Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 16

Gudxíʼlunu Binidxabaʼ ne guiráʼ ni riquiiñeʼ para gusaba laanu

Gudxíʼlunu Binidxabaʼ ne guiráʼ ni riquiiñeʼ para gusaba laanu

«Cadi ulabi tu binidxabaʼ, stubi stubi zaxele.» (SANTIAGO 4:7.)

1, 2. Tu guiráʼ riuu nayecheʼ ora riuunisa binni para gaca xpinni Cristu.

PA MAʼ xadxí cayúniluʼ ni na Jiobá la? zándaca maʼ huayunadiágaluʼ stale libana ni rudiicabe ora chúʼnisa tuuxa. Neca maʼ huayunadiágaluʼ stale de laani, peru riécheluʼ ora gúʼyaluʼ guzuhuaa ca binni ni zuba lu ca primé banguʼ ra cayaca asamblea que para gusihuínnicaʼ racaláʼdxicaʼ gácacaʼ xpinni Cristu. Ora gúnicabe nga, guiráʼ cani nuu raqué rigapanacaʼ ne nuu tu laa dede ruuna purtiʼ cayecheʼ. ¡Nabé riéchenu ora guidúʼyanu sti grupu de binni maʼ cayuni ni na Jiobá!

2 Zándaca chonna biaje lu ti iza nga ridúʼyanu riuunisa binni. Peru ca ángel ni nuu guibáʼ jma stale biaje ruuyacaʼ chúʼnisa binni. Ñee ruxuíʼlunu pabiáʼ riecheʼ «cani nuu ibáʼ» ora gúʼyacaʼ lu guidubi naca guidxilayú cayuu biaʼ gaayuʼ mil binni ndaaniʼ xquidxi Dios guiráʼ semana la? (Lucas 15:7, 10.) Nabé riecheʼ ca ángel ca ora gúʼyacaʼ pabiáʼ cadale ca binni ni cayuni ni na Jiobá lu guidxilayú riʼ (Ageo 2:7).

BINIDXABAʼ CANAZÁ «CASI TI LION NI CANAGUU BEEDXEʼ»

3. Xiñee canazá Binidxabaʼ «casi ti lion ni canaguu beedxeʼ», ne xi racaláʼdxibe gúnibe.

3 Peru ca demonio ca qué riuucaʼ nayecheʼ ora gúʼyacaʼ cusaana binni de guni guendaquéiquiiñeʼ ni raca lu guidxilayú riʼ ne cayuunísacaʼ. Cadi guendaridxagayaa diʼ nga, purtiʼ Binidxabaʼ guníʼ qué runi diʼ binni ni na Jiobá purtiʼ riale ni de ndaaniʼ ladxidoʼcaʼ ne zusaanacaʼ laabe pa gápacaʼ xiixa guendanagana. Biblia na: «Peru bicabi Binidxabaʼ Jiobá ne na: “Guidiladi pur guidiladi. Guiráʼ ni napa binni zudii ni para gulá xquendanabani[”]» (Job 2:4). Nga runi, ora quixhe ique tuuxa gudii xquendanabani Jiobá cusihuinni rusiguii Binidxabaʼ ne casi ñaca nigápabe ruaa. Ne cumu casi ñaca nigapa ca xpinni Cristu ruaa Binidxabaʼ stale biaje guiráʼ semana la? cadxiichibe ne canazabe «casi ti lion ni canaguu beedxeʼ, canayubi tu uxuuxe» (1 Pedro 5:8). Pur nga, cuyúbibe modo guxhélebe laanu de Dios ne maʼ cadi chuʼnu gaxha de laa (Salmo 7:1, 2; 2 Timoteo 3:12).

Ora gudii tuuxa laa Jiobá ne chúʼnisa la? rusihuinni rusiguii Binidxabaʼ

4, 5. 1) Xi chupa cosa na Jiobá qué zanda guni Binidxabaʼ. 2) Xiná Biblia zanda gacané laanu para gudxíʼlunu Binidxabaʼ.

