Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 14

Ia afaro noa to tatou haerea i te mau mea atoa

Ia afaro noa to tatou haerea i te mau mea atoa

“Te hinaaro ra [t]atou ia afaro noa to [t]atou haerea i te mau mea atoa.”—HEBERA 13:18.

1, 2. No te aha Iehova e oaoa ˈi ia ite o ˈna i ta tatou mau tutavaraa ia afaro noa to tatou haerea? A horoa i te hoê hiˈoraa.

 E FAARUE te hoê mama e ta ˈna tamaroa iti i te hoê fare toa. E faaea taue te tamaroa i te haere, ma te mata araara. Te tapea ra oia i te hoê taoˈa hauti iti ta ˈna i rave mai i roto i te fare toa. Ua moˈe ia ˈna i te faahoˈi atu aore ra i te ani i to ˈna mama e hoo mai i te reira. E pii o ˈna i to ˈna mama ma te hepohepo. E tamǎrû te mama ia ˈna e e hoˈi raua i te fare toa ia faahoˈi oia i te taoˈa hauti e ia tatarahapa ˈtu. A na reira ˈi oia, e oaoa e e mauruuru roa te aau o te mama. No te aha?

2 Aita rea mea e faaoaoa i te mau metua maori râ te iteraa i ta ratou mau tamarii ia haapii i te faufaaraa o te haerea afaro. Oia atoa no to tatou Metua i te raˈi, “te Atua parau mau.” (Salamo 31:5) A ite ai o ˈna ia tatou ia paari mai i te pae varua, e oaoa o ˈna ia ite i ta tatou mau tutavaraa ia afaro noa to tatou haerea. No to tatou hinaaro e faaoaoa ia ˈna e e tamau i te rave i te mau mea e here mai ai o ˈna ia tatou, te parau ra ïa tatou mai te aposetolo Paulo: “Te hinaaro ra [t]atou ia afaro noa to [t]atou haerea i te mau mea atoa.” (Hebera 13:18) E hiˈopoa mai tatou e maha tuhaa rahi o te oraraa e mea fifi roa i te tahi taime ia afaro noa te haerea. I muri iho, e hiˈo mai tatou i te tahi mau haamaitairaa e noaa mai.

HIˈOPOARAA IA TATOU IHO MA TE AFARO

3-5. (a) E nafea te Parau a te Atua e faaara mai ai no nia i te mau fifi atâta o te haavareraa ia tatou iho? (b) Eaha te tauturu mai ia hiˈopoa ia tatou iho ma te afaro?

3 Te fifi matamua, o te haapiiraa ïa i te hiˈopoa ia tatou iho ma te afaro. E mea ohie roa no tatou te taata tia ore ia hema i te haavareraa ia tatou iho. Ei hiˈoraa, ua parau Iesu i te mau Kerisetiano no Laodikea e te haavare ra ratou ia ratou iho i te manaˈoraa e e taoˈa rahi ta ratou, area i te pae varua mea “veve [ïa] e te matapo e te vai tahaa,” te hoê hoi tupuraa ino roa. (Apokalupo 3:17) Ua ino roa ˈtu â to ratou tupuraa i to ratou haavareraa ia ratou iho.

4 E haamanaˈo atoa tatou i te faaararaa a te pǐpǐ Iakobo: “Ia manaˈo noa ˈtu te hoê taata e e taata haamori oia i te Atua, aita râ oia e tapea ra i to ˈna vaha, te haavare ra ïa oia i to ˈna iho aau, e mea faufaa ore ta ˈna haamoriraa.” (Iakobo 1:26) Ia manaˈo tatou e e nehenehe tatou e faaohipa i to tatou vaha ma te tano ore, a haamori ai ia Iehova ma te fariihia mai, te haavare noa ra ïa tatou i to tatou aau. Mea faufaa ore ïa ta tatou haamoriraa ia Iehova, e mâuˈa roa ïa. Eaha te nehenehe e tapea ia tatou ia ore ia pee i tera haerea ino mau?

