Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 17

“A haapuai i to outou faaroo moˈa roa”

“A haapuai i to outou faaroo moˈa roa”

“A haapuai i to outou faaroo moˈa roa . . . , a tamau ai i te rave i te mau mea e here ai te Atua ia outou.”—IUDA 20, 21.

1, 2. Eaha ta tatou e nehenehe e rave ia pautuutu e ia oraora maitai tatou, e no te aha e mea faufaa roa ˈi?

 E HINAARO tatou pauroa ia pautuutu e ia oraora maitai tatou. Tera râ, ia pautuutu to tatou tino e ia oraora maitai tatou, mea faufaa roa ia amu tatou i te maa maitai, ia faaetaeta i te tino, e ia haapao maitai noa i to tatou ea. E titauhia ïa te tutavaraa. I te mea e ohipa te reira i nia i to tatou oraraa e to tatou ananahi, e tamau noa ïa tatou i te na reira. Te vai ra te tahi atu ohipa mea titauhia ia haapao tatou. Eaha taua mea ra?

2 Ua faahiti te pǐpǐ Iuda i te reira i to ˈna aˈoraa i te mau Kerisetiano: “A tamau . . . i te rave i te mau mea e here ai te Atua ia outou.” Ua faaite atoa oia i roto i tera noa irava eaha te rave: “A haapuai i to outou faaroo moˈa roa.” (Iuda 20, 21) E nafea oe e haapuai atu â ˈi i to oe faaroo ia tamau hoi oe i te rave i te mau mea e here ai te Atua ia oe? E hiˈopoa mai tatou e toru tuhaa e mea tia ia haapao tatou.

A HAAPUAI NOA I TO OE FAAROO I TE MAU TITAURAA PARAU-TIA A IEHOVA

3-5. (a) E hinaaro Satani ia tiaturi tatou i teihea manaˈo hape no nia i te mau titauraa a Iehova? (b) E nafea tatou ia hiˈo i te mau titauraa a te Atua e tia ˈi, e eaha ïa te faahopearaa i nia i to tatou huru aau? A horoa i te hoê faahohoˈaraa.

3 Te tuhaa matamua, e titauhia ia haapuai i to tatou faaroo i te ture a te Atua. A haapii ai oe i teie buka, ua hiˈopoa oe i te tahi mau titauraa parau-tia a Iehova no nia i te haerea. Eaha to oe manaˈo i te reira? E hinaaro Satani ia tiaturi oe e mea taotia, e mea faahepo atoa te mau ture, aratairaa e ture aveia a Iehova. I faaohipa na oia i teie ravea, tei manuïa maitai, i Edene. (Genese 3:1-6) E manuïa anei ïa i nia ia oe? Tei te huru ïa o ta oe huru hiˈoraa i te mau mea.

4 Ei faahohoˈaraa: A ori haere ai oe na roto i te hoê aua nehenehe, e ite oe i te hoê aua auri teitei e opani ra i te hoê tuhaa o te aua. Mea nehenehe roa tera vahi tei auahia. E manaˈo paha oe na mua e e taotiaraa tano ore taua aua ra i to oe tiamâraa. Ia hiˈo maitai râ oe i ǒ mai, e ite oe i te hoê liona taehae o te aˈuaˈu ra i te tahi animara! E taa ïa ia oe e e parururaa te aua no oe. Te vai ra anei te hoê enemi atâta o te aˈuaˈu ra ia oe i teie nei â taime? Te faaara ra te Parau a te Atua: “A feruri maite, a vai ara! Te hahaere nei to outou enemi, te Diabolo, mai te liona uuru e imi nei i te amu i te hoê taata.”—Petero 1, 5:8.

5 E enemi taehae o Satani. No te mea aita Iehova e hinaaro ra ia pau tatou ia Satani, ua haamau oia i te mau ture no te paruru ia tatou i te “ravea paari” e rave rahi a taua varua ino ra. (Ephesia 6:11) No reira, i te taime atoa e feruriruri ai tatou i te mau ture a te Atua, e mea maitai ia ite tatou i roto i te reira i te here o to tatou Metua i te raˈi. Ia na reira tatou i te hiˈo atu, e paruru mai ïa te mau ture a te Atua e e horoa mai i te oaoa. Ua papai te pǐpǐ Iakobo: “O te hiˈo maite i roto i te ture tia roa e noaa ˈi te tiamâraa e o te tamau noa i te na reira, . . . e oaoa oia i ta ˈna e rave.”—Iakobo 1:25.

6. Eaha te ravea maitai roa ˈˈe no te haapuai i to tatou faaroo i te mau ture e aratairaa parau-tia a te Atua? A horoa i te hoê hiˈoraa.

6 O te faaohiparaa i te mau faaueraa a te Atua te ravea maitai roa ˈˈe no te haapuai i to tatou faaroo i te Iriti ture e i te paari o ta ˈna mau ture. I roto i “te ture a te Mesia” ei hiˈoraa, te vai ra te faaueraa a Iesu e haapii ia vetahi ê i “te mau mea atoa ta ˈ[na] i faaue.” (Galatia 6:2; Mataio 28:19, 20) Te haapao maite atoa ra te mau Kerisetiano i te faaueraa e tamau i te putuputu no te haamori ia Iehova e no te fanaˈo i te amuimuiraa maitai. (Hebera 10:24, 25) I roto atoa i te mau faaueraa a te Atua, te vai ra te aˈoraa e tamau i te pure ia Iehova, ma te pinepine e ma te aau haavare ore. (Mataio 6:5-8; Tesalonia 1, 5:17) A haapao ai tatou i taua mau faaueraa ra, e ite maitai roa ˈtu â tatou e e aratairaa î i te here te reira. E horoa mai te faarooraa i te reira i te oaoa e te mauruuru ta tatou e ore roa e ite i roto i teie ao arepurepu. A feruriruri ai oe i te mau maitai ta oe iho i fanaˈo no te faarooraa i te mau ture a te Atua, aita anei to oe faaroo i te reira i puai atu â?

7, 8. E nafea te Parau a te Atua e tamahanahana ˈi i te feia e uiui ra e e maraa anei ia ratou ia tapea i te hoê haerea tia a mairi ai te mau matahiti?

7 I te tahi taime, e uiui vetahi e e maraa anei ia ratou ia haapao i te mau ture a Iehova a mairi ai te mau matahiti. Te taiâ ra ratou i te hahi ê i roto i te hoê tuhaa aore ra te tahi atu. Ia puta noa mai tera huru manaˈo, a haamanaˈo i teie mau parau: “O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra; o tei aratai ia oe na te eˈatia maitai ia haere oe ra. Ahiri oe i faaroo mai i te mau faaue na ˈu e; ua riro ïa to oe maitai [aore ra hau] mai te pape pue ra; e ta oe utua [aore ra parau-tia] mai te are moana ra.” (Isaia 48:17, 18) Ua rave ê na anei oe i te taime no te feruri i teie mau parau faaitoito mau â?

8 I ǒ nei, te haamanaˈo mai ra Iehova e e maitai tatou ia faaroo tatou ia ˈna. Te fafau ra oia e piti haamaitairaa ia na reira tatou. A tahi, e riro to tatou hau mai te pape pue ra, mania, rahi, tahe noa. A piti, e riro ta tatou parau-tia mai te are moana ra. Ia tia oe i tatahi a mataitai ai i te mau are ia fati te tahi i muri iho i te tahi, e ite oe i te huru tamau o te reira. Ua ite oe e e fati noa te mau are i tatahi aita e hopearaa. Te parau ra Iehova e e nehenehe ta oe parau-tia, oia hoi to oe haerea tia, e riro mai te reira te huru. A tutava maoro ai oe i te tapea i to oe taiva ore ia ˈna, eita roa ˈtu o ˈna e faarue ia oe! (A taio i te Salamo 55:22.) Aita anei tera mau parau fafau mahanahana e haapuai ra i to oe faaroo ia Iehova e i ta ˈna mau titauraa parau-tia?

“HAERE RU . . . I MUA I TE PAARI I TE PAE VARUA”

9, 10. (a) No te aha e fa faahiahia ˈi te titauraa te mau Kerisetiano i te paari pae varua? (b) No te aha tatou e oaoa ˈi i te manaˈoraa i ta te varua?

9 Te piti o te tuhaa, e titauhia ia pee tatou i teie mau parau no ǒ mai i te Atua: “E haere ru anaˈe ïa i mua i te paari i te pae varua.” (Hebera 6:1) E fa faahiahia ia titau te hoê Kerisetiano i te paari pae varua. Taa ê roa i te tia-roa-raa, o te ore roa e naea i te taata i teie nei, e nehenehe e raea taua fa ra. Oia atoa, e oaoa ˈtu â te mau Kerisetiano o te paari mai i te pae varua ia tavini ia Iehova. No te aha hoi?

10 Te hoê Kerisetiano paari i te pae varua, e taata haapao ïa i ta te varua. E hiˈo oia i te mau mea ia au i te hiˈoraa a Iehova. (Ioane 4:23) Ua papai Paulo: “Te feia hoi e ora ra ia au i ta te tino, e manaˈo noa ïa ratou i te mau mea a te tino. Area o tei ora ra ia au i ta te varua o te Atua, e manaˈo noa ïa ratou i te mau mea o te varua.” (Roma 8:5) Eita te hoê taata o te manaˈo i ta te tino e ite i te oaoa, no te mea e haapao noa o ˈna ia ˈna iho, eita o ˈna e hiˈo atea, e to nia noa to ˈna manaˈo i te mau mea materia. E oaoa te hoê taata o te manaˈo i ta te varua, no te mea to nia noa to ˈna manaˈo ia Iehova, “te Atua oaoa.” (Timoteo 1, 1:11) E hinaaro te hoê taata haapao i ta te varua e faaoaoa ia Iehova e e oaoa oia i roto atoa i te mau tamataraa. No te aha? I roto i te mau tamataraa e haapapu ai oia e e haavare Satani e e tapea ˈi i to ˈna taiva ore, a oaoa ˈtu ai to tatou Metua i te raˈi.—Maseli 27:11; a taio i te Iakobo 1:2, 3.

11, 12. (a) Eaha ta Paulo i parau no nia i te “haroˈaroˈa” o te hoê Kerisetiano, e eaha te auraa o te parau i hurihia ei “haapii[hia]”? (b) E titauhia teihea huru haapiiraa e aravihi ai te hoê taata faaetaeta tino?

11 E noaa mai te ea pae varua e te paari pae varua maoti te haapiiraa. A hiˈo na i teie irava: “Te maa etaeta, na te feia paari ïa i te pae varua, te feia o te faaohipa noa i to ratou haroˈaroˈa, a haapii atu ai ia ratou iho ia faataa ê i te maitai i te ino.” (Hebera 5:14) I to Paulo faahitiraa i to tatou haroˈaroˈa tei “haapii[hia],” ua faaohipa oia i te hoê taˈo Heleni tei faahiti-pinepine-hia i te mau vahi faaetaetaraa tino Heleni o te senekele matamua. E nehenehe hoi te reira e hurihia ei ‘haapiihia mai te hoê taata faaetaeta tino.’ A feruri na ïa i ta taua haapiiraa ra e titau.

E haapii te hoê taata faaetaeta tino i te faaohipa i to ˈna tino

12 Ia fanauhia tatou, aita to tatou tino i haapiihia ia hautiuti. Aita te hoê aiû, ei hiˈoraa, i ite e nafea ia faaohipa i to ˈna na rima e na avae. No reira oia e hautiuti ai i to ˈna na rima mai tera noa, e poara atoa ˈi ia ˈna, a araara ˈtu ai te mata. E haapii-riirii-hia râ oia ia faaohipa i to ˈna tino. Ei pêpe, e nee oia, ei aiû, e haere oia, ei tamarii, e horo oia. a E te taata faaetaeta tino ïa? Ia ite oe i taua maona ra ia ouˈa e ia taviri haere i roto i te aore ma te nehenehe e te tano maitai, ua papu roa ia oe e e au to ˈna tino i te hoê matini tei faatano-maitai-roa-hia. Aita te aravihi o te taata faaetaeta tino i tupu taue noa mai, ua titauhia e rave rahi hora haapiiraa. Ia au i te Bibilia, “aita rea hoi e faufaa” to taua haapiiraa ra. E faufaa rahi aˈe to te haapiiraa i to tatou puai haroˈaroˈa pae varua!—Timoteo 1, 4:8.

13. E nafea tatou e nehenehe ai e haapii i to tatou haroˈaroˈa?

13 I roto i teie buka, ua ite mai tatou e rave rahi manaˈo o te tauturu ia oe ia haapii i to oe haroˈaroˈa, a tia ˈtu ai ia oe ia tapea i to oe taiva ore ia Iehova ei taata haapao i ta te varua. A feruri hohonu i te mau aratairaa e ture a te Atua e a pure no nia i te reira ia rave oe i te mau faaotiraa i roto i to oe oraraa i te mau mahana atoa. I mua i te faaotiraa atoa, a ui ia oe iho: ‘Teihea ture aore ra aratairaa Bibilia e tano no tera tupuraa? E nafea vau e nehenehe ai e faaohipa i te reira? Eaha te haerea o te faaoaoa i to ˈu Metua i te raˈi?’ (A taio i te Maseli 3:5, 6; Iakobo 1:5.) Ia na reira oe i te rave i ta oe mau faaotiraa atoa, e haapii atu â ïa oe i to oe haroˈaroˈa. E tauturu taua haapiiraa ra ia oe ia riro e ia vai noa ei taata o te haapao iho â i ta te varua.

14. No te haere â i mua i te paari pae varua, e titauhia ia hiaai tatou i teihea maa, ia haamanaˈo noa râ tatou i teihea faaararaa e tia ˈi?

14 Ua naea anaˈe ia tatou te paari pae varua, e nehenehe noa tatou e haere â i mua i te pae varua. Mea faufaa roa ïa ia faatamaa ia tatou. No reira Paulo i parau ai: “Te maa etaeta, na te feia paari ïa i te pae varua.” No te haapuai i to oe faaroo, e mea faufaa ia amu noa oe i te maa etaeta i te pae varua. A faaohipa ˈi oe i ta oe i haapii ma te tano, e haerea paari ïa, e te na ô ra te Bibilia: “O te paari â te mea maitai [aore ra te mea faufaa roa ˈˈe].” E mea tia ïa ia atuatu tatou i te hiaai mau no te pue parau mau faufaa roa ta to tatou Metua e horoa mai ra. (Maseli 4:5-7; Petero 1, 2:2) Parau mau, aita e tumu e faaoru ai aore ra e teoteo ai tatou no to tatou fanaˈoraa i te ite e te paari o te Atua. E titauhia ia hiˈopoa tamau tatou ia tatou iho ia ore te teoteo aore ra te tahi atu paruparu ia aˈa e ia rahi mai i roto i to tatou aau. Ua papai Paulo: “A tamau i te hiˈopoa ia oe tei roto anei oe i te faaroo, e i te tamata ia oe teihea huru taata oe.”—Korinetia 2, 13:5.

15. No te aha e mea faufaa roa ˈi te here no te haere i mua i te pae varua?

15 E nehenehe te hoê taata e riro mai ei mea pautuutu e te oraora maitai. Mea titauhia râ ia tamaa o ˈna e ia aupuru maitai noa ia ˈna. E hinaaro mau â tatou i te aha ia noaa mai te paari pae varua e ia maitai noa to tatou ea pae varua? Na mua roa, te here ïa. E titauhia ia tamau tatou i te faarahi i to tatou here no Iehova e no to tatou mau hoa Kerisetiano. Aita anaˈe e here to tatou, e faufaa ore ïa to tatou ite e ta tatou mau ohipa atoa. (Korinetia 1, 13:1-3) Maoti te here e noaa ˈi ia tatou te paari pae varua Kerisetiano e e tamau ai tatou i te haere i mua i te pae varua.

A HAAMAU I TO OE FERURIRAA I NIA I TE TIATURIRAA TA IEHOVA E HOROA MAI RA

16. Te topata ra Satani i teihea huru manaˈo i roto i te feruriraa o te taata, e eaha te parururaa ta Iehova e horoa mai ra?

16 Te toru o te tuhaa, e titauhia ia haamau i to tatou feruriraa i nia i te tiaturiraa ta Iehova horoa mai ra. No te reira, ia ara ïa tatou i to tatou huru feruriraa. Mea ite roa Satani, te raatira o teie nei ao, i te topata ei auraa parau i roto i te feruriraa o te taata i te mau manaˈo faatoaruaru, mai te taiâ, te ereraa i te tiaturi e te hepohepo. (Ephesia 2:2) Mea atâta tera mau huru manaˈo no te hoê Kerisetiano mai te ninaemoa i nia i te hoê fare raau. Auaˈe râ te horoa mai ra Iehova i te hoê mauhaa paruru faufaa roa, te tiaturiraa.

17. E nafea te Parau a te Atua e faahohoˈa ˈi i te faufaaraa o te tiaturiraa?

17 Te tapura ra te Bibilia e rave rau tuhaa o te haana tamaˈi pae varua ta tatou e hinaaro mau â i roto i ta tatou aroraa ia Satani e teie nei ao. O te taupoo, “te tiaturiraa i te faaoraraa,” te hoê tuhaa faufaa o te haana tamaˈi. (Tesalonia 1, 5:8) Ua ite te hoê faehau i mutaa iho e eita o ˈna e ora i roto i te aroraa aita anaˈe to ˈna e taupoo. E pinepine e taupoo auri tei faatanohia i nia iho i te hoê faaupoo ahu aore ra iri puaa, o te faatioi i te rahiraa o te mau ihe, a iti rii mai ai te pepe. Mai te hoê taupoo o te paruru i te upoo, e nehenehe te tiaturiraa e paruru i to oe manaˈo, to oe feruriraa.

18, 19. Eaha te hiˈoraa ta Iesu i horoa no nia i te tapearaa i te tiaturiraa, e e nafea tatou e pee ai ia ˈna?

18 No te tapea i te tiaturiraa, o Iesu te hiˈoraa rahi. A haamanaˈo i ta ˈna i faaruru i te po hopea o to ˈna oraraa i te fenua. Ua tuu te hoê hoa rahi ia ˈna i te enemi no te moni. Ua parau te piti o te hoa rahi e aita o ˈna i ite o vai Iesu. Ua faarue te tahi atu ia ˈna e ua horo ê. Ua patoi te feia o to ˈna iho nunaa ia ˈna e ua titau ia haapohehia oia i roto i te mauiui e te mau faehau Roma. E au ra e e tano ia parau e ua faaruru Iesu i te mau tamataraa uˈana aˈe i ta tatou e faaruru. Eaha tei tauturu ia ˈna? Te pahono ra te Hebera 12:2: “No te oaoa i tuuhia i mua ia ˈna i faaoromai ai oia i te pou haamauiuiraa ma te tâuˈa ore i te haama, e i parahi ai i te pae atau o te terono o te Atua.” Aita roa ˈtu i moˈe ia Iesu “te oaoa i tuuhia i mua ia ˈna.”

19 Eaha te oaoa i tuuhia i mua ia Iesu? Ua ite oia e maoti to ˈna faaoromai tamau, e turu atoa oia i te haamoˈaraa i te iˈoa moˈa o Iehova. E horoa ïa oia i te haapapuraa rahi roa ˈˈe e e haavare Satani. Aita ˈtu e tiaturiraa o te faaoaoa roa ˈˈe ia Iesu! Ua ite atoa oia e e haamaitai rahi Iehova i to ˈna haapao maitai, i roto maa taime, e ite oia i te oaoa rahi e farerei faahou i to ˈna Metua. Ua haamau Iesu i to ˈna feruriraa i nia i taua tiaturiraa oaoa ra i te roaraa o te mau taime ino roa ˈˈe. E mea tia ia na reira atoa tatou. E oaoa tei tuuhia i mua atoa ia tatou. Te horoa ra Iehova na tatou tataitahi i te fanaˈoraa taa ê e turu atoa i te haamoˈaraa i to ˈna iˈoa rahi. E nehenehe tatou e haapapu e e haavare Satani ma te maiti ia Iehova ei Arii hau ê no tatou e ma te tamau i te rave i te mau mea e here mai ai to tatou Metua, noa ˈtu te mau tamataraa e faahemaraa ta tatou e nehenehe e faaruru.

20. Eaha te nehenehe e tauturu ia oe ia tapea i te manaˈo faaitoito e te tiaturiraa?

20 Aita noa Iehova e hinaaro ra e haamaitai i ta ˈna mau tavini taiva ore, te tiai ru atoa ra oia i te na reira. (Isaia 30:18; a taio i te Malaki 3:10.) Mea au na ˈna e horoa na ta ˈna mau tavini i ta to ratou aau e hinaaro ra. (Salamo 37:4) No reira, a haamau maite i to oe feruriraa i nia i te tiaturiraa e vai ra i mua ia oe. Eiaha roa ˈtu e hema i te mau manaˈo faatoaruaru, hairiiri, piˈo o te ao a Satani. Ia taa ia oe e te ô riirii ra te huru feruriraa o teie nei ao i roto i to oe feruriraa aore ra to oe aau, a pure ia Iehova ma te aau tae ia horoa ˈtu i “te hau o te Atua, tei hau ê i te mau manaˈo atoa.” Na taua hau no ǒ mai i te Atua ra e tiai i to oe aau e to oe feruriraa.—Philipi 4:6, 7.

21, 22. (a) Eaha te tiaturiraa faahiahia ta te “nahoa rahi” e poihere ra? (b) No nia i te tiaturiraa Kerisetiano, eaha ta oe e haafaufaa roa ra, e eaha ta oe faaotiraa papu?

21 Mea faahiahia mau â te tiaturiraa ta oe e nehenehe e feruriruri! Mai te peu e to rotopu oe i te “nahoa rahi,” “mea na roto mai . . . i te ati rahi,” a manaˈo i te oraraa ta oe e fatata i te fanaˈo. (Apokalupo 7:9, 14) No te mea aita faahou Satani e ta ˈna mau demoni, e ite oe i te hoê tamǎrûraa e mea fifi ia taa i teie nei. Inaha, o vai o tatou tei ite aˈenei i te hoê oraraa aita te mana piˈo o Satani? I te mea e aita faahou te reira, auê ïa te oaoa ia haa i raro aˈe i te aratairaa a Iesu e a to ˈna 144 000 arii apiti i te raˈi no te faariro i te fenua ei paradaiso! Te oaoa roa nei tatou i te neheneheraa e ite i te mau maˈi e te mau paruparu atoa ia mou, e farii mai i to tatou feia here o te haere mai i rapae i te apoo, e fanaˈo hoi i te ora mai ta te Atua i opua na no tatou! A haere noa ˈtu ai tatou i te tia-roa-raa, e piri atu â tatou i te tupuraa o te hoê haamaitairaa rahi atu â, te parau fafau i roto i te Roma 8:21, “te tiamâraa hanahana o te mau tamarii a te Atua.”

22 Te hinaaro ra Iehova e horoa ˈtu i te hoê tiamâraa hau aˈe i ta oe e nehenehe e feruri. Te ravea e fanaˈo ai i taua tiamâraa ra, o te faarooraa ïa. Eita anei ïa e hoona ia tutava roa tatou i teie nei i te faaroo ia Iehova i tera mahana i tera mahana? No reira, a tamau i te haapuai i to oe faaroo moˈa roa no te rave noa i te mau mea e here ai te Atua ia oe e a muri noa ˈtu!

a Te parau ra te mau aivanaa e e noaa riirii mai ia tatou te hoê tumu ite taa ê o to tatou iho tino, te hautiutiraa i to tatou tino e te vairaa o te mau mero o to tatou tino. Ei hiˈoraa, maoti taua tumu ite ra e nehenehe ai oe e popo ma te tapo i te mata. Aita i tia i te hoê vahine maˈi tei ere i taua tumu ite ra ia tia noa, ia haere, e ia parahi atoa.