4 Gastiʼ razón para guidxíbinu «lion ni canaguu beedxeʼ» riʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ Jiobá maʼ guníʼ qué zanda diʼ gúnibe chupa cosa. Xi laacani yaʼ. Primé la? qué ziuu dxi gunitilube guiráʼ cani cayuni ni na Dios. Ne Binidxabaʼ nanna nga, purtiʼ Jiobá maca guníʼ qué zati stale binni ni dxandíʼ zinanda Cristu lu ca dxi jma nagana chigueeda ca, ne nánnanu dxandíʼ raca ni riniʼbe (Apocalipsis 7:9, 14).

5 Guiropa, Binidxabaʼ qué zanda diʼ gucaa laanu gucheʼnu pa nuunu gaxha de Jiobá. Nánnanu zacá ni pur ni gudxi ti profeta stiʼ Dios ni láʼ Azarías, rey Asá: «Jiobá nuuné laatu pa laatu nuunetu laa» (2 Crónicas 15:2; biindaʼ 1 Corintios 10:13). Ndaaniʼ Biblia zadxélanu stale ejemplu stiʼ binni ni qué nucheené Dios, neca bicaa Binidxabaʼ laacaʼ nucheecaʼ (Hebreos 11:4-40). Pa chuʼnu gaxha de Jiobá cásica ca binni ca la? cadi zudxíʼlusinu xhenemígunu ca, sínuque laaca zanda guni ganarnu laa. Zacá na Biblia zaca ni: «Cadi ulabi tu binidxabaʼ, stubi stubi zaxele de laatu» (Santiago 4:7).

«CADINDE NE NU [...] IRÁ CA ESPÍRITU MALU»

6. Ximodo runi Binidxabaʼ para gucaa cada tobi de ca xpinni Cristu guchee.

6 Casi maʼ bíʼyanu ca, qué zanda diʼ gucaabe guiráʼ ca binni ni cayuni ni na Dios gucheecaʼ. Peru zanda cueechube cani qué gapa laa. Ximodo zanda gaca nga yaʼ. Chaahuidugá ruxhélebe laacaʼ de Jiobá ti ganda gucaabe laacaʼ gucheecaʼ. Ximodo rúnibe ni yaʼ. Ra qué rusaana de gucaalube laanu, cada tobi de laanu rucaalube ne ruyúbibe xi zucaa laanu gucheʼnu. Guidúʼyanu ximodo riquiiñebe guionnaʼ cosa riʼ.

7. Xiñee jma nadipaʼ modo cucaalú Binidxabaʼ xquidxi Dios.

7 Qué rusaana de gucaalube laanu. Apóstol Juan bizeeteʼ «naaze dxiichi binidxaba idubi guidxilayú» (1 Juan 5:19). Ca diidxaʼ riʼ cayabi ni cani dxandíʼ xpinni Cristu xi naquiiñeʼ gúnicaʼ. Cumu guiráʼ binni ni cadi nuu gaxha de Dios maʼ nuucaʼ lu náʼ Binidxabaʼ la? ni cayúnibe yanna nga cuyúbibe ximodo gucaabe ca xpinni Jiobá gucheecaʼ, purtiʼ laacaʼ qué huayanda guiábacaʼ lu nabe (Miqueas 4:1; Juan 15:19; Apocalipsis 12:12, 17). Ne cumu maʼ huaxiéʼ tiempu nápabe la? jmaruʼ si qué rusaana de gucaalube laanu. Jma maʼ nadipaʼ modo cucaalube laanu ne pa ñanda si nuxhélebe guiráʼ ca xpinni Cristu de ñúnicaʼ ni na Dios; nga runi naquiiñeʼ guiene chaahuinu xi tiempu nabáninu ti gánnanu xi caquiiñeʼ gúninu (1 Crónicas 12:32).

