Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 12

“Ei parau maitai . . . no te patu”

“Ei parau maitai . . . no te patu”

“Eiaha ei parau tano ore no roto mai i to outou vaha, ei parau maitai noa râ no te patu.”—EPHESIA 4:29.

1-3. (a) Eaha te hoê ô ta Iehova i horoa mai, e e nafea te reira e faaohipa-hape-hia ˈi? (b) Ia here noa mai te Atua ia tatou, e nafea ia faaohipa i te ô o te parau e tia ˈi?

 MAI te peu e ua horoa oe i te hoê ô na te hoê taata here, eaha to oe huru ia rave ino oia i te reira ma te opua? E pereoo paha ta oe i horoa, e ua faaroo oe i muri aˈe e ua faahoro oia ma te atâta, a pepe atu ai te taata. Eita anei oe e inoino?

2 Te ravea e paraparau ma te maramarama, e ô ïa no ǒ mai ia Iehova ra, Tei horoa mai i “te mau ô maitatai atoa e te mau mea tia roa i hohia mai.” (Iakobo 1:17) Maoti teie ô, o te faataa ê ra i te fetii taata i te mau animara, e nehenehe tatou e faaite eiaha noa i to tatou mau manaˈo, to tatou atoa râ huru aau ia vetahi ê. Mai te hoê râ pereoo, e nehenehe te ô o te parau e faaohipahia ma te tano ore. Eaha paha Iehova i te inoino ia faaohipahia te parau ma te feruri ore, a oto e a mauiui atu ai vetahi ê!

3 Ia here noa mai te Atua ia tatou, e titauhia ia faaohipa tatou i te ô o te parau ia au i te opuaraa a Tei horoa mai i te reira. Te faataa maitai ra Iehova i te huru parau ta ˈna e au. Te na ô ra ta ˈna Parau: “Eiaha ei parau tano ore no roto mai i to outou vaha, ei parau maitai noa râ no te patu i te taime e au, a faufaahia ˈtu ai te feia e faaroo ra.” (Ephesia 4:29) E hiˈopoa mai tatou no te aha e titauhia ˈi ia haapao maitai i ta tatou parau, teihea parau e haapae, e e nafea ia faahiti i te “parau maitai . . . no te patu.”

NO TE AHA IA HAAPAO MAITAI I TA TATOU PARAU?

4, 5. E nafea te tahi mau maseli Bibilia e faataa ˈi i te mana o te parau?

4 Te hoê tumu faufaa e haapao maitai ai i ta tatou parau, oia ïa e mana to te mau parau. Te na ô ra te Maseli 15:4: “O te arero parau maitai ra, e raau ora ïa; area te arero parau ino ra, e mauiui ïa.” a Mai te pape o te faaoraora i te hoê tumu raau mǎrô, e nehenehe te parau maitai, aore ra hau, e faaitoito i te feia e faaroo i te reira. Area te mau parau piˈo a te hoê arero ino, e faatoaruaru ïa ia vetahi ê. Oia mau, e mana to ta tatou mau parau e haamauiui aore ra e rapaau.—Maseli 18:21.

5 Ma te faataa maitai i te mana o te parau, te na ô ra te tahi atu maseli: “Te taata vavi noa ra, e au ïa i te ˈoˈe patiatia ra.” (Maseli 12:18) E nehenehe te mau parau vavi, aore ra feruri-ore-hia, o te faahiti-ru-hia e haapepe maitai i te aau e e faaino i te mau auhoaraa. Ua puta aˈena anei to oe aau i te hoê parau e au i te ˈoˈe patiatia? Te vahi maitai, te na ô ra tera noa â maseli: “Te arero . . . o te taata paari ra, mai te raau rapaau maˈi ra ïa.” E nehenehe te mau parau ferurihia a te hoê taata o te faaite ra i te paari o te Atua e rapaau i te hoê aau mauiui, a tupu faahou atu ai te auhoaraa. E nehenehe anei oe e haamanaˈo i te hoê taime i ite ai oe i te mana rapaau o te mau parau hamani maitai? (A taio i te Maseli 16:24.) Ua ite tatou e e mana to ta tatou mau parau, e hinaaro iho â ïa tatou e faaohipa i te reira no te rapaau ia vetahi ê, eiaha no te haamauiui atu.

