Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 13

Ca saa ni qué riuulaʼdxiʼ Dios

Ca saa ni qué riuulaʼdxiʼ Dios

«Lauyubi ganna tu xii nga riulaʼdxi Señor.» (EFESIOS 5:10.)

1. Tu clase binni ruyubi Jiobá, ne xiñee naquiiñeʼ gatanácabe.

JESÚS guníʼ guiráʼ cani dxandíʼ cayuni ni nabe zuni adorarcaʼ Dios jneza ne de guidubi ladxidoʼcaʼ, «purti ca nga nga cuyubi Dios, cani usisaca laa zacá» (Juan 4:23). Jiobá ruyubi ca binni ni riuulaʼdxiʼ guni adorar laa jneza ne ruchíñabe laacaʼ ra nuube ne ra nuu Xiiñibe (Juan 6:44). Nabé galán nga chuʼnu lade ca binni ni cayuni adorar Dios jneza. Peru zándaruʼ guiábanu lu ca trampa stiʼ Binidxabaʼ, purtiʼ nánnabe quítebe binni. Para cadi guiábanu lu ca trampa stibe la? caquiiñeʼ gatananu ne ganna chaahuinu «xii nga riulaʼdxi Señor» (Efesios 5:10; Apocalipsis 12:9).

2. Bisiene pa riuulaʼdxiʼ Jiobá guni ca xpinni ni runi religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ.

2 Guietenaláʼdxinu ni bizaaca gaxha de dani Sinaí maʼ raca gayuaa iza, dxi gunabaʼ ca israelita que Aarón guni ti bidóʼ. Bíʼnibe ni gudxi ca binni que laabe ra bíʼnibe ti yuzehuiiniʼ de oro ne bisihuínnibe yuze que zeeda gaca Jiobá, ni Jma Nandxóʼ, ora guniʼbe: «Guixíʼ ziuu ti saa para Jiobá». Ximodo biʼniʼ sentir Jiobá pur ngue yaʼ. Ñee raʼbuʼ qué ñuubaʼ ladxidoʼbe ora bíʼyabe cayuni ca xpínnibe casi runi religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ la? Biuubaʼ pue. Ngue runi biitibe chonna mil binni ni biʼniʼ adorar bidóʼ que (Éxodo 32:1-6, 10, 28). Xi rusiidiʼ relatu riʼ laanu yaʼ. Racané ni laanu gánnanu pa qué racaláʼdxinu guixélenu de Dios ni nadxii laanu la? naquiiñeʼ gúninu stipa para cadi cánanu «gastiʼ ni nabiidiʼ». Laaca caquiiñeʼ guni adorarnu Jiobá si ne gápanu laanu para cadi gúninu ni runi religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ (Isaías 52:11; Ezequiel 44:23; Gálatas 5:9).

3, 4. Xiñee caquiiñeʼ gánnanu xiná Stiidxaʼ Dios de ca costumbre ne ca saa ni maʼ biaa stale binni guni.

