Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 14

Gácanu nachaʼhuiʼ lu guiráʼ cosa

Gácanu nachaʼhuiʼ lu guiráʼ cosa

«Ni racalaʼdxi du nga irá ni guni du, guni du jneza.» (HEBREOS 13:18.)

1, 2. Biquiiñeʼ ti ejemplu para gusiéneluʼ xiñee riecheʼ Jiobá ora rúninu stipa pur gúninu ni jneza.

ORA bireené ti gunaa xiiñiʼ ndaaniʼ ti tienda, málasi bizuhuaadxí hombrehuiiniʼ que, ne rihuinni cadxíbibe. Xi guca yaʼ. Qué nudiibe cuenta gucuaabe ti juguete ne qué niguíxecabe. Guníʼ íquebe ninábabe jñaabe nizíʼ ni, peru biaandaʼ laabe. Bituílube ne bizulú biinabe. Biyubi jñaabe modo maʼ cadi gúʼnarube ne bibiguetané laabe ndaaniʼ tienda que. ¡Nabé biecheʼ jñaabe ora biiyaʼ bidxiguétabe juguete que ne gunábabe gutiidilaʼdxiʼ binni que stóndabe!

2 Nabé riecheʼ binni ora guʼyaʼ xiiñiʼ caziidiʼ guni ni jneza. Ne jmaruʼ si rusiéchebe Bixhózenu ni nuu guibáʼ, purtiʼ laa nga Dios ni dxandíʼ (Salmo 31:5). Guizáʼ riecheʼ Jiobá ora guʼyaʼ nuunu gaxha de laa ne cayúninu stipa para gúninu ni jneza. Cumu riuuláʼdxinu gusiéchenu ladxidoʼbe ne cadi gusaana de gannaxhiibe laanu la? racaláʼdxinu gúninu guiráʼ ca cosa ca jneza, casi guníʼ Pablu (Hebreos 13:18). Primeru chidúʼyanu tapa modo ra raca nagana para laanu gúninu ni jneza, de racá zadúʼyanu xi zabeendunu pa gúninu ni.

CADI QUÍTENU LACA LAANU

3-5. 1) Ximodo caguixhená Biblia laanu para cadi quítenu laca laanu. 2) Xi zanda gacané laanu para guidúʼyanu paraa naquiiñeʼ guni chaahuinu xquendanabáninu.

3 Primé, naquiiñeʼ guizíʼdinu cadi quítenu laca laanu. Xiñee yaʼ. Purtiʼ binni ruchee laanu ne qué raca nagana para laanu gúninu ni. Zacá bizaaca ca xpinni Cristu de guidxi Laodicea. Jesús guníʼ, neca nácabe nápacabe stale bidxichi peru qué gápacabe nin ni gácucabe ne nacheepaʼ lúcabe ne qué gápacabe gastiʼ nezalú Dios (Apocalipsis 3:17). Nabé triste ne naxoo modo guyuucabe que, ne jmaruʼ si purtiʼ qué ninácabe nuchaacabe modo nuucabe que.

4 Zacaca guníʼ Santiagu ora bicaa: «Pa nuu tobi de laatu zácaxa runi ni na Dios, peru qué rucueeza ruaa de iníʼ ni cadi jneza la? caguite laca laa, purtiʼ cadi dxandí cayuni ni na Dios» (Santiago 1:26). Pa guiníʼ íquenu cayuni adorarnu Jiobá jneza, peru cadi caquiiñenu ruaʼnu jneza la? laaca caguítenu laca laanu. Qué ziuulaʼdxiʼ diʼ Jiobá guni adorarnu laa zacá. Gastiʼ zabeendunu. Xi naquiiñeʼ gúninu para cadi guiníʼ íquenu zacá yaʼ.