8. Ximodo riénenu ca diidxaʼ «cadinde né nu [...] irá ca espíritu malu».

8 Cada tobi de laanu cadindenenu ca espíritu malu ca. Pablu bicaa ca diidxaʼ riʼ ra nuu ca xpinni Cristu: «Cadinde né nu [...] irá ca espíritu malu ni nuu neza ibáʼ» (Efesios 6:12). Xi gucalaʼdxiʼ Pablu niníʼ né diidxaʼ «cadinde» yaʼ. Diidxaʼ griegu «cadinde» ca rusihuinni ni ora cadxelasaa chupa binni. Zacá bisihuínnibe cada tobi de laanu cadxelasaanu ca demonio ca. Pa ndaaniʼ xquídxinu runi cré binni nuu ca espíritu malu ca o pa qué runi cré la? naquiiñeʼ gánnanu dede dxi bidiʼnu laanu Jiobá casi ñaca maʼ nuunu listu para tíndenu. Ne dede dxi guyuunísanu maʼ bizulú cudxiilunu Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ. Ngue runi, chonna biaje gudixhená Pablu ca xpinni Cristu de Éfeso para ganda gudxiilucaʼ Binidxabaʼ (Efesios 6:11, 13, 14).

9. 1) Xiñee riquiiñeʼ Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ stale cosa para quítecaʼ binni. 2) Xiñee racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ guni biidiʼ xquendabiaaninu, ne ximodo zanda gudxíʼlunu laabe (biiyaʼ cuadru ra na « Lagapa laatu de ca trampa stiʼ Binidxabaʼ».) 3) Xi sti trampa ni riquiiñeʼ Binidxabaʼ chiguidúʼyanu.

9 Ruyúbibe xi zucaa laanu gucheʼnu. Pablu gudxi ca xpinni Cristu gudxiilucaʼ Binidxabaʼ purtiʼ nabé «nexhená» (Efesios 6:11). Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ nabé nexhenacaʼ ne riquiiñecaʼ stale cosa para quítecaʼ binni. Ne nápacabe razón para gúnicabe ni. Maʼ huayuuyacabe nuu de ca xpinni Cristu ca huayuni huantarcaʼ xiixa guendanagana, peru nin qué rindaa riábacaʼ lu stobi. Nga runi, nisi maʼ cayuuyacabe xi maʼ cayúninu. Racaláʼdxicabe gánnacabe xi zanda iquiiñecabe para guxhálecabe laanu de Dios. Peru maca nánnanu xi guiráʼ riquiiñecabe para quítecabe binni, purtiʼ Biblia cayabi ni laanu (2 Corintios 2:11). Lu libru riʼ maʼ bidúʼyanu xi guiráʼ trampa nga riquiiñeʼ Binidxabaʼ, casi guicá ique binni gapa bidxichi, guidxaaga binni tuuxa qué runi ni na Jiobá ne gapa jnadxii. Yanna chiguidúʼyanu sti trampa ni riquiiñebe: espiritismo.

RUDXIIDECHE BINNI DIOS ORA RIUU LU ESPÍRITISMO

10. 1) Xi guiráʼ nga zeeda lu espiritismo. 2) Ximodo ruuyaʼ Jiobá espiritismo ne ximodo ridúʼyanu ni laanu.

10 Lu espiritismo ca rúnicabe adivinación, brujería, dañu, riníʼnecabe cani maʼ guti ne xcaadxi cosa casi laacani. Guiráʼ binni ni runi ca cosa riʼ cayuninecaʼ demonio dxiiñaʼ. Nanna dxíchinu rixhacalaʼdxiʼ Jiobá guiráʼ ca cosa riʼ (Deuteronomio 18:10-12; Apocalipsis 21:8). Cumu Bixhózenu ni nuu guibáʼ canabaʼ laanu gucáʼnanu «ni nadxabaʼ» la? qué racaláʼdxinu gudxíʼdechenu laabe pur guidxaaganu ca demonio ca (Romanos 12:9). Ne guiníʼ íquesinu guiráʼ nga rixacaláʼdxinu cani.