3 Triste nga guininu ni, peru lade ca primé xpinni Cristu que laaca guyuu caadxi binni ni maʼ qué niná ñuni ni na Dios ne bidxiidéchecaʼ laabe. Dxi bizulú bihuinni ca binni riʼ huaxiéʼ gunda guleechúcabe cani dxandíʼ guca xpinni Cristu, purtiʼ guyuu ca apóstol que. Peru xi bizaaca guti si ca apóstol que yaʼ. Ca binni ni cadi nadxii guiráʼ cani rusiidiʼ Dios, bizulú bíʼnicaʼ guiráʼ ca saa ne ca costumbre stiʼ ca binni ni qué runi ni jneza. Laaca gúpacaʼ caadxi dxi casi nandxóʼ ne dede yanna nuu tu laa ruuyaʼ cani casi xiixa ni zanda guni ti xpinni Cristu (2 Tesalonicenses 2:7, 10). Lu capítulo riʼ zadúʼyanu caadxi ejemplu de ca ni maʼ bizéʼtenu ca. Zadúʼyanu qué rusihuinni cani espíritu stiʼ Dios, sínuque rusihuinni cani espíritu stiʼ guidxilayú riʼ. Ne laacani rucaa cani binni gapa guiráʼ ni gacalaʼdxiʼ, guni cré ni cadi dxandíʼ ne gúnicaʼ caadxi cosa ni zeeda de espiritismo, guiráʼ ni biʼniʼ «Babilonia guidxi roʼ» que (Apocalipsis 18:2-4, 23). * Cadi guiaandaʼ laanu, Jiobá runibiáʼ ca guendaquéiquiiñeʼ ni runi religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ ne de cani rúnicabe ca nga biree stale de ca costumbre ne ca saa ni maʼ biaa binni guni ca dxi stinu riʼ. Nga runi, nanaláʼdxibe cani cásica guca nanaláʼdxibe cani dxiqué. Pur nga, caquiiñeʼ gúninu stipa pur guidúʼyanu ca cosa ca casi modo ruuyabe cani (2 Juan 6, 7).

4 Laanu ca xpinni Cristu nánnanu nuu caadxi saa ni qué riuulaʼdxiʼ Jiobá. Nga runi, caquiiñeʼ quixhe íquenu cadi liica gúninu cani. Guidúʼyanu xiñee qué riuulaʼdxiʼ Jiobá ca saa ca. Ora gánnanu zándaca guxheleʼ cani laanu de Dios ni nadxii laanu la? jmaruʼ si qué zaguixhe íquenu gúninu cani.

DXIQUÉ BIʼNIʼ ADORAR BINNI GUBIDXA, YANNA RÚNICAʼ NAVIDAD

5. Xiñee nanna dxíchinu qué ñale Jesús 25 stiʼ diciembre.

5 Biblia qué ruzeeteʼ diʼ guietenalaʼdxiʼ binni dxi gule Jesús. Ne guirutiʼ ganna padxipeʼ gúlebe. Ni nánnanu nga qué ñáledibe 25 stiʼ diciembre. * Xiñee yaʼ. Primé la? nabé nananda raca ndaaniʼ guidxi Israel beeu diciembre, ne Lucas 2:8-11 na dxi gúlebe «nuu caadxi pastor cayapa ca dendxu huaxhinni». (Nga rusihuinni cadi guidubi iza riaanacabe lu layú para gápacabe dendxuʼ, purtiʼ pa ñaanacabe guidubi iza qué niníʼ diʼ Lucas ca diidxaʼ ca.) Ne ndaaniʼ guidxi Belén ca beeu jma nananda riaba nisaguié ne hielu, nga runi qué riaana diʼ ca binni que lu layú para gápacaʼ dendxuʼ sticaʼ, sínuque ruseguyoocabe laacame. Laaca cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu xi pur guyé José ne María ndaaniʼ guidxi Belén: purtiʼ Augusto gunabaʼ guidopa lá binni ni nabeza ndaaniʼ guiráʼ guidxi ra runi mandar (Lucas 2:1-7). Cumu nanna Augusto nanalaʼdxiʼ ca judíu que ca binni ni runi mandar Roma la? ngue runi zándaca qué ninabe ninábabe ñe ca judíu que nigucaacaʼ lacaʼ ndaaniʼ xquidxi bixhozególacaʼ ca dxi nabé nananda que.

6, 7. 1) Paraa biasastí costumbre de guni binni Navidad. 2) Xi rusihuinni gadxé modo rudii ca xpinni Cristu regalu ne gadxé modo rudii ca binni ca regalu dxi rúnicaʼ Navidad.