5 Lu textu ca laaca bizeeteʼ Santiagu zeeda gaca Stiidxaʼ Dios casi ti espeju ne zanda iquiiñenu ni para guidúʼyanu xi cayaadxaʼ laanu gúninu ti chinándanu ca ley stiʼ Jiobá (biindaʼ Santiago 1:23-25). Dxandíʼ, Biblia nga ni zanda gacané laanu gácanu nachaʼhuiʼ ne guidúʼyanu paraa caquiiñeʼ guni chaahuinu xquendanabáninu (Lamentaciones 3:40; Ageo 1:5). Ne laaca naquiiñeʼ guinábanu Jiobá guʼyaʼ ximodo nuunu, gacanebe laanu para gusaananu xiixa guendaquéiquiiñeʼ ni rúninu ne gudiibe stipa laanu para guchaʼnu modo laanu (Salmo 139:23, 24). Zándaca sin gudiʼnu cuenta cayúninu xiixa ni cadi jneza. Peru cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu modo ruuyaʼ Bixhózenu ni nuu guibáʼ cani. Proverbios 3:32 na: «Nanalaʼdxiʼ Jiobá binni ni rucaachiʼ tu naca, peru cani runi ni jneza nga xhamígube». Dios zacané guidúʼyanu laanu casi modo ruuyabe laanu ne gúninu ni nabe casi racaláʼdxibe. Zacá zanda guininu casi guníʼ Pablu: «Ni racalaʼdxi du nga irá ni guni du, guni du jneza». Neca qué zanda gúninu ca cosa ca cásipeʼ modo ná Jiobá, peru naquiiñeʼ gúninu stipa de guidubi ladxidoʼno para gúninu ni jneza.

GÚNINU NI JNEZA NDAANIʼ LÍDXINU

Para ganda gúninu ni jneza qué zúninu xiixa ni gucaa laanu gusiguiinu

6. Xiñee naquiiñeʼ guni ca guendaxheelaʼ ca stipa pur gábicaʼ xheelacaʼ guiráʼ ni guizaacacaʼ, ne xi cadi naquiiñeʼ gúnicabe.

6 Laaca naquiiñeʼ gunibiáʼcabe binnilídxinu casi binni ni runi ni jneza. Cásica hombre ne gunaa ni maʼ bichaganáʼ naquiiñeʼ gúnicaʼ stipa pur gábicaʼ xheelacaʼ guiráʼ ni guizaacacaʼ ne guiniʼcaʼ ni dxandíʼ. Zaqueca naquiiñeʼ gápacabe laacabe para cadi guninácabe xquendaxheelacabe, casi gusihuínnicabe riuuláʼdxicabe sti binni, o sin gudii xheelacabe cuenta guidxaagacabe tuuxa lu Internet o gúʼyacabe pornografía. Nabé triste nga guininu huayuu xpinni Cristu huayúnicaʼ zacá sin gudii xheelacaʼ cuenta. ¡Aque feu nga xa! Qué chuʼ dxi gúninu zacá ne gucáʼchinu tu laanu nezalú xheelanu. Ni jma galán nga gúninu casi biʼniʼ rey David, laa guníʼ: «Qué ribieniáʼ ca hombre ni rusiguii; ne qué ridxaagaʼ cani rucaachiʼ tu laa» (Salmo 26:4).

7, 8. Xi relatu zeeda lu Biblia zanda iquiiñenu para gacanenu xiiñinu chuuláʼdxicaʼ gúnicaʼ ni jneza.

7 Binni naquiiñeʼ gusiidiʼ xiiñiʼ pabiáʼ risaca nga gúnicaʼ ni jneza. Ne galán iquiiñecabe Biblia para gusiidicabe laacaʼ. Luni zeeda ejemplu stiʼ caadxi binni ni cadi naquiiñeʼ chinándanu. Nápanu ejemplu stiʼ Acán, hombre riʼ gulaʼnaʼ ne gucalaʼdxiʼ nucaachiʼ ni biʼniʼ que. Guehazí bisiguii para gapa stale bidxichi. Ne Judas laaca gulaʼnaʼ ne bisiguii para biʼniná Jesús (Josué 6:17-19; 7:11-25; 2 Reyes 5:14-16, 20-27; Mateo 26:14, 15; Juan 12:6).