E faaitoito te parau hau

6. No te aha e aroraa mau ai ia haavî i to tatou arero?

6 Noa ˈtu ta tatou mau tutavaraa rahi, eita e tia ia tatou ia haavî roa i to tatou arero. Teie ïa te piti o te tumu e mea tia ˈi ia haapao maitai i ta tatou e parau: No te hara e te huru tia ore, e hape iho â tatou i te faaohiparaa i to tatou arero. No roto mai te mau parau i to tatou aau, e ua “ino noâ te manaˈo o to te taata aau.” (Genese 8:21; Luka 6:45) E aroraa mau ïa ia tapea i to tatou arero. (A taio i te Iakobo 3:2-4.) Noa ˈtu e eita e tia ia tatou ia haavî ma te tia roa i to tatou arero, e nehenehe tatou e tamata noa i te haamaitai i ta tatou faaohiparaa i te reira. Mai te hoê taata ǎu e titauhia ia tamau i te faaû i te opape, e titauhia ia aro noa tatou i te hinaaro hara e faaohipa hape i to tatou arero.

7, 8. I nia i teihea faito e amo ai tatou i te hopoia o ta tatou mau parau i mua ia Iehova?

7 Te toru o te tumu e haapao maitai ai i ta tatou mau parau, oia ïa na tatou e amo i te hopoia o ta tatou mau parau i mua ia Iehova. E ohipa ta tatou faaohiparaa i to tatou arero eiaha noa i nia i to tatou taairaa e te mau taata tupu, i nia atoa râ i to tatou tiaraa i mua ia Iehova. Te na ô ra te Iakobo 1:26: “Ia manaˈo noa ˈtu te hoê taata e e taata haamori oia i te Atua, aita râ oia e tapea ra i to ˈna vaha, te haavare ra ïa oia i to ˈna iho aau, e mea faufaa ore ta ˈna haamoriraa.” Mai ta tatou i ite i to na mua ˈtu pene, ua taai-roa-hia ta tatou mau parau i ta tatou haamoriraa i te Atua. Ia ore tatou e tapea i to tatou vaha, o te faahiti pinepine i te mau parau taero e te mauiui, e nehenehe ta tatou mau ohipa Kerisetiano atoa e faufaa ore i te aro o te Atua. Eiaha anei ïa tatou e feruri i te reira?—Iakobo 3:8-10.

8 Te taa ra ia tatou no te aha e haapao maitai ai ia ore e faaohipa hape i te ô o te parau. Hou tatou a hiˈopoa ˈi i te mau huru parau maitatai o te faaitoito, e hiˈo mai tatou i te mau parau aita roa ˈtu to ratou e parahiraa i roto i te oraraa o te hoê Kerisetiano mau.

TE MAU PARAU O TE VAVAHI

9, 10. (a) Eaha te parau e faahitihia pauroa te mahana i roto i te ao i teie tau? (b) No te aha e titauhia ˈi ia haapae tatou i te parau faufau? (A hiˈo atoa i te nota i raro i te api.)

9 Parau faufau. I roto i te ao i teie tau, e matara mai pauroa te mahana te faaino, te parau ino e te tahi atu mau huru parau faufau. Mea rahi o te parau ino no te haapapu i ta ratou mau parau aore ra no te mea aita ratou i ite i te taˈo e tano ia faahiti. E faahiti pinepine te feia hauti teata i te mau parau faufau no te faaata i te taata. E ere râ te parau faufau i te ohipa hoata. Fatata e 2 000 matahiti aˈenei, ua aˈo te aposetolo Paulo i te amuiraa no Kolosa ia haapae i “te parau faufau.” (Kolosa 3:8) Ua parau Paulo i te amuiraa no Ephesia e to roto atoa te “parau hoata faufau” i te mau mea “eiaha roa ˈtu . . . ia faahitihia i rotopu” i te mau Kerisetiano mau.—Ephesia 5:3, 4.