5 I roto noa i tera mau irava, te faaau ra Iakobo i te parau mau o te Parau a te Atua i te hoê hiˈo. Te aˈo mai ra o ˈna ia hiˈo i roto i te ture tia roa a te Atua e ia rave i te mau faatanoraa ia au i te reira. (A taio i te Iakobo 1:23-25.) E nehenehe te Bibilia e tauturu mai ia hiˈopoa ia tatou iho ma te afaro e ia ite eaha ta tatou e haamaitai e tia ˈi. (Oto o Ieremia 3:40; Hagai 1:5) E nehenehe atoa tatou e pure ia Iehova e e ani ia ˈna ia hiˈopoa ia tatou, ia tauturu ia tatou ia ite e ia faaafaro i te mau paruparu ino atoa. (Salamo 139:23, 24) E paruparu haavarevare te haerea afaro ore, e e titauhia ia hiˈo tatou i te reira ia au i te hiˈoraa a to tatou Metua i te raˈi. Te na ô ra te Maseli 3:32: “E mea faufau . . . na Iehova te feia mârô ra, tei te feia parau-tia ra ta ˈna parau moe [aore ra to ˈna auhoaraa piri roa].” E nehenehe Iehova e tauturu ia tatou ia faahotu i te huru aau mai to ˈna e ia hiˈo ia tatou iho mai ia ˈna e hiˈo ra ia tatou. A haamanaˈo i ta Paulo i parau: “Te hinaaro ra [t]atou ia afaro noa to [t]atou haerea i te mau mea atoa.” Eita e tia ia tatou ia riro ei taata tia roa i teie nei, teie râ te hinaaro mau ra tatou e te tutava maite ra ia afaro noa to tatou haerea.

HAEREA AFARO I ROTO I TE UTUAFARE

E tauturu mai te haerea afaro ia haapae i te mau peu e hinaaro paha tatou e huna

6. No te aha e titauhia ˈi ia afaro noa te haerea o te feia faaipoipo i nia i te tahi e te tahi, e eaha ïa te mau fifi atâta ta ratou e ape?

6 E mea faufaa ia riro te haerea afaro ei huru maitai rahi i roto i te hoê utuafare Kerisetiano. No reira, e titauhia ia aparau te tane e ta ˈna vahine ma te haavare ore te tahi i te tahi. I rotopu i na hoa faaipoipo Kerisetiano, aita e parahiraa to te mau peu viivii e te mauiui mai te faahinaaroraa i te tahi taata e ere i to ˈna apiti, te faahoaraa huna na roto i te Internet, aore ra te mataitairaa i te mau hohoˈa faufau na roto i te mau ravea rau. Ua rave te tahi mau Kerisetiano faaipoipo i tera haerea ino, ma te huna i te reira i to ratou apiti hapa ore. E ere mea afaro tera haerea. A tapao na i te mau parau a te arii haapao maitai ra o Davida: “Aore au i parahi i roto[pu] i te mau taata haapao ore i te parau, aore hoi i amui i roto i te feia haavare.” (Salamo 26:4) Mai te peu e mea faaipoipo oe, eiaha roa ˈtu e rave i te hoê haerea o te turai ia oe ia huna i to oe huru mau i to oe apiti!

7, 8. Eaha te mau hiˈoraa Bibilia e nehenehe e haapii i te mau tamarii i te faufaaraa o te haerea afaro?

7 No te haapii i ta ratou mau tamarii i te faufaaraa o te haerea afaro, e mea maitai ia faaohipa te mau metua i te mau hiˈoraa Bibilia. No nia i te haerea afaro ore, te vai ra te aamu o Akana tei eiâ e tei tamata i te huna i te reira, to Gehazi tei haavare no to ˈna hinaaro i te moni, e to Iuda tei eiâ e tei haavare roa ino no te totoa ia Iesu.—Iosua 6:17-19; 7:11-25; Te mau arii 2, 5:14-16, 20-27; Mataio 26:14, 15; Ioane 12:6.