8 Peru laaca nuu ejemplu ni naquiiñeʼ chinándanu. Casi ejemplu stiʼ Jacob. Ora gúnnabe biguetané ca xiiñibe bueltu ruaa sacu sticaʼ, gúdxibe laacaʼ gudxiguétacaʼ ni, purtiʼ guníʼ íquebe qué nudii ca binni que cuenta guluu cani ndaaniʼ sacu stícabe. Ejemplu stiʼ Jefté ne xiiñidxaapaʼ. Laabe bíʼnibe ni gudxi bixhózebe Jiobá, neca guca ni nagana para laabe. O ejemplu stiʼ Jesús. Qué nidxibi nusihuinni tu laa ora yenaazecabe laabe ne zaqué bisihuínnibe ni jma racaláʼdxibe nga gaca guiráʼ ni maca cá lu Stiidxaʼ Dios ne cadi guizaaca ca xhamígube xiixa (Génesis 43:12; Jueces 11:30-40; Juan 18:3-11). Ndiʼ nga chupa chonna relatu ni zeeda lu Biblia ni zanda iquiiñenu para gusíʼdinu ca xiiñinu ti ganda gannaxhiicaʼ ne gusisácacaʼ ni jneza.

9. Xi naquiiñeʼ guni bixhoze ne jñaa binni pa racaláʼdxicaʼ guni xiiñicaʼ ni jneza, ne xi cadi naquiiñeʼ gúnicaʼ.

9 Yanna, ora gusíʼdinu ca xiiñinu laaca naquiiñeʼ gúninu ni né ejemplu ne cadi né diidxaʼ si. Nga runi, apóstol Pablu gunabadiidxaʼ: «Lii, rusiidi lu stobi, xiñee qué usiidi lu laca lii yaʼ. Raʼbu laacabe cadi cuana cabe, peru lii ribaʼna luʼ» (Romanos 2:21). Nuu binni rusiidiʼ xiiñiʼ guni ni jneza peru laacaʼ qué rúnicaʼ ni, casi ora guiniʼcaʼ xiixa peru cadi dxandíʼ guiráʼ ni guiniʼcaʼ ne guicaacaʼ xiixa ni cadi sticaʼ ra dxiiñaʼ. Ne despué guiniʼcaʼ: «Guirutiʼ zacaná pa naa gusiguieeʼ» o «Maca nánnacabe riné binni ca cosa riʼ». Peru ora gúnicabe zacá maʼ qué randa diʼ racanécabe xiiñicabe guyúbicaʼ gúnicaʼ ni jneza. Gastiʼ razón para cuanaʼ binni, neca qué risácapeʼ ni guicaa; ne gastiʼ razón para gusiguii binni neca caníʼcabe diidxaʼ de xiixa ni qué risácapeʼ o guiníʼcabe guirutiʼ tu zacaná pa gusiguiicabe (biindaʼ Lucas 16:10). * Ne nagueenda rudii xiiñiʼ binni cuenta ora gusiguii bixhózecaʼ ne jñaacaʼ ne qué zacané diʼ nga laacabe gúnicabe ni jneza ora guiniisicabe (Efesios 6:4). Peru pa bixhózecabe guni stipa para gudii laacabe ti ejemplu jneza la? zándaca ora guiniisicabe zusisácacabe Jiobá ndaaniʼ guidxilayú qué iquiiñeʼ riʼ (Proverbios 22:6).

GÚNINU NI JNEZA NDAANIʼ NEZA BINNI RIDAGULISAA STINU

10. Para gusihuínninu rúninu ni jneza, xiñee naquiiñeʼ gápanu laanu ora maʼ caninenu cani ridagulisaanenu.

10 Laaca nuu stale modo para gusihuínninu rúninu ni jneza ndaaniʼ neza binni ridagulisaa stinu. Casi bizíʼdinu lu capítulo 12 stiʼ libru riʼ, naquiiñeʼ gápanu laanu ora maʼ caninenu cani ridagulisaanenu ti cadi guininu binni o guininu xiixa ni cadi dxandíʼ de laacaʼ. Pa guzéʼtenu xiixa ne qué gánnanu pa dxandíʼ guca ni la? sin gudiʼnu cuenta maʼ cusiguiinu. Jma galán nga gucueezanu ruaanu (Proverbios 10:19). Ne laaca naquiiñeʼ guiníʼ ique chaahuinu pa zaninu xiixa ni nánnanu dxandíʼ guca. Xiñee yaʼ. Purtiʼ zándaca maʼ cayuʼnu lu xquendanabani binni o cusihuínninu cadi nadxiinu laa pur ni guininu (1 Tesalonicenses 4:11; 1 Pedro 4:15). Nuu binni qué rucueeza ruaa ne riníʼ íquecaʼ caniʼcaʼ ni dxandíʼ neca guniná stiidxacaʼ sti binni; peru jma galán guyúbinu modo guininu diidxaʼ ni cadi guniná laacabe (biindaʼ Colosenses 4:6).