10 Mea au ore roa na Iehova te parau faufau. Mea au ore atoa na te feia e here ra ia ˈna. Oia mau, e turai to tatou here no Iehova ia tatou ia haapae i te parau faufau. I roto i “ta te tino hara e faatupu,” ua faahiti Paulo i “te peu viivii,” to roto atoa te parau faufau. (Galatia 5:19-21) E ere teie i te ohipa hoata. E nehenehe te hoê taata e tiavaruhia i rapae i te amuiraa mai te peu e noa ˈtu e e aˈo-noa-hia oia, ua mataro oia ma te tatarahapa ore i te faahiti i te mau parau tei taaihia aore ra e turu ra i te mau mea faufau roa ino, te hairiiri e te piˈo. b

11, 12. (a) Eaha te hopoi parau, e e nafea te reira e riro ai ei mea faaino? (b) No te aha e titauhia ˈi ia haapae te feia haamori ia Iehova i te parau pari haavare?

11 Hopoi parau faaino, pari haavare. Te hopoi parau, e parau faufaa ore ïa no nia i te taata e to ratou oraraa. Mea ino anei pauroa te hopoi parau? E ere, mai te peu e e faatia tatou i te mau parau apî oaoa aore ra faufaa, ei hiˈoraa o vai tei bapetizohia aˈenei aore ra o vai te hinaaro ra i te tahi parau faaitoito. I anaanatae mau na te mau Kerisetiano o te senekele matamua i te maitai o te tahi e te tahi e ua faaite atu i te mau parau apî e tano no nia i to ratou mau hoa Kerisetiano. (Ephesia 6:21, 22; Kolosa 4:8, 9) Mai te peu râ e e tavirihia te mau tupuraa aore ra e faaiteitehia te oraraa o te taata, e hopoi parau faaino ïa te reira. Te mea ino roa ˈtu â, e nehenehe te pari haavare e tupu mai, mea ino hoi te reira. Te pari haavare, o “te parauraa ïa i te mau pariraa haavare . . . o te faaino e o te totoa i te roo o te tahi atu.” Ei hiˈoraa, ua faaohipa te mau Pharisea i te pari haavare ino mau ia faainohia Iesu. (Mataio 9:32-34; 12:22-24) E faatupu pinepine te pari haavare i te mârô.—Maseli 26:20.

12 Mea au ore na Iehova i te feia o te faaohipa ra i te ô o te parau no te faaino i te roo o vetahi ê aore ra no te faatupu i te amahamaha. Mea riri roa na ˈna i te feia e faatupu i “te mârô i rotopu i te mau taeae.” (Maseli 6:16-19) O diabolo te taˈo Heleni tei hurihia ei “pari haavare,” te hoê tiaraa atoa o Satani. O ˈna te “Diabolo,” te pari haavare ino i te Atua. (Apokalupo 12:9, 10) Mea papu e e hinaaro tatou e haapae i te mau parau o te faariro mau â ia tatou ei diabolo. Aita e parahiraa i roto i te amuiraa to te parau pari haavare o te faatupu i “te tatamaˈi” e “te amahamaha” no ǒ mai i te tino hara ra. (Galatia 5:19-21) No reira, hou a faaite haere ai i te tahi parau apî no nia i te hoê taata, a ui ia oe iho: ‘E parau mau anei? Mea maitai anei ia faatia haere i te reira? Mea titauhia aore ra mea tano anei ia haaparare i tera parau apî?’—A taio i te Tesalonia 1, 4:11.

13, 14. (a) Eaha te faahopearaa o te tuhi i nia i te feia e faaroo i te reira? (b) Eaha te parau faaino, e no te aha te hoê taata parau faaino e tuu ai ia ˈna i roto i te hoê tupuraa fifi?