6 Paraa biasastí Navidad yaʼ. Ndaaniʼ Biblia cadi cá diʼ gaca ni, sínuque zeeda ni de caadxi saa ni biʼniʼ binni ni qué ñuni ni na Dios. Tobi de ca saa ca bíʼnicabe ni para Saturno, ti dios ni biʼniʼ adorar ca romanu, ne guniʼcaʼ racané saa ca laacaʼ para gudii layú sticaʼ. Stobi nga saa ni bíʼnicabe dxi nácabe «gule Gubidxa», ne casi na Enciclopedia de la Religión Católica, bíʼnicabe ni 25 stiʼ diciembre, ti dxi nabé nandxóʼ para ca binni ni biʼniʼ adorar dios Mitra. Enciclopedia ca na: «Religión católica gudixhestí guni ti saa para guietenaláʼdxicaʼ dxi gule Jesús» ne gulícabe 25 stiʼ diciembre para «gúnicabe ni dxi ca bíʼnicabe saa stiʼ Gubidxa (Mitra)». Ne saa riʼ bizulú guca ni chonna gayuaa iza despué de guti Jesús.

Ni dxandíʼ xpinni Cristu rusigaʼdeʼ xiixa purtiʼ nadxii binni

7 Lu ca saa que, ca binni ni qué ñuni ni na Dios bidiisaacaʼ regalu laacaʼ, gudocaʼ ne güeʼcaʼ, yanna riʼ laaca zacaca runi binni ora ganda Navidad. Peru qué rúnicabe casi na 2 Corintios 9:7 ora gudiisaacabe laacabe regalu, purtiʼ textu ca na: «Cada tobi udii biaʼ ruluiʼlaʼdxiʼ, ne cadi acaná ladxidóʼ ti ma bidii ni, nin udii ni purti canaba cabe ni laa, purti nadxii Dios ni rudii ni laa de idubi ladxidóʼ». Laanu cani dxandíʼ xpinni Cristu, ora gusigáʼdenu xiixa rúninu ni purtiʼ nadxiinu ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu, ne qué ribézanu gudiicabe laanu xiixa o gándapeʼ ti dxi para gudiʼnu ni laabe (Lucas 14:12-14; biindaʼ Hechos 20:35). Laaca nabé riuʼnu nayecheʼ purtiʼ maʼ qué riúʼpenu xizaa ne maʼ qué riguʼnu doo yánninu para sinu xiixa regalu ora ganda Navidad (Mateo 11:28-30; Juan 8:32).

8. Ñee yené ca hombre ni ruundaʼ beleguí que regalu ra nuu Jesús dxi gule la? Bisiene ni guicábiluʼ.

8 Zándaca guiníʼ tuuxa: «Ñee cadi para guni celebrar ca magu que dxi gule Jesús nga yenécabe regalu ra nuube la?». Coʼ. Ca hombre ni ruundaʼ beleguí que bisigáʼdecabe cani zinécabe Jesús purtiʼ nánnacabe nabé risácabe, ne zaqué nga ca costumbre stiʼ ca binni que (1 Reyes 10:1, 2, 10, 13; Mateo 2:2, 11). Ne ca hombre riʼ qué niguuyacaʼ laabe dxi gúlebe ra ro yuze guixi que, sínuque guyécabe ra lídxibe dxi maʼ huaniisi huiinibe.