11, 12. 1) Xi zazaaca pa gacalaʼdxiʼ ti xpinni Cristu gucaachiʼ xiixa guendaquéiquiiñeʼ ni biʼniʼ. 2) Ximodo riguite Binidxabaʼ binni ora gucheenecaʼ Dios, ne xi zanda gúninu para cadi quítebe laanu. 3) Ximodo zanda gusihuínninu rúninu ni jneza ora guinabaʼ xquidxi Dios laanu xiixa.

11 Laaca naquiiñeʼ guininu ni dxandíʼ ora guinabadiidxaʼ ca binnigola ca laanu xiixa. Pa tuuxa guni xiixa guendaquéiquiiñeʼ ne ora guinabadiidxacabe laa gusiguii para gucaachiʼ ni, jma zaroobaʼ guendanagana stiʼ. Ne zándaca guni binni ca ni na Dios peru zaqueca guni casi modo runi binni ni qué ruundaʼ Biblia (Salmo 12:2). Sti cosa ni zándaca gúnicabe nga cadi gábicabe ca binnigola ca guiráʼ ni bíʼnicabe ne guiníʼcabe chupa chonna si de laacani (Hechos 5:1-11). Guiráʼ ca binni ni guni zacá cusihuínnicaʼ maʼ gudxite Binidxabaʼ laacaʼ (biiyaʼ cuadru ra ná: « Ni rucaa Binidxabaʼ guiníʼ ique binni ora gucheené Dios»).

12 Zaqueca, ora guinabaʼ xquidxi Dios laanu guchanu xiixa guiʼchiʼ naquiiñeʼ gucaʼnu ni dxandíʼ. Ximodo yaʼ. Casi ora gucaʼnu panda hora bicheechenu diidxaʼ, ora guchanu xiixa guiʼchiʼ para guicaanu xiixa dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios ra canabaʼ laanu gucaʼnu pa nazaaca nuunu o coʼ, o xiixa ni guinabaʼ ni laanu (biindaʼ Efesios 4:25).

13. Ximodo rusihuínninu rúninu ni jneza ora guninenu tuuxa xpinni Cristu xiixa negocio o gúninu xhiiñacaʼ.

13 Laaca naquiiñeʼ gúninu ni jneza ora guninenu tuuxa xpinni Cristu xiixa negocio o gúninu xhiiñacaʼ. Peru cadi naquiiñeʼ guininu de ca cosa riʼ ra ridagulisaanu ne ora maʼ zigucheechenu diidxaʼ. Ne pa gudiʼnu dxiiñaʼ tobi de ca xpinni Cristu naquiiñeʼ quíxenu laabe dxi naquiiñeʼ guiáxabe ne biaʼ gúdxinu laabe ne gudiʼnu laabe guiráʼ ni canabaʼ ley laanu (1 Timoteo 5:18; Santiago 5:1-4). Ne pa cayúninu dxiiñaʼ stiʼ ti xpinni Cristu, naquiiñeʼ gúninu stipa pur cadi guutinu tiempu ni naquiiñeʼ gúninu dxiiñaʼ ca (2 Tesalonicenses 3:10). Cadi purtiʼ si cayuninenu ti xpinni Cristu dxiiñaʼ guiníʼ íquenu nápanu derechu para guicaanu jma dxi para guiziiláʼdxinu que xcaadxi binni ni cayuni xhiiñabe (Efesios 6:5-8).

14. Xi naquiiñeʼ guni ca xpinni Cristu pa chigutiiñecaʼ bidxichi o chiguchaagacaʼ xpuéltucaʼ para quíxhecaʼ ti negocio, ne xiñee.