11. Xiñee zanda guininu zuni ganar Binidxabaʼ pa gucaa tobi de ca xpinni Cristu guni espiritismo. Bisiene ni né ti ejemplu.

11 Dxandíʼ, nabé malu nga ora gudxiideche binni Jiobá pur espiritismo. Nga runi riquiiñeʼ Binidxabaʼ ni para gucaa laanu gucheʼnu. Cada guchee ti xpinni Cristu pur laani la? cayuni ganar Binidxabaʼ. Xiñee rininu runi ganarbe yaʼ. Chigusiénenu ni né ejemplu stiʼ ti soldadu. Pa soldadu riʼ gusaana ca xpinni ne cheʼ lade cani cucaalú laacaʼ la? comandante stiʼ ca soldadu ra yechuube que ziecheʼ, ne dede zaníʼ ique iquiiñeʼ laabe casi ti trofeu para guni burla ni guca comandante stibe. Zacaca nga reeda gaca ora quixhe ique ti xpinni Cristu guni ca cosa zeeda lu espiritismo, nanna dxíchibe zudxiidéchebe Jiobá ne zúnibe ni na Binidxabaʼ. Nanna pabiáʼ ñecheʼ Binidxabaʼ pa tobi de laanu ñuni ni na yaʼ. Ñee zudiʼnu gustu ca laabe la? Nin qué ziuu dxi, purtiʼ qué racaláʼdxinu gudxiʼdéchenu Dios.

BINIDXABAʼ RUCAA BINNI GUINÍʼ IQUE PA DXANDÍʼ NI RUNI CRÉ

12. Xi runi Binidxabaʼ para chuuláʼdxinu espiritismo.

12 Nagana gueeda guiábanu lu espiritismo pa rixhacaláʼdxinu ni. Binidxabaʼ nanna nga, nga runi ruyúbibe modo chuuláʼdxinu espiritismo. Ximodo yaʼ. Ruyúbibe modo guchebe lunu para gúʼyanu «ni jneza nga cadi jneza ne ni cadi jneza nga jneza» (Isaías 5:20). Ne stale biaje riquiiñebe ti cosa ni huayacané laabe: rucaabe binni guiníʼ ique pa dxandíʼ ni runi cré.

13. Bizeeteʼ caadxi ejemplu ra rihuinni xi runi Binidxabaʼ para gucaabe binni guiníʼ ique pa dxandíʼ ni runi cré.

13 Guidúʼyanu caadxi ejemplu ra rihuinni xi rúnibe para gucaabe binni guiníʼ ique pa dxandíʼ ni runi cré. Dxi guyuu Eva ndaaniʼ paraísu que, gunabadiidxaʼ Binidxabaʼ laa: «Ñee dxandíʼ gudxi Dios laatu cadi naquiiñeʼ goto cuananaxhi stiʼ guiráʼ yaga nuu ndaaniʼ jardín riʼ la?». Despué guyebe guibáʼ ra dagulisaa ca ángel stiʼ Dios ne gunabadiidxabe de Job, ti hombre ni bizuubaʼ stiidxaʼ Dios: Ñee «ridxibi si Job Dios la?». Gudiʼdiʼ si iza, dxi cuzulú Cristu xhiiñaʼ Dios lu Guidxilayú riʼ, bicaalú Binidxabaʼ laabe ora guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Pa dxandí Xiiñi Dios lii la? gudxi ca guie ca gaca pan». Páraca guchiichi Binidxabaʼ nga ne ca stiidxaʼ, purtiʼ biquiiñebe ca diidxaʼ ni guníʼ Jiobá xhoopaʼ semana ante: «Ndi nga Xiiñe ni nadxiee ne ni rusieche naa» (Génesis 3:1; Job 1:9; Mateo 3:17; 4:3).

14. 1) Xi rucaa Binidxabaʼ guiníʼ ique binni de espiritismo. 2) Xi chidúʼyanu yanna.