XI RINÍʼ BIBLIA DE LANIBIDÓʼ

9. Xi guca lu guiropaʼ lanibidóʼ ni rieeteʼ ndaaniʼ Biblia.

9 Cásica dxiqué zaqueca yanna, nabé riuu binni nayecheʼ ora gale xiiñiʼ. Peru Biblia qué ruzeeteʼ diʼ pa biʼniʼ ca xpinni Dios lanibidóʼ, o labidóʼ, dxiqué (Salmo 127:3). Ñee raʼbuʼ biaandaʼ laacabe nucaacabe ni lu Biblia la? Coʼ, purtiʼ Biblia ruzeeteʼ de chupa lanibidóʼ: stiʼ faraón ne stiʼ Herodes Antipas. Biblia na: «Lu guionna gubidxa que cusaa Faraón iza, ne bíʼnibe ti guendaró para guiráʼ ca siervu stibe ne bizuhuaabe xaíque stiʼ ca coperu ne xaíque stiʼ ca panaderu nezalú ca siervu stibe. Ne bidxiguétabe xaíque stiʼ ca coperu lu puestu stiʼ, ne qué nusaana de nudii copa Faraón. Peru bicaabe xaíque stiʼ ca panaderu que lu yaga, casi gudxi José laacaʼ» (Génesis 40:20-22; biindaʼ Marcos 6:21-29). Ne Biblia na cadi galán diʼ ni guca lu guiropaʼ ni, jmaruʼ si últimu ca, purtiʼ bigácabe yanni Juan Bautista.

10, 11. Ximodo biʼyaʼ ca primé xpinni Cristu lanibidóʼ, ne xiñee biiyacabe ni zaqué.

10 Libru ni láʼ Las cosas nuestras de cada día na, ca primé binni yenanda Cristu que «biiyacabe ca saa ca [...] casi ca saa ni biʼniʼ binni ni qué ñuni ni na Dios». Dxiqué, ca griegu ne ca romanu guníʼ íquecaʼ guiráʼ binni reeda gapa ti espíritu ni rapa laa dede dxi gale ne biaʼ dxi guibani, ne ora guni lanixpidóʼ laaca cayuni ti saa para espíritu que (Gran Enciclopedia Rialp). Ne maʼ raca stale iza, ruchaaga binni dxi gule ne ca beleguí ca o cani rábicabe horóscopo.

11 Ca xpinni Cristu nánnacaʼ cani qué ñuni ni na Dios nga biʼniʼ lanibidóʼ ne laaca gúnnacaʼ nuu espiritismo luni, peru zándaca qué ñúnicabe ni pur sti razón. Xi razón ca yaʼ. Qué nudxiibacabe laca laacabe. Biiyacabe qué risácapeʼ dxi gúlecabe para gúnicabe ti saa (Miqueas 6:8; Lucas 9:48). * Jma bisisácacabe Jiobá, purtiʼ laa nga bidii laacabe guendanabani (Salmo 8:3, 4; 36:9; Apocalipsis 4:11). *

12. Xiñee jma galán dxi gati binni que dxi gale.

12 Ora guzuubaʼ ti xpinni Cristu stiidxaʼ Dios dede dxi gatiʼ qué zusiaandaʼ diʼ Jiobá laabe, ne nga rusihuinni zandisaʼ Jiobá laabe de lade gueʼtuʼ (Job 14:14, 15). Nga runi Eclesiastés 7:1 na: «Jma galán ti lá sicarú que ti aceite ni jma galán, ne jma galán dxi gátinu que dxi gálenu». «Lá sicarú» ni cayeeteʼ lu textu riʼ zeeda gaca ni modo ruuyaʼ Jiobá laanu pur guiráʼ ca cosa sicarú ni rúninu, purtiʼ qué rusaana de guzúʼbanu stiidxaʼ Dios. Nabé risaca nga ganna ca xpinni Cristu ni naquiiñeʼ si guietenalaʼdxiʼ binni nga dxi guti Jesús, ne cadi dxi gule tuuxa, purtiʼ pur Jesús nga zanda guilanu (Lucas 22:17-20; Hebreos 1:3, 4).

NABAANA

13, 14. Padé zeeda costumbre ni rábicabe nabaana ca.

13 Nabaana ca nga dxi na binni rietenalaʼdxiʼ dxi guti Cristu ne biásabe lade gueʼtuʼ. Peru laani zeeda ni de religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ. Tobi de ca cosa ni rúnicabe ora ganda nabaana nga riree ti grupu binni ndaaniʼ calle. Ti libru na maʼ raca stale iza ante gueeda Cristu, ca binni de Babilonia «nabé bisisácacabe ca bidóʼ que [...]. Ruchéndacabe cani lari risaca, ruzuchaahuicabe cani ne bigáʼ, pulsera ne aníu; nabé runi chaahuicabe ra raʼtaʼ cani ne rireenécabe cani calle» (Las Grandes Religiones Ilustradas [Ca religión jma risaca ne dibuju stiʼ cani]).