8 No nia i te haerea afaro, te vai ra te aamu o Iakoba, tei faaue i ta ˈna mau tamaiti ia faahoˈi i te moni ta ratou i ite i roto i ta ratou mau pute maa, no te mea i to ˈna manaˈo e taata tei tuu hape atu i roto, to Iepheta e ta ˈna tamahine o tei haapao i te euhe a Iepheta noa ˈtu te haapaeraa rahi no raua, e to Iesu o tei faaite roa ia ˈna iho i mua i te hoê nahoa taata haavî uˈana no te faatupu i te parau tohu e no te paruru i to ˈna mau hoa. (Genese 43:12; Te mau tavana 11:30-40; Ioane 18:3-11) Maoti teie nau hiˈoraa, e ite te mau metua i te mau haamaramaramaraa faufaa i roto i te Parau a te Atua, o te nehenehe e tauturu ia ratou ia haapii i ta ratou mau tamarii ia au e ia haafaufaa i te haerea afaro.

9. Ia haapae te mau metua i te aha ia hinaaro ratou e horoa i te hoê hiˈoraa haerea afaro na ta ratou mau tamarii, e no te aha e mea faufaa ˈi tera hiˈoraa?

9 E hopoia faufaa ta tera haapiiraa e horoa ra na te mau metua. Ua parau te aposetolo Paulo: “Te haapii ra oe ia vetahi ê, aita râ oe e haapii nei ia oe iho. Te poro ra oe e: “Eiaha roa oe e eiâ,” e te eiâ nei oe.” (Roma 2:21) E haafifi te tahi mau metua i te feruriraa o ta ratou mau tamarii ma te haapii i te haerea afaro, area ratou iho ra, aita ïa e haa ra mai te reira. E faatia paha ratou i te eiâ haihai e i te mau parau haavarevare ma te na ô: “Ua ite iho â te paoti e te raverave ra te mau rave ohipa” aore ra “E haavare haihai noa tera. Aita e ino.” I te tanoraa râ, aita e otoheraa no te eiâ, noa ˈtu eaha tei eiâhia, e aita e otoheraa no te haavare, noa ˈtu eaha te parau aore ra te rahi o te haavare. a (A taio i te Luka 16:10.) E taa oioi roa i te mau tamarii te huru haavarevare, o te nehenehe e haafifi roa ia ratou. (Ephesia 6:4) Ia haapii râ ratou i te haerea afaro maoti te hiˈoraa o to ratou mau metua, eita e ore e ia paari mai ratou, e faahanahana ratou ia Iehova i roto i teie nei ao haerea afaro ore.—Maseli 22:6.

HAEREA AFARO I ROTO I TE AMUIRAA

10. No nia i te aparauraa haavare ore i rotopu i te mau hoa Kerisetiano, eaha te mau faaararaa e mea tia ia haamanaˈo tatou?

10 Ia amuimui tatou e te mau hoa Kerisetiano, mea rahi te taime maitai no te faaite i te haerea afaro. Mai ta tatou i ite i te pene 12, e mea tia ia ara tatou i ta tatou huru faaohiparaa i te ô o te parau, i rotopu iho â râ i to tatou mau taeae e tuahine Kerisetiano. E nehenehe te aparauraa o te mau mahana atoa e riro ohie roa ei hopoi parau faaino, ei pari haavare atoa! Ia faatia haere tatou i te hoê aamu e ere mea papu, te faaatutu ra paha tatou i te hoê haavare, e mea maitai aˈe ïa ia tapea tatou i to tatou vaha. (Maseli 10:19) I te tahi aˈe pae, noa ˈtu e e parau mau ta tatou i ite, aita e faufaa ia faatia ˈtu. Ei hiˈoraa, e ere paha i te ohipa na tatou tera parau, aore ra e ere i te mea maitai ia faatia. (Tesalonia 1, 4:11) E parau vetahi e e haerea afaro ia paraparau ratou ma te teimaha, teie râ ei parau nehenehe noa ta tatou e te hamani maitai.—A taio i te Kolosa 4:6.