14 Cásica dxiqué, yanna, laaca ca trampa queca caquiiñeʼ Binidxabaʼ. Laaca rucaabe binni guiníʼ ique pa dxandíʼ malu nga espiritismo. Triste nga guininu ni, peru nuu de ca xpinni Cristu ca maʼ huacaa Binidxabaʼ laacaʼ guiníʼ íquecaʼ pa guiráʼ cosa ni napa espiritismo nga malu (2 Corintios 11:3). Yanna, ximodo zanda gacanenu laacabe guchaacabe modo riníʼ íquecabe yaʼ. Ne xi zacané laanu para cadi guiábanu lu trampa riʼ yaʼ. Para ganda guicábinu ca guendarinabadiidxaʼ riʼ la? guidúʼyanu ximodo huaguu Binidxabaʼ espiritismo lu cani ridúʼyanu, lu cani rucaʼdiáganu, lu cani riguítenu ne lu ca cosa ni riquiiñenu para ganda guiándanu.

RIQUIIÑEBE CANI RIUULÁʼDXINU NE CANI CAQUIIÑENU

15. 1) Ximodo ruuyaʼ binni espiritismo ndaaniʼ stale guidxi. 2) Ximodo huayaba chupa chonna de ca xpinni Cristu lu trampa riʼ.

15 Ndaaniʼ stale guidxi maʼ qué ruuyaʼ binni pa malu nga espiritismo, brujería ne xcaadxi cosa ni rúnicabe lu ni. Ca película, libru, televisión ne ca videojuego ca rusihuinni cani cadi malu diʼ nga guʼyaʼ binni o quite xiixa ni napa espiritismo; para laacabe gastiʼ naca cani. Cumu nuu libru ne película de espiritismo ni nabé runibiáʼ binni la? nuu stale binni ni nabé riuulaʼdxiʼ cani. Ca demonio ca maʼ huacaacaʼ binni guiníʼ ique gastiʼ zácacaʼ pa gúʼndacaʼ ne gúʼyacaʼ xiixa ni napa espiritismo. Ñee maʼ huayaba ca xpinni Cristu lu trampa riʼ la? Maʼ pue. Ximodo yaʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu stiʼ ti xpinni Cristu ni biʼyaʼ ti película ni napa espiritismo; laa guníʼ: «Dxandíʼ biiyaʼ película ca, peru cadi rusihuinni diʼ nga bineʼ xiixa ni zeeda lu espiritismo». Xiñee malu guiníʼ ique binni zacá.

16. Xiñee ziuʼnu ra naxoo pa guidúʼyanu o gúʼndanu xiixa ni napa espiritismo.

16 Dxandíʼ, cadi ngueca diʼ nga guʼyaʼ binni xiixa ni napa espiritismo que guni ni; peru cadi purtiʼ qué rúnibe ni qué ziuube ra naxoo. Xiñee yaʼ. Ante guicábinu nga la? riénenu pur cani zeeda lu Biblia qué zanda diʼ ganna Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ xi riníʼ íquenu. * Peru casi maʼ bizíʼdinu, racaláʼdxicabe gánnacabe xi riníʼ íquenu ne xi zanda iquiiñecabe para cueechúcabe laanu de Dios, nga runi nisi maʼ cayuuyacabe xi rúninu ne xi riuuláʼdxinu. Pur nga, pa tuuxa gusihuinni riuulaʼdxiʼ guʼyaʼ ca película ne guʼndaʼ ca libru ra cayeeteʼ de espiritismo, brujería, de tuuxa ni naaze Binidxabaʼ laa o sti cosa casi laacani la? casi ñaca cayábibe ca demonio ca xi zanda iquiiñecaʼ para cueechucaʼ laabe. Cayabi binni ca laacabe paraa nadá. Ne zaquiiñecabe ca cosa ca para jma gudxiilúcabe laabe ne cueechúcabe laabe de Dios. Ora tuuxa guʼyaʼ xiixa película o gucaadiaga xiixa saa ni caníʼ de Binidxabaʼ, nin qué rindaa riuulaʼdxiʼ ni ne despué dede runi ni (biindaʼ Gálatas 6:7).