14 Jiobá qué riuulaʼdxiʼ iquiiñeʼ ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ ca costumbre ni cadi jneza sticaʼ para guietenaláʼdxicaʼ dxi biasa Xiiñibe de lade gueʼtuʼ (2 Corintios 6:17, 18). Nuu chupa modo ra rusihuinni ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ ca qué ruzuubacaʼ stiidxaʼ Dios. Primé la? purtiʼ rietenaláʼdxicabe dxi biasa Jesús ne lu Stiidxaʼ Dios cadi cá diʼ gaca ni. Guiropa, riquiiñecabe ti lá ni cadi zeeda lu Biblia.

PARAA BIASASTÍ GUEELAʼ STIʼ CA BRUJA

15. Paraa biasastí Gueelaʼ stiʼ ca Bruja, ne xi zanda guininu de dxi rúnicabe ni.

15 Paraa biasastí Gueelaʼ stiʼ ca Bruja (o ni rábicabe Halloween). Saa riʼ rúnicabe ni 31 stiʼ octubre ne nabé runibiáʼ binni ni purtiʼ riuu tu racu xhaba bruja ne duende. Nabé feu modo rihuínnicaʼ pur guiráʼ ni rácucaʼ. Costumbre riʼ biasastí ni ndaaniʼ guidxi Gran Bretaña ne Irlanda dxi bibani ca celta. Guiráʼ iza rúnicabe ti saa ni láʼ «Ra riluxe tiempu nandáʼ» (Samhain), ne rúnicabe saa ca dxi guiaba luna llena ante de 1 stiʼ noviembre. Guníʼ íquecabe ora maʼ cayúnicabe saa que rixeleʼ lugar ra nuu guiráʼ ca espíritu ca, cásica ca espíritu nachaʼhuiʼ zaqueca ca malu, ne maʼ canazacaʼ lu Guidxilayú riʼ. Cumu nácabe ribiguetaʼ cani maʼ guti que ra lídxicaʼ la? ngue runi rusaanacabe guendaró ne nagaʼndaʼ ti cadi gúnicaʼ laacabe xiixa. Nga runi, ora gacuʼ ca baʼduhuiiniʼ ca lari para guihuínnicaʼ casi fantasma o bruja, ne maʼ zecaʼ de yoo pur yoo o ndaaniʼ luguiaa para guinábacaʼ gudii binni laacaʼ xiixa pacaa nacaʼ zuchíbicaʼ binni, sin gudiicaʼ cuenta cayúnicaʼ ti saa ni biʼniʼ ca binni ni qué ñuni ni na Dios.

CANI QUÉ RIUULAʼDXIʼ DIOS GACA LU TI GUENDAXHEELAʼ

16, 17. 1) Xiñee naquiiñeʼ guʼyaʼ ca novio ca xiná Biblia de ca costumbre napa binni ra nabézacaʼ de modo richaganáʼ binni. 2) Xi naquiiñeʼ ganna ti xpinni Cristu de ca costumbre napa binni, casi gulaacabe arroz cani cachaganáʼ o sti cosa casi laani yaʼ.

16 Zadxiña dxi maʼ «qué zaca enda xheelaʼ. Ziaana dxí irá ni» ndaaniʼ Babilonia guidxi roʼ, purtiʼ zanitilú ni (Apocalipsis 18:23). Xiñee yaʼ. Purtiʼ ca binni ni nuu ndaaniʼ ni rúnicaʼ cosa qué iquiiñeʼ, ne tobi de cani rúnicabe nga espiritismo. Ne nuu cosa ni rúnicabe lu espiritismo ca maʼ beeda gaca ni ti costumbre lu ti guendaxheelaʼ, ne para Dios cadi jneza diʼ ni (Marcos 10:6-9).