13 Tuhi. Mai tei tapaohia na mua ˈtu, e mana to te mau parau e haamauiui. I te tahi taime, e parau iho â tatou paatoa i te mau mea ta tatou e tatarahapa no to tatou hoi huru tia ore. Te faaara ra râ te Bibilia eaha te mau huru parau aita roa ˈtu to ratou e parahiraa i roto i te hoê utuafare Kerisetiano aore ra i roto i te amuiraa. Ua aˈo Paulo i te mau Kerisetiano: “E haapae roa i te inoino e rave rau i rotopu ia outou, e te riri, te iria, te tutuôraa, te parau ino.” (Ephesia 4:31) Te huri ra te tahi atu mau Bibilia i te taˈo “parau ino” ei “parau faaino” e “tuhi.” E nehenehe te parau ino, tae noa ˈtu te mau iˈoa pii faufau e te faainoraa tamau e te etaeta, e faaere ia vetahi ê i to ratou tura, a manaˈo atu ai ratou e aita to ratou e faufaa. E pepe roa te aau tiaturi e te mǎrû o te mau tamarii i te mau faahopearaa teimaha o te parau ino.—Kolosa 3:21.

14 Te faahapa maitai ra te Bibilia i te parau faaino, te peu e faahaehaa ia vetahi ê na roto i te mau parau tuhi, aore ra vahavaha. Te hoê taata tei matau i tera huru parau, te tuu ra ïa ia ˈna i roto i te hoê tupuraa fifi. E nehenehe hoi oia e tatarahia i te amuiraa ia ore oia e tâuˈa i te mau tutavaraa tamau no te tauturu ia ˈna ia taui. Ia ore oia e taui i to ˈna haerea, e nehenehe atoa oia e ere i te haamaitairaa e ora i roto i te ao apî. (Korinetia 1, 5:11-13; 6:9, 10) Mea maramarama maitai ïa, eita roa ˈtu te Atua e here noa mai ia tatou, mai te peu e e faahiti noa tatou i te mau parau tano ore, haavare, aore ra mauiui. E vavahi tera huru parau.

PARAU MAITAI NO TE PATU

15. Teihea huru parau mea “maitai . . . no te patu”?

15 E nafea ia faaohipa i te ô o te parau ia au i te opuaraa a Tei horoa mai i te reira? A haamanaˈo e te faaue mai ra te Parau a te Atua e “ei parau maitai noa” ta tatou “no te patu.” (Ephesia 4:29) E oaoa Iehova ia faahiti tatou i te mau parau o te patu, o te faaitoito e o te haapuai ia vetahi ê. E titauhia ia feruri maitai no te na reira. Aita te Bibilia e horoa ra i te hoê anairaa ture taa maitai ta tatou e pee, aita atoa e horoa ra i te hoê tapura huru “parau maitai” fariihia. (Tito 2:8) No te faahiti i te mau parau “maitai . . . no te patu,” e tano ia haamanaˈo tatou e toru manaˈo rii noa, mea faufaa râ, o te faataa eaha te mau parau o te patu: E parau tano, e parau mau, e e parau hamani maitai. Ma te haamanaˈo i te reira, e rave mai tatou i te tahi mau hiˈoraa taa maitai o te mau parau o te patu.—A hiˈo i te tumu parau “ E parau faaitoito anei ta ˈu?

16, 17. (a) No te aha e mea maitai ai ia haapopou tatou ia vetahi ê? (b) Eaha te mau taime maitatai no te haapopou ia vetahi ê i roto i te amuiraa? i roto i te utuafare?

16 Haapopouraa haavare ore. Ua taa ia Iehova e ia Iesu atoa te faufaaraa ia faahiti i te mau parau haapopou e te mauruuru. (Mataio 3:17; 25:19-23; Ioane 1:47) Ei Kerisetiano, e mea maitai ia haapopou tatou atoa ia vetahi ê ma te haavare ore. No te aha? “E maitai rahi hoi to te parau ia au te parauraa,” ta te Maseli 15:23 ïa e parau ra. A ui na ia oe iho: ‘Eaha to ˈu huru ia haapopouhia vau ma te haavare ore? Aita anei te reira e tamahanahana ra i to ˈu aau e e faaitoito ra ia ˈu?’ Oia mau, maoti te tahi parau haapopou haavare ore e ite ai oe e te haapao ra te hoê taata ia oe, te haapeapea ra no oe, e mea hoona roa ta oe mau tutavaraa. E patu tera haapapuraa i to oe tiaturi e e turai ia oe ia haa maite atu â a muri aˈe. I te mea e te mauruuru ra oe ia fanaˈo oe i te haapopouraa, eiaha anei ïa oe atoa e tutava roa i te horoa i te haapopouraa na vetahi ê?—A taio i te Mataio 7:12.