11, 12. (a) E nafea vetahi o tei rave i te hara rahi e faarahi ai i to ratou fifi? (b) Eaha te tahi mau haavare ta Satani e haaparare ra no nia i te mau hara rahi, e e nafea ia aro i te reira? (c) E nafea ia afaro noa to tatou haerea i nia i te faanahonahoraa a Iehova?

11 E mea faufaa iho â râ ia afaro noa to tatou haerea i nia i te mau aratai i roto i te amuiraa. E faarahi vetahi tei rave i te hara rahi i te fifi ma te tamata i te huna i ta ratou hara e ma te haavare i te mau matahiapo. E haamata atoa ratou i te ora e piti huru oraraa, ma te faahua tavini ia Iehova a rave noa ˈi i te hara. Inaha, e faariro taua haerea ra i to ratou oraraa taatoa ei haavare. (Salamo 12:2) E faaite te tahi atu i te mau matahiapo i te tahi noa tuhaa o te parau mau, a huna ˈi i te mau tupuraa faufaa. (Ohipa 5:1-11) E pinepine, te tumu o tera haerea afaro ore, o te tiaturiraa ïa i te mau haavare ta Satani e haaparare ra.—A hiˈo i te tumu parau “ Ta Satani mau haavare no nia i te mau hara rahi.”

12 E mea faufaa atoa ia afaro noa to tatou haerea i nia i te faanahonahoraa a Iehova ia pahono tatou i te mau uiraa ma te papai atu. Ei hiˈoraa, ia faaî tatou i ta tatou tapura taviniraa, e ara tatou i te tapao i te mau numera tia. Ia faaî atoa tatou i te tahi parau aniraa no te tahi fanaˈoraa taa ê i roto i te taviniraa, eiaha roa tatou e haavare i nia i to tatou ea aore ra te tahi atu mau tuhaa o to tatou oraraa.—A taio i te Maseli 6:16-19.

13. E nafea ia tapea i te haerea afaro mai te peu e e taairaa ohipa to tatou e te hoê hoa Kerisetiano?

13 Ia afaro noa atoa to tatou haerea i nia i to tatou mau hoa Kerisetiano i roto i te ohipa tapihooraa. I te tahi taime, e amui te tahi mau taeae e tuahine no te tahi ohipa tapihooraa. E mea maitai ia ara ratou i te faataa ê i te reira i te haamoriraa ta ratou e rave amui ra i te Piha a te Basileia aore ra i roto i te taviniraa. E taairaa ohipa paha i rotopu i te hoê paoti e te hoê rave ohipa. Ia faaohipa tatou i te mau taeae aore ra tuahine, e haapao maitai tatou ia afaro noa to tatou haerea i nia ia ratou, ma te aufau ia ratou i te taime tia, i te moni ohipa tei faaauhia, e te mau apî faanahohia aore ra titauhia e te ture. (Timoteo 1, 5:18; Iakobo 5:1-4) E ia rave tatou i te ohipa na te hoê taeae aore ra tuahine, e horoa tatou i te taatoaraa o te ohipa e aufauhia ˈi tatou. (Tesalonia 2, 3:10) Eita tatou e tiai i te tahi fanaˈoraa taa ê no te mea e taeae tatou, mai te huru ra e e titauhia ia horoa mai to tatou paoti i te mahana faaearaa ohipa, te apî, aore ra te tahi atu mau maitai eita hoi e horoahia na te tahi atu mau rave ohipa.—Ephesia 6:5-8.