17 Ca costumbre riʼ gadxé gadxé modo rúnicabe ni de ti guidxi ne sti guidxi. Zándaca nuu binni guiníʼ gastiʼ naca guni cani, peru cadi guiaandaʼ laanu zeeda cani de religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ. Tobi de laacani nga ca cosa ni runi binni ne para laacaʼ zacané cani ca binni ni cachaganáʼ ne cani cheʼ guendaxheelaʼ ca ti guibánicaʼ galán (Isaías 65:11). Ti ejemplu de laacani nga ora rulaacabe arroz cani cachaganáʼ o rulaacabe sti cosa casi laani. Zándaca dxiqué bidii binni ni gó ca espíritu que para cadi guninacaʼ cani nacubi bichaganáʼ. Ne maʼ raca stale iza riníʼ ique binni arroz ca zeeda gaca ni ti cosa ni racané binni gapa xiiñiʼ, guibánicaʼ galán ne xadxí. Nga runi, pa qué racaláʼdxinu guixélenu de Dios ni nadxii laanu la? caquiiñeʼ gusaana de chinándanu ca costumbre ni qué riuuláʼdxibe (biinda’ 2 Corintios 6:14-18).

18. Xi conseju zeeda lu Biblia zanda gacané ca binni ni racalaʼdxiʼ guichaganáʼ ne cani chiguni invitárcabe.

18 Ca xpinni Jiobá laaca qué rúnicaʼ xiixa ora maʼ cayaca ti guendaxheelaʼ ni gusihuinni qué rusisácacaʼ ni, ne qué rúnicabe xiixa ni guniná xconciénciacabe sti binni. Qué rinábacabe guiníʼcabe nezalú guiráʼ binni ora maʼ cayaca ti guendaxheelaʼ para guiníʼcabe ti chiste ni guniná o gusituí lu ca novio ca o ca binni nuu raqué (Proverbios 26:18, 19; Lucas 6:31; 10:27). Ne laaca qué rúnicabe ca guendaxheelaʼ ca ne stale luju para cadi gusihuínnicabe racaláʼdxicabe gácacabe «tuuxa nezalú [...] xcaadxi» binni (1 Juan 2:16). Ni racalaʼdxiʼ Jiobá nga guietenaláʼdxicabe dxi ca ne stale guendanayecheʼ, ne cadi gusietenalaʼdxiʼ ni laacabe yuubaʼ. *

PADÉ ZEEDA COSTUMBRE DE GUNI BRINDAR BINNI

19, 20. Xi caníʼ ti libru de modo beeda chuu costumbre napa binni de guquiidilisaacaʼ copa o botella sticaʼ, ne xiñee cadi jneza guni ca xpinni Cristu zacá.

19 Lu ca guendaxheelaʼ ne lu xcaadxi saa stale binni maʼ biaacaʼ guindísacaʼ copa o botella sticaʼ para guquiidilisaacaʼ ni, ne nga nga rábicabe brindis. Lu iza 1995 biree ti libru ni na, costumbre ca zándaca zeeda ni de ca «binni bibani dxiqué, purtiʼ ante guinábacaʼ xiixa dios sticaʼ ruxhiicaʼ caadxi vinu o rini ti ganda guicaacaʼ ni gunábacaʼ, ne riniʼcaʼ “¡qué chuʼ dxi gátiluʼ!” o “¡salud!”» (International Handbook on Alcohol and Culture).

