa? ‘Eita roa ˈtu!’ ta oe ïa e parau. E ia horoahia ˈtu te tahi tino moni rahi? ‘Eita ïa!’ ta oe ïa e pahono. Inaha, mea au ore roa na te hoê Kerisetiano mau te manaˈo noa e haavare ia Iehova ma te haamori i te hoê idolo. Oia atoa, e mea maitai ia au ore roa te mau Kerisetiano i te manaˈo e haavare i to ratou Atua ra o Iehova, e to ratou apiti atoa ma te faaturi, noa ˈtu eaha te mea i turai ia ratou ia hara. (Salamo 51:1, 4; Kolosa 3:5) Eiaha roa ˈtu tatou e hinaaro e rave i te hoê mea o te faaoaoa ia Satani, o te faaino roa râ ia Iehova e i te faanahoraa moˈa o te faaipoiporaa.

E NAFEA OE E TO OE APITI E PIRI ATU Â ˈI?

20. Eaha tei tupu i roto i te tahi mau faaipoiporaa? A horoa i te hoê faahohoˈaraa.

20 Hau atu i te haapae i te mau haerea atoa o te tuino i te faaipoiporaa, eaha ta oe e nehenehe e rave ia faatura faahou oe i to oe apiti? Ei pahonoraa, a hiˈo na i te faaipoiporaa mai te hoê fare. E a hiˈo i te mau parau maitatai, te mau ohipa ferurihia e te tahi atu mau faaiteraa i te faatura a na hoa faaipoipo te tahi i te tahi mai te mau taoˈa faaunauna o te faanehenehe atu â i te hoê fare. Mai te peu e mea piri orua te tahi i te tahi, e au ïa to orua faaipoiporaa i te hoê fare tei faaunaunahia ua rau te u e mea mahanahana. Mai te peu e ua iti mai to orua here, e moˈe riirii ïa taua mau faaunaunaraa ra, a riro atu ai to orua faaipoiporaa ei mea pohepohe mai te hoê fare aita e faaunaunaraa. I te mea e te hinaaro ra oe e faaroo i te faaueraa a te Atua “ia tura te faaipoiporaa,” e turaihia ïa oe ia faaafaro i te fifi. Inaha, e hoona ia tataî, aore ra ia faaapî, i te tahi mea faufaa roa e te tura. E nafea ïa oe? Te na ô ra te Parau a te Atua: “E patuhia te fare i te paari e oti atu: e e papu hoi taua fare ra i te ite. E î hoi te mau piha atoa ra i te ite, i te mau taoˈa maitatai i hinaarohia ra.” (Maseli 24:3, 4) A feruri e nafea ia faaohipa i teie mau parau i nia i te faaipoiporaa.

21. E nafea te feia faaipoipo e piri riirii atu ai te tahi i te tahi? (A hiˈo atoa i te tumu parau “ E nafea ia haamaitai i to ˈu faaipoiporaa?”)

21 I rotopu i te mau taoˈa hinaarohia i roto i te hoê utuafare oaoa, te vai ra te mau huru maitatai mai te here mau, te mǎtaˈu i te Atua e te faaroo papu. (Maseli 15:16, 17; Petero 1, 1:7) E faatupu te reira i te hoê faaipoiporaa puai. Ua tapao anei râ oe mea nafea te îraa te mau piha o te maseli i nia nei i te mau taoˈa maitatai hinaarohia? “I te ite.” Ia faaohipahia te ite i te Bibilia, e mana to te reira e taui i te huru feruriraa o te feia faaipoipo e e turai ia ratou ia here faahou te tahi i te tahi. (Roma 12:2; Philipi 1:9) No reira, i te taime atoa e rave ai oe e to oe apiti i te taime no te paraparau e no te hiˈopoa hau noa i te hoê irava Bibilia, mai te irava mahana, aore ra te hoê tumu parau Bibilia o Te Pare Tiairaa aore ra o te A ara mai na! no nia i te faaipoiporaa, mai te huru ra ïa e te hiˈopoa ra orua i te hoê faaunaunaraa o te faanehenehe i to orua fare. Ia turai te here no Iehova ia orua ia faaohipa i roto i to orua faaipoiporaa i te aˈoraa ta orua i hiˈopoa mai nei, te tuu ra ïa orua ei auraa parau i taua faaunaunaraa ra i roto i te mau piha o to orua fare. Ei faahopearaa, e nehenehe te tahi mau u e mahanahana ta orua i fanaˈo na i roto i to orua faaipoiporaa e hoˈi mai.

22. E ite tatou i te mauruuru o te aha ia faaitoito tatou i te rave i ta tatou tuhaa ia piri atu â tatou i to tatou apiti?

22 Parau mau, e titauhia paha te taime e te tutavaraa rahi no te faahoˈi riirii mai i tera mau faaunaunaraa. Ia faaitoito râ oe i te rave i ta oe tuhaa, e ite ïa oe i te mauruuru hohonu o te iteraa e te faaroo ra oe i te faaueraa Bibilia: “Ia ru outou i te faatura ˈtu te tahi i te tahi.” (Roma 12:10; Salamo 147:11) Hau roa ˈtu â, e tamau noa oe i te rave i te mau mea e here ai te Atua ia oe maoti ta oe mau tutavaraa tuutuu ore e haamaitai i to oe faaipoiporaa.

a Ia au i te mau irava tapiri, to roto te aˈoraa a Paulo no nia i te faaipoiporaa i te hoê anairaa aˈoraa.—Hebera 13:1-5.