14 Yanna, xi naquiiñeʼ gúninu pa chigutiiñenu bidxichi o chiguchaaganu xpuéltunu né sti xpinni Cristu para quíxhenu xiixa negocio yaʼ. Biblia cudii laanu ti conseju ni naquiiñeʼ chinándanu: naquiiñeʼ gucaʼnu lu ti guiʼchiʼ pagala chigutiiñenu o pabiáʼ gudixhe cada tobi. Zacá bizaaca dxi guzíʼ Jeremías ti layú, gupa xidé biʼniʼ ti guiʼchiʼ nezalú caadxi testigu ne bíʼnibe ti copia stini, ne guluu chaahuibe tobi de laani para pa xa ora iquiiñecabe ni (Jeremías 32:9-12; laaca zanda gúʼndaluʼ Génesis 23:16-20). Pa gucaʼnu, guyúbinu testigu ne guni firmarnu guiráʼ ni chigúninu la? cadi cusihuínninu qué runi crenu zaguixe binni ca laanu, sínuque rúninu zacá para cadi chuʼ xiixa bichenda ne guidxiichinenu binni ca. Pa guninenu sti xpinni Cristu xiixa negocio naquiiñeʼ gánnanu qué zabeendunu gastiʼ pa pur laani maʼ qué guinínenu cani ridagulisaanenu ne maʼ qué chúʼnenu laacaʼ tobi si (1 Corintios 6:1-8). *

GÚNINU NI JNEZA NDAANIʼ GUIDXILAYÚ RIʼ

15. Ximodo ruuyaʼ Jiobá ca binni ni runi trampa ne riquiiñecaʼ báscula ni qué izáʼ, ne xi naquiiñeʼ guni ca xpinni Cristu.

15 Peru cadi ndaaniʼ si neza binni ridagulisaa stinu nga naquiiñeʼ gúninu ni jneza, sínuque né ca binni ni qué runi ni na Dios. Cásica Pablu, racaláʼdxinu gúninu guiráʼ ca cosa ca jneza (Hebreos 13:18). Ora chitíxhenu ti negocio o chigúninu xiixa dxiiñaʼ, Jiobá racalaʼdxiʼ gúninu ni jneza. Lu libru stiʼ Proverbios cayeeteʼ caadxi modo runi binni para cadi gusaa ca cosa ni rutoo (Proverbios 11:1; 20:10, 23). Dxiqué biquiiñecabe báscula ne pesa para sícabe ne para gutoocabe xiixa, zaqueca para gúʼyacabe pa biaʼsi nanaa oro ne plata ni caguixenécabe. Stale de cani rizíʼ ne cani rutoo de dxiqué gúpacaʼ chupa neza pesa ne gúpacaʼ balanza ni qué izáʼ. * Peru Jiobá nanalaʼdxiʼ ca binni ni runi trampa. Pa qué racaláʼdxinu guixélenu de Dios ni nadxii laanu la? qué zuyúbinu modo cuánanu binni.

16, 17. Xi guiráʼ modo rusiguii binni, ne xi cadi naquiiñeʼ guiníʼ ique ca xpinni Cristu.

16 Guiráʼ dxi cadxaagalú ca xpinni Cristu stale cosa ni cucaa laacaʼ cadi gúnicaʼ ni jneza. Xiñee yaʼ. Purtiʼ ndaaniʼ guidxilayú ra cayuni mandar Binidxabaʼ riʼ nuu stale binni ni qué runi ni jneza. Para ganda guicaacaʼ ti dxiiñaʼ, stale de laacaʼ rusiguiicaʼ, riniʼcaʼ biindacaʼ stale o nabé nánnacaʼ de dxiiñaʼ ni cudiicabe laacaʼ. Ne nuu de laacaʼ rusiguiicaʼ para cadi quíxecaʼ impuestu, para gápacaʼ seguru o cadi guinaazeʼ migración laacaʼ. Ne laaca rúnicaʼ trampa ora chigúnicaʼ xiixa examen o xiixa dxiiñaʼ ni guinabaʼ maestru laacaʼ, zándaca gúnicabe trampa ca ra guindétecabe cani lu Internet ne chinécabe ni casi ñaca laacabe bíʼnicabe ni. Dede nuu tiru riguíxecabe ca binni ni runi xhiiñaʼ gobiernu para guni jma pur laacabe neca cadi jneza ni canábacabe. Xi zanda cuézanu ndaaniʼ ti guidxilayú ra nuu stale binni ni cadi nadxii «ni jneza», ni cuyubi «para laa si» ne nisi bidxichi maʼ cá ique yaʼ (2 Timoteo 3:1-5).