Cadi gusaana de gúninu ni na Jiobá ora huaranu

17. Ximodo zanda gusaba Binidxabaʼ tuuxa binni huará ni qué guidxela xiixa tratamientu gusianda laa.

17 Casi maʼ bidúʼyanu ca, maʼ guluu Binidxabaʼ espiritismo lu ca cosa ni riuuláʼdxinu gúninu, peru laaca nuguube ni lu ca cosa ni riquiiñenu para ganda guiándanu. Guzéʼtenu ti ejemplu stiʼ ti xpinni Cristu ni huará. Zándaca maʼ bireebe gana purtiʼ nin ti tratamientu qué ganda gusianda laabe (Marcos 5:25, 26). Ximodo zanda iquiiñeʼ Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ modo nuube ca para gusábacaʼ laabe lu trampa sticaʼ yaʼ. Zándaca gucaacaʼ laabe chebe ra nuu bruju o espiritista ne maʼ cadi gulábibe ni na Biblia (Isaías 1:13). Pa gúnibe nga, maʼ qué ziuube gaxha de Dios. Ximodo yaʼ.

18. Xi tratamientu qué riná ca xpinni Cristu guicaacaʼ, ne xiñee.

18 Jiobá gudxi ca israelita ni biʼniné ca demonio que dxiiñaʼ: «Ora gusigaanatu rucaacheluaʼ de laatu. Neca gúnitu stale oración, qué rucaadiagadiáʼ laatu» (Isaías 1:15). Dxandíʼ, laanu laaca qué racaláʼdxinu gúninu xiixa ni gucaa Jiobá cadi gucaadiaga ca oración stinu ne maʼ qué gacané laanu, jmaruʼ si pa huaranu (Salmo 41:3). Nga runi, cani dxandíʼ xpinni Cristu cadi naquiiñeʼ guicaacaʼ xiixa tratamientu pa gudiicaʼ cuenta napa ni espiritismo o iquiiñecabe ni para gánnacabe xi guendahuará napa binni (Mateo 6:13). * Pa gúninu zacá la? zaguu ndaayaʼ Jiobá laanu (biiyaʼ cuadru ra ná: « Ñee espiritismo ni la?»).

ÑEE JNEZA NGA SANU GUININU HISTORIA STIʼ CA DEMONIO LA?

19. 1) Ximodo huaguite Binidxabaʼ binni. 2) Xi clase de historia nga cadi naquiiñeʼ guiníʼ cani dxandíʼ xpinni Cristu.

19 Nuu stale guidxi ra riníʼ ique binni gastiʼ zácacaʼ pa guninecaʼ Binidxabaʼ dxiiñaʼ, peru ndaaniʼ xcaadxi guidxi gadxé modo ruuyaʼ binni ni. Binidxabaʼ riguite binni ora gucaabe laacaʼ guiníʼ íquecaʼ laabe nga jma nápabe poder que ni ruzeeteʼ Biblia. Nga runi, lu guiráʼ ni guni ca binni ca nisi maʼ cadxíbicaʼ ca demonio ca. Peru zaqueca riuuláʼdxicaʼ gucaadiágacaʼ ne guiniʼcaʼ xiixa historia ra biquiiñeʼ ca demonio ca poder sticaʼ para bíʼnicaʼ xiixa. Yanna, ñee naquiiñeʼ gucaadiaga cani dxandíʼ xpinni Dios ca historia ca o guiníʼ cani la? Coʼ. Cadi naquiiñeʼ guiníʼcabe ni pur chupa razón.