20 Dxandíʼ, stale binni qué riníʼ íquecaʼ pa cayúnicaʼ casi runi religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ o pa zinándacaʼ modo runi cré binni ni qué runibiáʼ Dios ora guquiidilisaacaʼ copa o botella sticaʼ. Peru costumbre napa binni de guindisaʼ ne guquiidilisaa copa o botella stiʼ zeeda gaca ni casi ora ninábacabe xiixa «guibáʼ», o ninábacabe ti poder nabé nadipaʼ para gacané laacabe. Stiidxaʼ Dios na cadi jneza diʼ guni binni zacá para guinabaʼ guicaa xiixa (Juan 14:6; 16:23). *

«CANI NADXII JIOBÁ, LAGACA NANALAʼDXIʼ NI MALU»

21. Xiñee cadi naquiiñeʼ guni ca xpinni Cristu caadxi saa neca qué ruluíʼ pa zeedacani de Babilonia.

21 Stale binni maʼ qué rúnicaʼ ni jneza. Nuu tiru rucaa Babilonia guidxi roʼ binni guni guendaquéiquiiñeʼ ne nuu biaje riquiiñeʼ ni xiixa para gucaa ni binni guni ni cadi jneza. Nuu guidxi guiráʼ iza rúnicaʼ saa casi ni rábicabe carnaval ne luni rúnicabe guendaquéiquiiñeʼ ora maʼ cuyaacabe, ne nuu de laacani rusisaca cani modo nabani ca muxeʼ. Ñee raʼbuʼ jneza guʼyaʼ ti binni ni cayuni ni na Jiobá ca cosa riʼ o cheʼ ra cayaca clase saa riʼ la? Ñee zusihuínninu dxandipeʼ nanaláʼdxinu ni cadi jneza la? (Salmo 1:1, 2; 97:10.) Nga runi, galán guinábanu Dios ni gunabaʼ hombre bicaa salmo riʼ: «Cadi gudiiluʼ lugar guʼyaʼ luáʼ cosa qué iquiiñeʼ» (Salmo 119:37).

22. Pora nga naquiiñeʼ guʼyaʼ cada xpinni Cristu pa zanda guni xiixa saa o coʼ.

22 Ora gaca ti saa ni cadi naquiiñeʼ guni ti xpinni Cristu, naquiiñeʼ gápanu laanu para cadi gusihuínninu laaca cayúninu ni. Pablu cayabi laanu: «Pa go to o pa gue tu, o intiisi guni tu, laguni irá ni para usisaca tu Dios» (1 Corintios 10:31; biiyaʼ cuadru ra ná: « Ni zanda gacané laanu para gánnanu xi gúninu»). Cada tobi de ca xpinni Cristu naquiiñeʼ guiníʼ íquecaʼ pa zúnicaʼ xiixa saa o costumbre ni cadi zeeda de religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ, de política o para gusisácacaʼ xiixa guidxi, ne nánnacaʼ Stiidxaʼ Dios na cadi malu cani. Peru naquiiñeʼ guidúʼyanu ximodo ruuyaʼ xcaadxi binni cani ti cadi pur cani gúninu ca maʼ qué gúnicabe ni na Dios.

GUSISÁCANU DIOS PUR CANI GUININU NE CANI GÚNINU

23, 24. Xi zanda gúninu para cadi guiníʼ binni mal de ca ley stiʼ Jiobá.

23 Nuu caadxi saa ni nabé runi binni ne stale tu laa runi cani para guidagulisaanecaʼ binnilídxicaʼ ne ca xhamígucaʼ. Nga runi, zándaca guiníʼ íquecabe mal de laanu casi testigu stiʼ Jiobá, purtiʼ qué riúʼnenu laacabe tobi si o guiníʼcabe cadi nadxiinu binni. Pa guiníʼ íquecabe zacá, galán guyúbinu modo gusiénenu laacabe laaca riuuláʼdxinu guidagulisaanenu binnilídxinu ora tiica si (Proverbios 11:25; Eclesiastés 3:12, 13; 2 Corintios 9:7). Peru galán guyúbinu modo guiénecabe qué ziuʼnu galán pa gúninu ca costumbre ni qué riuulaʼdxiʼ Dios o ni gucaa laanu gúninu ni cadi jneza (biiyaʼ cuadru ra ná: « Religión ni rusiidiʼ ni dxandíʼ nga ni jma rusiecheʼ binni»).