17 A haamatau ia oe i te imi i te maitai i ǒ vetahi ê e a haapopou atu. I roto i te amuiraa, e faaroo paha oe i te hoê vauvauraa tatara-maitai-hia i te hoê putuputuraa, e tapao paha oe i te hoê taurearea o te tapi nei i te mau fa pae varua, aore ra i te hoê ruhiruhia aita e mairi ra i te mau putuputuraa noa ˈtu te mau taotiaraa o te matahiti rahi. E nehenehe te tahi parau haapopouraa haavare ore e haaputapû i to ratou aau e e haapuai ia ratou i te pae varua. I roto i te utuafare, e titauraa ia faaroo te tane faaipoipo e ta ˈna vahine i te mau parau haapopouraa e haamauruururaa mahanahana a te tahi e te tahi. (Maseli 31:10, 28) Mea au roa na te tamarii iho â râ e ite e te haapaohia ra ratou e mea herehia ratou. E hinaaro roa te hoê tamarii i te haapopouraa e te haamauruururaa mai te hoê raau tupu o te hinaaro roa i te hihi mahana e te pape. E te mau metua, a imi i te mau taime maitatai no te haapopou i ta outou mau tamarii no to ratou mau huru maitai e ta ratou mau tutavaraa. E nehenehe taua haapopouraa ra e faaitoito e e tamahanahana i ta outou mau tamarii e e turai ia ratou ia tutava ˈtu â i te rave i te mea tia.

18, 19. No te aha e mea maitai ai ia tutava roa tatou i te faaitoito e te tamahanahana i to tatou mau hoa Kerisetiano, e e nafea ïa tatou?

18 Faaitoitoraa e tamahanahanaraa. Te haapeapea roa ra Iehova no “tei haehaa” e “tei tatarahapa.” (Isaia 57:15) Te faaue mai ra ta ˈna Parau ia “tamau i te faaitoito . . . te tahi i te tahi” e “ei parau mahanahana ta [ta]tou i te feia e hepohepo ra.” (Tesalonia 1, 5:11, 14) E nehenehe tatou e tiaturi e te ite ra e te mauruuru ra te Atua i ta tatou mau tutavaraa no te tamahanahana i te mau hoa Kerisetiano ua teimaha roa to ratou aau i te oto.

E mauruuru Iehova ia faahiti tatou i te parau o te patu ia vetahi ê

19 Eaha râ ta oe e nehenehe e parau no te faaitoito i te hoê hoa Kerisetiano toaruaru aore ra e hepohepo ra? Eiaha e manaˈo e e titauhia ia faaafaro oe i te fifi. I roto e rave rahi tupuraa, e pinepine e tauturu rahi te tahi mau parau rii noa. A haapapu i te taata e hepohepo ra e te haapeapea ra oe no ˈna. A pûpû i te pure ma te reo puai e o ˈna. E nehenehe oe e taparuparu ia Iehova ia tauturu ia ˈna ia ite e mea here-roa-hia o ˈna e vetahi ê e te Atua atoa. (Iakobo 5:14, 15) A parau ia ˈna e e mero herehia oia e te faufaa no te amuiraa. (Korinetia 1, 12:12-26) A taio i te hoê irava Bibilia faaitoito no te haapapu ia ˈna e te haapeapea mau ra Iehova no ˈna. (Salamo 34:18; Mataio 10:29-31) Ma te rave i te taime no te horoa i te tahi “parau maitai” na tei toaruaru e no te paraparau ma to oe aau, e tauturu oe ia ˈna ia ite e mea herehia e mea faufaa o ˈna.—A taio i te Maseli 12:25.

20, 21. Eaha na tuhaa e tano ai te aˈoraa?