20. Ximodo zanda gacanenu ganna binni de Binidxabaʼ sin gudiʼnu cuenta.

20 Primé razón nápanu nga purtiʼ pa sanu guininu ca historia ni caníʼ xi huayuni ca demonio ca zusihuínninu cayacanenu Binidxabaʼ. Ximodo nga yaʼ. Neca rieeteʼ lu Biblia nápabe poder para gúnibe stale cosa, laacaʼ cayeeteʼ riquiiñebe «milagru ne stale enda ridxagayaa» para quítebe binni, peru cadi dxandíʼ guiráʼ cani (2 Tesalonicenses 2:9, 10). Cumu nabé rusiguiibe la? nga runi nánnabe ximodo quítebe ca binni ni riuulaʼdxiʼ espiritismo. Zacá rucaabe binni guni cré dxandíʼ binadiaga o biiyaʼ xiixa. Zándaca guiníʼ binni ca laapeʼ biiyaʼ ni ne ora maʼ stale tu caníʼ ni la? maʼ zuguucabe lu ni. Xi zazaaca pa ti xpinni Cristu guni zaqueca yaʼ. Zacanebe Binidxabaʼ purtiʼ laa nga «bixhoze gola enda rusiguii». Ne zacanebe ganna binni de laa (Juan 8:44; 2 Timoteo 2:16).

21. Xi jma naquiiñeʼ guininu ora maʼ caninu diidxaʼ.

21 Ne neca laapenu nga bininá Binidxabaʼ, nuu sti razón para cadi guininu ni nezalú ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu guiráʼ ora. Purtiʼ ni jma racaláʼdxinu nga guininu de Cristu ne cadi de Binidxabaʼ. Naquiiñeʼ «iduʼya dxí nu Jesús, purti nirudóʼ laa uzá lu neza udixhe Dios sa cani runi cre laa» (Hebreos 12:2). Ne dxi guyuu Jesús lu Guidxilayú riʼ qué niníʼnebe ca discípulo stibe guiráʼ ca historia stiʼ Binidxabaʼ, laandabe nánnabe xi zanda guni ne xi qué zanda guni. Ni jma guniʼbe nga de Reinu stiʼ Dios. Galanpeʼ nga gúninu cásica biʼniʼ Jesús ne ca apóstol stiʼ ne guininu ca cosa ni zanda gacané laanu, casi «irá enda nandxóʼ ni biʼni Dios» (Hechos 2:11; Lucas 8:1; Romanos 1:11, 12).

22. Xi zanda gúninu para guiechené cani nuu guibáʼ laanu.

22 Casi maʼ bidúʼyanu, Binidxabaʼ racalaʼdxiʼ guxheleʼ laanu de Jiobá ne riquiiñebe stale trampa para ganda gúnibe ni, ne tobi de laacani nga espiritismo. Peru pa gaca nanaláʼdxinu ca cosa malu ca ne gucáʼ íquenu gúninu ni jneza la? qué zudiʼnu lugar gucueezabe laanu de gucáʼnanu espiritismo ne guiráʼ ni nuu lu ni (biindaʼ Efesios 4:27). ¡Nabé «zieche né cani nuu ibáʼ» laanu pa gúninu stipa «para cadi usaba binidxaba laa[n]u ne enda nexhená stiʼ» dede guidxiña dxi guinitilú! (Lucas 15:7; Efesios 6:11.)

^ párrafo 16 Binidxabaʼ napa stale lá, casi tobi ni rucaalú, tobi ni riníʼ ni cadi dxandíʼ de stobi, ni riguite binni, ni rucaa binni guchee ne ni rusiguii, ne nin tobi de ca lá riʼ qué rusihuinni cani zanda gánnabe xi nuu ndaaniʼ ladxidoʼno. Peru Biblia ruzeeteʼ Jiobá randa ruuyaʼ «ni nuu ndaaniʼ ladxidoʼno» ne Jesús «nanna xi cá lu xquenda biaaniʼ binni ne xi nuu ndaani ladxidóʼ» (Proverbios 17:3; Apocalipsis 2:23)

^ párrafo 18 Para gánnatu jma de laani la? laguuyaʼ ni zeeda lu La Atalaya 15 stiʼ diciembre 1994, yaza 19-22, ra na «¿Una prueba de salud para usted?», ne lu ¡Despertad! 8 stiʼ enero 2001 ra na «El punto de vista bíblico: ¿Importa qué tratamiento médico escogemos?».