17 Nuu tiru zaca nagana para laanu cadi gusiguiinu ora chigúninu xiixa. Zándaca guiníʼ íquenu ndaaniʼ Guidxilayú riʼ ca binni si ni rusiguii ca nga randa rápacaʼ guiráʼ ni racaláʼdxicaʼ, peru ca xpinni Dios nuu tiru huaxiéʼ rápacaʼ bueltu laandacaʼ cayúnicaʼ ni jneza lu guiráʼ cosa (Salmo 73:1-8). Peru cadi guiníʼ íquenu qué zabeendunu gastiʼ pa gúninu ni jneza. Guidúʼyanu xi zabeendunu pa gácanu binni nachaʼhuiʼ ne ni runi ni jneza.

CA NDAAYAʼ RICAA BINNI PUR GACA NACHAʼHUIʼ

18. Xiñee nabé risaca gunibiáʼcabe laanu casi binni runi ni jneza.

18 Gástiruʼ sti cosa jma galán que gunibiáʼ binni laanu casi binni runi ni jneza ne runi ni riníʼ (biiyaʼ cuadru ra ná: « Ñee runeʼ ni jneza la?»). Guiranu zanda gácanu zacá. Cadi caquiiñepeʼ gánnanu stale, gápanu stale bidxichi, gácanu sicarú o ti binni risaca. Nabé galán nga gunibiáʼ binni laanu casi binni ni runi ni jneza purtiʼ huaxiéʼ si tu naca zacá (Miqueas 7:2). Neca chuʼ tu guni burla laanu purtiʼ nacháʼhuinu, ziuu tu zusisaca ne zuni respetar laanu. Ne laaca zabeendunu sti cosa. Xi laani yaʼ. Nuu tiru ca testigu stiʼ Jiobá qué runíticaʼ dxiiñaʼ sticaʼ purtiʼ ca patrón stícabe nánnacaʼ qué ribáʼnacabe, ne dede ricaacabe sti dxiiñaʼ jma risaca.

19. Ximodo riúʼnenu Dios ne ximodo riuu xconciéncianu ora rúninu ni jneza.

19 Neca cadi gúnicabe laanu casi maʼ bizéʼtenu ca, peru zápanu sti ndaayaʼ jma risaca que ni gudii binni laanu. Primé la? qué zuchiiñaʼ xconciéncianu laanu casi guníʼ Pablu (Hebreos 13:18). Ne guiropa, ziéchenu ora gánnanu cadi caxélenu de Dios ni nadxii laanu, purtiʼ laabe rusisácabe ca xpínnibe ni cayuni ni nabe. Biblia na: «Jiobá, tu laa zanda cueza ndaaniʼ tienda stiluʼ. Tu laa zanda cueza lu dani nayá stiluʼ yaʼ. Binni ni cadi cuchee, ni cayuni ni jneza ne ni riníʼ puru si ni dxandíʼ ndaaniʼ ladxidóʼ» (Salmo 15:1, 2; Proverbios 22:1). Dxandíʼ, gástiruʼ sti cosa jma galán que chuʼnu gaxha de Dios. Yanna guidúʼyanu lu sti capítulo ca ximodo ruuyaʼ Jiobá dxiiñaʼ ni rúninu.

^ párrafo 9 Pa tuuxa maʼ biaa gusiguii ne qué rituilú ora guni ni ne qué rizaalaʼdxiʼ pa zuniná stobi, ca binnigola ni nuu ndaaniʼ neza binni ridagulisaa ca zándaca guni juzgarcaʼ laabe pur ni rúnibe ca.

^ párrafo 15 Ca binni que biquiiñecaʼ ti neza pesa para sicaʼ ne sti neza para gutoocaʼ; zaqué qué lica runíticaʼ. Laaca biquiiñecabe báscula ni napa ti ladu naʼ jma ziuulaʼ que stobi.