20 Aˈoraa e tano. Ei taata tia ore, e hinaaro iho â tatou paatoa i te aˈoraa i te tahi taime. Te faaitoito mai ra te Bibilia: “E faaroo i te parau, e farii i te aˈo, ia paari oe ia tae i to oe ra hopea.” (Maseli 19:20) E ere o te mau matahiapo anaˈe te nehenehe e parau, aore ra e aˈo, ia vetahi ê. E aˈo te mau metua i te mau tamarii. (Ephesia 6:4) E titauhia paha ia aˈo te mau tuahine feruriraa paari i te mau vahine apî aˈe. (Tito 2:3-5) Na te here no vetahi ê e turai ia tatou ia hinaaro e horoa i te aˈoraa ta te taata e farii ma te taiâ ore. Eaha te tauturu ia tatou ia horoa i tera huru aˈoraa? A hiˈo na e toru tuhaa e tano atu â ˈi te aˈoraa: te huru e te manaˈo turai o te taata aˈo, te niu o te aˈoraa e te huru horoaraa i te reira.

21 Tei te huru o te taata aˈo e faaohipahia ˈi te hoê aˈoraa. A ui ia oe iho: ‘Eaha te taime e mea ohie ai no ˈu ia farii i te aˈoraa?’ Ia ite oe e te haapeapea ra te taata aˈo no oe, aita o ˈna e faahiti ra i to ˈna iho inoino e aita to ˈna e manaˈo turai tano ore, e mea ohie aˈe ïa ia farii i te aˈoraa. No reira, ia aˈo oe ia vetahi ê, mai tera atoa ïa to oe huru e to oe manaˈo turai, e ere anei? Ua niu-atoa-hia te aˈoraa e tano i nia i te Parau a te Atua. (Timoteo 2, 3:16) Ia faahiti roa tatou i te reira i roto i te Bibilia aore ra eita, e mea maitai ia niu tatou i te mau aˈoraa atoa ta tatou e horoa i nia i te mau Papai. No reira te mau matahiapo e ara ˈi eiaha e faahepo ia vetahi ê ia farii i to ratou iho mau manaˈo. Eita atoa ratou e taviri i te mau Papai, ma te horoa i te manaˈo e te turu ra te Bibilia i to ratou iho manaˈo. E tano atu â atoa te aˈoraa ia horoahia te reira ma te huru e tano. Mea ohie aˈe ia farii i te aˈoraa tei tamitihia i te hamani maitai e ia tapea noa te taata o te fanaˈo i te reira i to ˈna tura.—Kolosa 4:6.

22. Eaha ta oe faaotiraa papu no nia i te faaohiparaa i te ô o te parau?

22 Mea papu e e ô faufaa roa te parau no ǒ mai i te Atua ra. E mea maitai ia turai to tatou here no Iehova ia tatou ia faaohipa maitai i teie ô. E haamanaˈo tatou e e mana to ta tatou e parau ia vetahi ê, te mana e patu aore ra e vavahi. No reira, e tutava anaˈe i te faaohipa i teie ô ia au i te opuaraa a Tei horoa mai i te reira, “no te patu.” E haamaitai ïa ta tatou parau i te feia e haaati ra ia tatou e e tauturu te reira ia tatou ia tamau i te rave i te mau mea e here mai ai te Atua.

a “Taviri, piˈo” atoa te auraa o te taˈo Hebera tei hurihia ei “parau ino” i roto i te Maseli 15:4.

b “Te peu viivii” i roto i te mau Papai, e parau aano ïa o te faataa ra i te hoê anairaa rahi o te mau hara. Noa ˈtu e e ere o te taatoaraa o te mau peu viivii te tano ia haavahia, e nehenehe te hoê taata e tiavaruhia i rapae i te amuiraa mai te peu e e rave noa oia ma te tatarahapa ore i te peu viivii hairiiri.Korinetia 2, 12:21; Ephesia 4:19; a hiˈo i te “Uiraa a te feia taio” o Te Pare Tiairaa o te 15 no Tiurai 2006 (Farani).