14. Ia amui te tahi mau Kerisetiano no te hoê ohipa tapihooraa, eaha ta ratou e haapao maitai, e no te aha?

14 E te hoê ohipa tapihooraa e nehenehe te tahi fifi e tupu mai, peneiaˈe e faahoonaraa faufaa aore ra e tarahuraa moni? Te horoa ra te Bibilia i te hoê faaueraa tumu faufaa e te au ia faaohipa: A papai pauroa! Ei hiˈoraa, i to Ieremia hooraa mai i te hoê tâpû fenua, e parau hooraa ta ˈna e piti hohoˈa, tei papaihia i mua i te mau ite e tei faaherehere-maitai-hia no te hiˈo atu a muri aˈe. (Ieremia 32:9-12; a hiˈo atoa i te Genese 23:16-20.) Ia haa tatou e te mau hoa Kerisetiano, e ere i te manaˈo ino te tahi i te tahi ia papai i te mau mea atoa i nia i te hoê api parau tei faaineine-maitai-hia e tei tarimahia i mua i te mau ite. E arai râ te reira i te mau taa-ore-raa, te inoino e te peapea o te faaamahamaha. E mea maitai ia haamanaˈo te mau Kerisetiano o te haa amui e aita roa ˈtu e faufaa to te hoê ohipa tapihooraa o te haafifi i te auhoêraa e te hau o te amuiraa. bKorinetia 1, 6:1-8.

HAEREA AFARO I ROTO I TEIE NEI AO

15. Eaha to Iehova manaˈo i te mau ohipa tapihooraa e ere mea afaro, e e nafea ïa te mau Kerisetiano i mua i teie mau peu matauhia?

15 E ere i roto noa i te amuiraa ia afaro noa ˈi te haerea o te hoê Kerisetiano. Ua parau Paulo: “Te hinaaro ra [t]atou ia afaro noa to [t]atou haerea i te mau mea atoa.” (Hebera 13:18) Mea faufaa roa no to tatou Atua poiete te haerea afaro i roto i te ohipa tapihooraa. I roto noa i te Maseli, e rave rahi taime te haafaufaaraahia te faito tia. (Maseli 11:1; 20:10, 23) I tahito ra, e peu matauhia ia faaohipa i te mau faito e te mau tapao i roto i te tapihooraa no te faito i te mau mea i hoohia mai e te moni faaohipahia no te hoo mai i te reira. I faaohipa na te feia hoo taoˈa afaro ore e piti haapueraa tapao e te hoê faito hape no te haavare e no te eiâ i te taata. c Mea riri roa na Iehova tera mau peu! No te tamau i te rave i te mau mea e here ai te Atua ia tatou, e haapae roa tatou i te mau ohipa tapihooraa atoa e ere mea afaro.

16, 17. Eaha te mau huru haerea afaro ore matauhia i roto i te ao i teie tau, e ua faaoti papu te mau Kerisetiano mau eiaha e aha?

16 No te mea na Satani e faatere ra i teie nei ao, aita tatou e maere ra i te ite i te haerea afaro ore e haaati ra ia tatou. I te mau mahana atoa, e nehenehe tatou e faahemahia ia haa ma te haerea afaro ore. Ia papai te tahi mau taata i ta ratou parau aniraa no te tahi ohipa, ua matau ratou i te haavare e i te faarahi i te parau no nia ia ratou e to ratou aravihi. Ia faaî vetahi i te mau api parau no te faaea i te hoê fenua, no nia i te tute, te parururaa, e te tahi atu mau mea mai te reira te huru, e pinepine ratou i te horoa i te mau pahonoraa hape ia noaa mai ta ratou e hinaaro. Mea rahi te piahi e punu i te mau hiˈopoaraa, aore ra ia papai ratou i te mau vauvauraa e parau faataa no te haapiiraa, e rave noa mai ratou i ta ratou i ite i nia i te Internet, a haavare atu ai e na ratou iho i faaineine i te reira. E pinepine atoa te taata i te peta i te mau taata toroa piˈo ia noaa mai ta ratou e hinaaro. Aita tatou e maere ra i te ite i te reira i roto i te hoê ao mea rahi roa te taata e “haapao noa . . . ia ratou iho, e nounou i te moni, . . . e au ore i te maitai.”—Timoteo 2, 3:1-5.

17 Ua faaoti papu te mau Kerisetiano mau eiaha e rave hoê aˈe o tera mau peu. Te mea o te faariro i te haerea afaro ei mea fifi i te tahi taime, oia ïa e au ra e te manuïa ra te feia o te rave ra i tera mau ohipa tano ore e te fanaˈo atoa ra i te tahi mau maitai i roto i te ao. (Salamo 73:1-8) I te hoê â taime, te fifi ra paha te mau Kerisetiano i te pae moni no to ratou hinaaro ia afaro noa to ratou haerea “i te mau mea atoa.” E hoona anei te mau haapaeraa atoa i ravehia? Oia mau! No te aha hoi? Eaha te mau haamaitairaa o te haerea afaro?

TE MAU HAAMAITAIRAA O TE HAEREA AFARO

18. No te aha mea faufaa roa ˈi te roo taata afaro?

18 I roto i te oraraa, aita rea mea faufaa aˈe maori râ te hoê roo taata tiaturihia e te afaro. (A hiˈo i te tumu parau “ E haerea afaro noa anei to ˈu?”) E a feruri na, o te taata atoa te nehenehe e titau i tera huru roo! Aita te reira i taaihia i to oe aravihi, ta oe faufaa, to oe haviti, to oe tiaraa totiare, aore ra te tahi atu mea aita to oe e mana i nia iho. Teie râ, mea rahi e ere ratou mea afaro. Mea varavara te haerea afaro. (Mika 7:2) E faaooo paha vetahi ia oe no to oe haerea afaro, area te tahi atu ra, e haafaufaa ïa i te reira e ei faahopearaa e tiaturi e e faatura ratou ia oe. Mea rahi te Ite no Iehova tei faufaa-atoa-hia i to ratou haerea afaro i te pae moni. Ua tapea ratou i ta ratou ohipa a tihatihia ˈi te mau rave ohipa e ere mea afaro, aore ra ua ravehia ratou no te hoê ohipa mea hinaaro-roa-hia te rave ohipa afaro.

19. Eaha te faahopearaa o te haerea afaro i nia i to tatou manaˈo haava e to tatou taairaa e o Iehova?

19 Ia farerei noa ˈtu oe i tera tupuraa aore ra eita, e ite oe e e hopoi atoa mai te haerea afaro i te mau haamaitairaa rahi atu â. E fanaˈo oe i te hoê manaˈo haava mâ. Ua papai Paulo: “Ua papu hoi ia [t]atou e e manaˈo haava mâ to [t]atou.” (Hebera 13:18) Hau atu â, eita roa ˈtu to tatou Metua î i te here i te raˈi e haamoˈe i te tapao i to oe roo, e mea here na ˈna te feia afaro. (A taio i te Salamo 15:1, 2; Maseli 22:1.) Oia, e tauturu te haerea afaro ia oe ia tamau i te rave i te mau mea e here ai te Atua ia oe, e tera te haamaitairaa faahiahia roa ˈˈe ta tatou e titau ra. E hiˈopoa mai tatou i te hoê tumu parau tei taaihia i te haerea afaro: To Iehova manaˈo i te ohipa.

a Mai te peu e, i roto i te amuiraa, ua matau te hoê taata i te haavare roa ino, ma te opua maitai e totoa ia vetahi ê, e nehenehe te mau matahiapo e haamau i te hoê tomite haavaraa.

b E nafea ïa ia fifi noa ˈtu te tahi ohipa tapihooraa? A hiˈo i te tuhaa hau, “Te faaafaroraa i te mau peapea i te pae moni.”

c I faaohipa na ratou hoê haapueraa tapao no te hoo mai e te tahi atu no te hoo atu, a apî ai ratou i roto i na tupuraa e piti. E nehenehe ratou e faaohipa atoa i te hoê faito mea roa ˈˈe aore ra mea teiaha aˈe te hoê pae i te tahi atu no te eiâ i te taata.