24 Ora chuʼ tuuxa gacalaʼdxiʼ ganna xiixa de guidubi ladxidóʼ, nuu Testigu huayúbicaʼ modo guicábicaʼ ni guinabadiidxaʼ binni laacaʼ, ne huaquiiñecaʼ capítulo 16 stiʼ libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia. * Peru naquiiñeʼ gánnanu cadi galán diʼ tinde diidxanu, sínuque gacanenu binni. Nga runi, galán guyúbinu modo guininu né respetu, diidxaʼ nadóʼ, «diidxa jneza, ni guiaba binni» (Colosenses 4:6).

25, 26. Xi zanda gúninu para iguidxi fe stiʼ ca xiiñinu ne gacanenu laacabe para jma gannaxhiicabe Jiobá.

25 Laanu, ca testigu stiʼ Jiobá, nánnanu xiñee qué runi crenu ni runi cré binni ne xiñee qué rúninu cani rúnicabe (Hebreos 5:14). Peru laaca naquiiñeʼ ganna ca xiiñinu cani. Ora riquiiñenu ca conseju zeeda lu Biblia para gusiénenu laacabe xiñee rúninu o qué rúninu xiixa, racanenu para iguidxi fe stícabe. Laaca racanenu laacabe para iquiiñecabe Biblia ora guicábicabe tuuxa ni gabi laacabe xiñee qué runi crécabe xiixa ne racanenu laacabe cadi guixélecabe de Dios ni nadxii laacabe (Isaías 48:17, 18; 1 Pedro 3:15).

26 Dxandíʼ, para ganda guni adorarnu Dios jneza ne de guidubi ladxidoʼno la? cadi caquiiñeʼ si gusaana de gúninu ca saa ni cayabi Biblia laanu cadi gúninu. Lu sti capítulo ca zazíʼdinu caquiiñeʼ gácanu nachaʼhuiʼ lu guiráʼ xixé ni gúninu (Juan 4:23). Ne laaca zadúʼyanu pa guzúʼbanu stiidxaʼ Dios zabáninu jma galán, neca nuu tu na cadi caquiiñepeʼ gácanu nachaʼhuiʼ.

^ párrafo 3 Biiyaʼ cuadru ra ná: « Ñee jneza nga guneʼ guiráʼ ni cayaca lu ti saa la?». Ne lu Índice de las publicaciones Watch Tower, ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá, zeeda ca saa ni runi stale binni.

^ párrafo 5 Casi modo rusiene Biblia ne historia, zándaca gule Jesús chupa iza ante de ca dxi stinu, lu beeu stiʼ ca judíu ni rábicabe etanim, ne laani riaba ni lu beeu septiembre/octubre (biiyaʼ Perspicacia para comprender las Escrituras, vol. 2, yaza 84, 85, ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá).

^ párrafo 11 Ley ni gucuaa ca israelita que na cada gapa ti gunaa xiiñiʼ naquiiñeʼ gudii ti ofrenda, ne laani bisietenalaʼdxiʼ ni bixhoze ne jñaa baʼduhuiiniʼ que maʼ bitiidicaʼ donda xiiñicaʼ (Levítico 12:1-8). Laani gucané ni ca israelita que para cadi gusisácacaʼ dxi gúlecaʼ ne zándaca para cadi gúnicaʼ ca costumbre ni biʼniʼ ca binni ni qué ñuni ni na Dios (Salmo 51:5).

^ párrafo 18 Laguuyaʼ guiropaʼ tema ni caníʼ de guendaxheelaʼ ni zeeda lu Torre stiʼ ni rapa beeu noviembre 2006 yaza 3-17 ne tema ni zeeda lu La Atalaya 15 stiʼ octubre 2006 yaza 28-31.

^ párrafo 20 Biiyaʼ La Atalaya 15 stiʼ febrero 2007, yaza 30, 31.

^ párrafo 24 Ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá.