Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 14

Guirácabe gucuaacabe ti decisión

Guirácabe gucuaacabe ti decisión

Gucuaa grupu ni zániru ni guyuu lu primé siglu que ti decisión ni gucané ca congregación que chuʼcaʼ tobi si

Zeeda ni lu Hechos 15:13-35

1, 2. a) ¿Xi pregunta nabé risaca naquiiñeʼ guicabi grupu ni zániru ni guyuu lu primé siglu que? b) ¿Xi gucané laacabe guicaacabe decisión jneza yaʼ?

 NUU ca apóstol ne ca ancianu reunidu ndaaniʼ ti sala ni nuu Jerusalén, cayuuyadxísaacaʼ purtiʼ maʼ bedandá ora guicaacaʼ ti decisión nabé risaca. Cumu de circuncisión ngue caníʼcabe la? guyuuruʼ xcaadxi pregunta risaca casi: ¿ñee caquiiñeruʼ chinanda ca xpinni Cristu Ley stiʼ Moisés la?, ¿ñee naquiiñeʼ guihuinni gadxé ca xpinni Cristu ni naca judíu de ca hermanu de sti guidxi la?

2 Ante guicaa ca hermanu ni zániru decisión risaca riʼ la? cacaacaʼ en cuenta stale cosa casi ca profecía ni zeeda lu Biblia ne ni ná ca binni ni maʼ biiyaʼ modo caguu Jehová ndaayaʼ ca binni de sti guidxi. Yanna maʼ guníʼcabe guiráʼ ni caquiiñeʼ guiníʼcabe ne nápacabe stale prueba. Rihuinni dxiichicaʼ culuíʼ espíritu stiʼ Jehová laacabe xi gúnicabe. Peru ¿ñee zúnicabe ni ná ni la?

3. ¿Xiñee galán guidúʼndanu capítulo 15 stiʼ Hechos?

3 Caquiiñeʼ gapa ca apóstol ne ca ancianu riʼ stale fe ne valor para chinándacaʼ ni ná Jehová. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ zándaca jmaruʼ si gaca nanalaʼdxiʼ ca xaíque stiʼ ca judíu que laacabe. Ne laaca zándaca gucaalú ca binni ni racalaʼdxiʼ chinándacabe Ley stiʼ Moisés que laacabe. Yanna, ¿xi guni grupu ni zániru yaʼ? Guidúʼyanu xi decisión gucuaacabe ne xi ejemplu bisaanacabe para Grupu ni Zániru ni nuu lade ca testigu stiʼ Jehová ca dxi riʼ. Ne laaca zanda chinándanu ejemplu stícabe ora guidxaagalunu xiixa guendanagana o chiguicaanu ti decisión.

«Biaʼsi ni né ni bicaa ca Profeta» (Hechos 15:13-21)

4, 5. ¿Xi profecía zeeda lu Biblia bizeeteʼ discípulo Santiago?

4 Yanna maʼ bedandá ora guiníʼ discípulo Santiago, mediu hermanu stiʼ Jesús. a Ne zándaca laabe nga bizulube reunión riʼ. Ca diidxaʼ guniʼbe que bisihuinni xi acuerdu gucuaa grupu ni zániru que. Sicaríʼ bizulube: «Maʼ gudxi Symeón laanu ximodo maʼ bietenalaʼdxiʼ Dios ca binni de xcaadxi nación ne de ládecaʼ cabibe ti guidxi ni chiné nombre stibe. Ne biaʼsi ni né ni bicaa ca Profeta» (Hech. 15:14, 15).

5 Zándaca ni guníʼ Symeón o Simón Pedro, Bernabé ne Pablo nga gucané Santiago guietenalaʼdxiʼ caadxi textu zeeda lu Biblia ni gucané laaca gaca chaahuiʼ guendanagana que (Juan 14:26). Bizeeteʼ Santiago biaʼsi ni guníʼcabe que ne «ni bicaa ca Profeta» ne guniʼbe ca diidxaʼ ni zeeda lu Amós 9:11, 12, laaca zeedani lu Escrituras Hebreas ne runibiáʼcabe ni casi «ca profeta» (Mat. 22:40; Hech. 15:16-18). Zándaca zudiʼnu cuenta gadxéhuiiniʼ ca diidxaʼ ni guníʼ Santiago ne ni ridxélanu lu libru stiʼ Amós yanna riʼ. Purtiʼ zándaca biquiiñebe ti textu griegu ni zeeda lu Septuaginta ni guca traducir de lu Escrituras Hebreas.

6. ¿Ximodo gucané Stiidxaʼ Dios laacabe guiene chaahuicabe tema de circuncisión?

6 Lu profecía stiʼ Amós, guníʼ Jehová zandisaʼ cabaña stiʼ David sti biaje, o familia stiʼ David ra zeeda Mesías ni chigaca Rey lu Reinu stiʼ Dios (Ezeq. 21:26, 27). ¿Ñee riníʼ nga Israel si chigaca xquidxi Jehová sti biaje la? Coʼ, purtiʼ profecía ca ná binni de «guiráʼ nación» zácacaʼ ti grupu si ne zinecaʼ nombre stiʼ Dios, ne maca bisiene Pedro laacabe ni ná ca diidxaʼ riʼ: «Bisihuínnibe [Jehová] tobi si modo ruuyabe laanu [ca xpinni Cristu ni naca judíu] ne ca binni de xcaadxi nación ne bisiabe ladxidoʼcaʼ pur fe sticaʼ» (Hech. 15:9). Ni ná ca diidxaʼ riʼ nga racalaʼdxiʼ Jehová guicaa ca judíu ne ca binni de xcaadxi guidxi Reinu stiʼ Dios (Rom. 8:17; Efes. 2:17-19). Ne qué nuzeeteʼ ca profecía ni caníʼ de tema riʼ caquiiñeʼ peʼ gaca circuncidar ca binni de sti guidxi o gácacaʼ prosélito.

7, 8. a) ¿Xi guníʼ Santiago? b) ¿Xiñee nánnanu cadi nuu Santiago guiníʼ xi decisión guicaacabe?

7 Bicaadiaga si Santiago ni guníʼ ca hermanu que ne ni ná ca profecía que la? óraque guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Nga runi, rabeʼ cadi guchíʼñanu ca binni de xcaadxi nación ni maʼ cayuni adorar Dios. Jma galán gucaʼnu ti carta ra nuucaʼ ne gábinu laacaʼ guni rechazarcaʼ guiráʼ ni maʼ guca sacrificar para ca bidóʼ, cadi guni cometercaʼ pecadu sexual, cadi gocaʼ xpeela maniʼ ni bixii yanni ne guni rechazarcaʼ rini. Purtiʼ dede maʼ xadxí huayaca predicar ni cá lu ca libru stiʼ Moisés ndaaniʼ guiráʼ guidxi, purtiʼ guiráʼ sábadu riuundaʼ ni en voz alta ndaaniʼ ca sinagoga» (Hech. 15:19-21).

8 Ora guníʼ Santiago diidxaʼ naa «rabeʼ», ¿ñee cusihuínnibe nápabe autoridad para guiniʼbe xi decisión naquiiñeʼ guicaacabe la? Coʼ, purtiʼ ora guniʼbe ca diidxaʼ riʼ «cadi nuudibe gaca peʼ ni nabe». Sínuque caníʼsibe de ca ni maʼ binadiágabe ne de ni caníʼ Stiidxaʼ Dios de tema ca.

9. ¿Xi guiráʼ zabeendúcabe pur ca diidxaʼ guníʼ Santiago que?

9 Jneza biiyaʼ ca apóstol ne ca ancianu que ni guníʼ Santiago ne pur ngue gucuaacaʼ stiidxabe. ¿Xiñee biaʼsi ngue ni guniʼbe que yaʼ? Primé la? maʼ qué zuchiiñacabe «ca binni de xcaadxi nación» o ca xpinni Cristu de sti guidxi purtiʼ maʼ qué zucaacabe laacaʼ chinándacaʼ ni ná Ley stiʼ Moisés (Hech. 15:19). Guiropa, zusihuínnicabe runi respetárcabe conciencia stiʼ ca judíu ni maʼ naca xpinni Cristu, ca ni maʼ xadxí rucaadiaga libru stiʼ Moisés «guiráʼ sábadu [...] ndaaniʼ ca sinagoga» que (Hech. 15:21). b Ne guionna, zacané ni ca xpinni Cristu ni naca judíu chuʼcaʼ tobi si né ca hermanu sticaʼ ni zeeda de sti guidxi. Ne ni jma galán nga zusiecheʼ ni Jehová ne zusihuinni ni xii nga propósitu stibe. ¡Jneza peʼ modo biʼniʼ chaahuicabe guendanagana que! Purtiʼ ñándaca nuxheleʼ ni ca hermanu que. Guizáʼ galán ejemplu riʼ para ca congregación ni nuu yanna.

Nuu hermanu Albert Schroeder lu ti asamblea internacional ni guca iza 1998.

10. ¿Ximodo rinanda Grupu ni Zániru ni nuu yanna riʼ ejemplu stiʼ ca apóstol ne ancianu ni guyuu lu primé siglu que?

10 Lu capítulo gudiʼdiʼ que bidúʼyanu rinanda Grupu ni Zániru stiʼ ca testigu stiʼ Jehová ejemplu stiʼ ca apóstol ne ca ancianu ni guyuu lu primé siglu que, purtiʼ siempre ruyúbicabe gacané Jehová ne Jesucristu, xaíque stiʼ congregación laacabe (1Cor. 11:3). c ¿Ximodo ruyúbicabe gacané Jehová laacabe yaʼ? Ti hermanu láʼ Albert Schroeder, ni guyuu lu Grupu ni Zániru dede lu iza 1974 dede dxi gutiʼ, lu iza marzo 2006, bisiene ximodo rápacabe reunión stícabe guiráʼ semana. Laabe guniʼbe: «Guiráʼ miércoles ora rapa Grupu ni Zániru reunión stiʼ la? ruzulunécabe oración ne rinábacabe Jehová gudii laacabe espíritu stiʼ. Intiica si tema chiguiníʼcabe o decisión chicaacabe la? rúnicabe stipa pur chinándacabe ni ná Biblia Stiidxaʼ Dios». Laaca zacaca bizeeteʼ Milton Henschel, ti hermanu ni guyuu lu Grupu ni Zániru stale iza ne gútibe lu beeu marzo iza 2003. Laabe bíʼnibe ti pregunta nabé risaca lu clase 101 stiʼ Galaad. Sicaríʼ gunabadiidxabe: «¿Ñee nuuruʼ sti organización ndaaniʼ Guidxilayú riʼ ni ruyubi ganna xi ná Stiidxaʼ Dios, ante guicaacaʼ xiixa decisión risaca la?». Rihuinni dxiichicaʼ gastiʼ stobi casi laani.

Gulícabe «chupa chonna hombre» para guseendacabe (Hechos 15:22-29)

11. ¿Ximodo gunna ca congregación que decisión ni gucuaa grupu ni zániru?

11 Guyuu ca apóstol ne ca ancianu de Jerusalén que de acuerdu ne tema de circuncisión que. Peru para ganda chinanda xcaadxi hermanu decisión ni gucuaacabe la? naquiiñeʼ gusihuínnicabe guendarannaxhii, gácacabe claru ne cúʼcabe gana ora gábicabe ni laacaʼ. ¿Ximodo bíʼnicabe ni yaʼ? Relatu ca ná: «Biʼniʼ decidir ca apóstol ne ca ancianu ne congregación cuicaʼ chupa chonna hombre ládecaʼ para chiné Pablo ne Bernabé Antioquía. Biseendacabe Judas, ni rábicabe Barsabás, ne Silas, ca hombre ni napa stale responsabilidad lade ca hermanu». Ne laaca bicaacabe ti carta para gúʼndacaʼ ndaaniʼ congregación ni nuu Antioquía, Siria ne Cilicia (Hech. 15:22-26).

12, 13. a) ¿Xiñee jneza ngue biseendacabe Judas ne Silas? b) ¿Ximodo gucané carta ni biseendaʼ ca apóstol ne ca ancianu laacabe yaʼ?

12 Lade guidapaʼ hombre ni biseendacabe que zeʼ Judas ne Silas, chupa «hombre ni napa stale responsabilidad lade ca hermanu» ne ni nuu capacitadu para gaca representante stiʼ grupu ni zániru. Guidapaʼ hombre zeʼ riʼ cadi ti respuesta si de tema de circuncisión que zinecaʼ, sínuque decisión gucuaa grupu ni zániru. Guiropaʼ hombre ni gulícabe riʼ, Judas ne Silas, zacanecaʼ ca judíu ni maʼ naca xpinni Cristu ne ca xpinni Cristu de xcaadxi guidxi para chuʼcaʼ tobi si. ¡Guizáʼ galán bíʼnicabe biseendacabe ca hombre riʼ! Nanna dxíchinu gucanécabe chuʼ paz ndaaniʼ xquidxi Dios.

13 Carta que la? cadi de circuncisión si caniʼni. Sínuque cayabi ni ca xpinni Cristu de xcaadxi guidxi xi naquiiñeʼ gúnicaʼ para chuulaʼdxiʼ Jehová ni rúnicaʼ ne cuʼbe ndaayaʼ laacaʼ. Ti parte nabé risaca zeeda lu carta que ná: «Para espíritu santu ne para laadu, jma galán cadi uguadu laatu sti cosa, sínuque ca cosa si ni caquiiñeʼ riʼ: guni rechazartu guiráʼ ni maʼ guca sacrificar para ca bidóʼ, guni rechazartu rini, cadi goto xpeela maniʼ ni bixii yanni ne cadi guni cometertu pecadu sexual. Pa guixéletu de ca cosa riʼ, ziuutu galán. ¡Sicarú guiaanatu!» (Hech. 15:28, 29).

14. ¿Ximodo randa riuu ca xpinni Jehová tobi si ndaaniʼ ti Guidxilayú ra nuudinde binni yaʼ?

14 Ca dxi stinu riʼ, jma de xhono millón de testigu stiʼ Jehová nuucaʼ tobi si, ndaaniʼ jma de ti gayuaa mil congregación ni nuu lu guidubi Guidxilayú ne tobi si nga ni runi crécabe. ¿Ximodo riuʼnu tobi si pa nabézanu ndaaniʼ ti Guidxilayú ra nuudinde binni yaʼ? Nuunu tobi si purtiʼ racané Jesucristu, xaíque stiʼ congregación laanu ne riquiiñebe «mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza» o Grupu ni Zániru para gábibe laanu xi gúninu (Mat. 24:45-47). Ne laaca rinándanu ni ná ca hermanu riʼ.

«Guizáʼ biéchecabe purtiʼ guluuni gana laacabe» (Hechos 15:30-35)

15, 16. ¿Ximodo biiyaʼ ca hermanu ca instrucción stiʼ grupu ni zániru que yaʼ, ne xiñee?

15 Cuzeeteʼ relatu zeeda lu Hechos ora yendá ca hermanu ni zeeda de Jerusalén que Antioquía la? «biʼniʼ reunircaʼ guiráʼ ca discípulo ne bidiicaʼ laacabe carta que». ¿Ximodo biiyaʼ ca hermanu ca instrucción stiʼ grupu ni zániru que yaʼ? Biblia ná: «Biindasícabe ni, guizáʼ biéchecabe purtiʼ guluuni gana laacabe» (Hech. 15:30, 31). Ne nabé guluu Judas ne Silas «gana ca hermanu que pur guiráʼ ca discursu bidiicaʼ ne gucanecaʼ laacabe guzuhuaa chaahuicabe». Ne zacá bíʼnicabe xhiiñacabe casi «profeta», cásica biʼniʼ Bernabé, Pablo ne xcaadxi xpinni Jehová, purtiʼ guníʼcabe xii nga ni racalaʼdxiʼ Dios (Hech. 13:1; 15:32; Éx. 7:1, 2).

16 Rihuinni dxiichicaʼ guluu Jehová ndaayaʼ decisión ni gucuaa grupu ni zániru, ne zaqué guiráʼ ca hermanu que guleendú ca ni galán. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ bidii grupu ni zániru instrucción nabé nayaʼniʼ ne ora peʼ caquiiñeʼ. Gucané espíritu santu stiʼ Jehová laacabe ne yenándacabe ni ná lu Stiidxaʼ Dios. Ne laaca bisihuínnicabe guizáʼ nadxiicabe ca hermanu pur modo gúdxicabe laaca decisión ni gucuaacabe que.

17. ¿Xiñee rininu naca ca superintendente de circuito casi Pablo, Bernabé, Judas ne Silas?

17 Zacaca runi Grupu ni Zániru stiʼ ca Testigu stiʼ Jehová ni ca dxi riʼ, ruluíʼcabe ca hermanu xi caquiiñeʼ gúnicaʼ ora peʼ caquiiñecaʼ ni. Ne ora ricaacabe ti decisión la? nagueendaca rábicabe ni ca congregación ca ne rácacabe claru. Nuu biaje la? rúnicabe ni ora riganna superintendente de circuito ca congregación ca, ca hermanu riʼ nga rinecaʼ ca instrucción ca ne riguucabe gana ca hermanu. Rúnicaʼ sacrificiu ne riecaʼ ndaaniʼ cada congregación para cuʼcaʼ gana ca hermanu ne gusiidicabe laacaʼ xii nga ni jma jneza gúnicaʼ. Rinanda ca superintendente riʼ ejemplu stiʼ Pablo ne Bernabé, purtiʼ laaca bisiidicaʼ ne biʼniʼ «predicarcaʼ ca noticia galán de stiidxaʼ Jehová» (Hech. 15:35). Laaca rúnicabe casi biʼniʼ Judas ne Silas, purtiʼ laacaʼ «nabé guluucaʼ gana ca hermanu que pur guiráʼ ca discursu bidiicaʼ ne gucanecaʼ laacabe guzuhuaa chaahuicabe».

18. ¿Xi caquiiñeʼ guni xquidxi Dios para gapa ndaayaʼ stiʼ Jehová?

18 Yanna guidúʼyanu xi cazaaca ndaaniʼ guiráʼ ca congregación ni nuu lu guidubi guidxilayú. ¿Xi racané laacabe chúʼcabe tobi si ne gápacabe paz lu Guidxilayú nuudinde riʼ yaʼ? Santiago guníʼ: «Guendabiaaniʼ ni zeeda de guibáʼ racaneni binni gaca xpida nayá ne riguixhedxini ladxidóʼ, racaneni binni chuʼ razón ne chuʼ listu para guzuubaʼ diidxaʼ[...]. Ne ca binni ni raca llevar bien né xcaadxi la? ruyúbicaʼ chuʼ binni tobi si ne racaneni laacaʼ gúnicaʼ ni jneza» (Sant. 3:17, 18). ¿Ñee bietenalaʼdxiʼ discípulo riʼ de ni bizaaca Jerusalén ora bicaa ca diidxaʼ riʼ la? Qué gánnanu ni. Ni nánnanu nga ni riete lu Hechos capítulo 15, racá ná para gápanu ndaayaʼ stiʼ Jehová risaca chuʼnu tobi si ne chinándanu ca instrucción ni rudii xquídxibe laanu.

19, 20. a) ¿Ximodo nánnanu biguetaʼ guyuu ca hermanu de Antioquía tobi si ne gúpacaʼ paz? b) ¿Xi biʼniʼ Pablo ne Bernabé?

19 Ora gunna ca xpinni Cristu de Antioquía decisión ni gucuaa grupu ni zániru que, biguetaʼ guyuucabe tobi si ne guyuu paz ndaaniʼ congregación. Qué ñuni discutirnécabe hermanu ni beeda de Jerusalén que. Sínuque bidiicabe xquixe peʼ Judas ne Silas. Laaca cuzeeteʼ relatu ca «despué de biaanacabe raqué ti tiempu, biseendaʼ ca hermanu laacabe Jerusalén» (Hech. 15:33). d Nuunu seguru guizáʼ biecheʼ ca hermanu de Jerusalén ora guníʼ Judas ne Silas ximodo guyeni laacaʼ lu viaje bíʼnicaʼ que. ¡Pur ndaayaʼ stiʼ Jehová, guleendúcabe ni galán ra bíʼnicabe dxiiñaʼ stícabe!

20 Biaana Pablo ne Bernabé Antioquía ne bizulú biʼniʼ predicárcabe sti biaje né stale gana (Hech. 13:2, 3). Cásica runi ca superintendente de circuito ni yanna ora rigánnacaʼ cada congregación. ¡Ti ndaayaʼ naroʼbaʼ nga nápanu hermanu zacá ndaaniʼ xquidxi Dios! Yanna, ¿ximodo biquiiñeʼ Jehová guiropaʼ hombre riʼ yaʼ? Lu sti capítulo ca zadúʼyanu ni.

Ribeendunu stale cosa pur guiráʼ ni rusiidiʼ Grupu ni Zániru laanu né ca representante stiʼ.

a Biiyaʼ cuadru ni láʼ « Santiago, “biʼchiʼ Jesús”».

b Jneza biʼniʼ Santiago bizeeteʼ de ca ni bicaa Moisés, purtiʼ cadi caníʼ si ni de Ley, sínuque laaca cusiene ni xi tratu biʼniʼ Dios né xquidxi dede ante chuʼ Ley ne xi racaláʼdxibe para binni Guidxilayú. Casi lu libru stiʼ Génesis cá ximodo ruuyaʼ Dios rini, gapa binni jnadxii ne guni adorar bidóʼ (Gén. 9:3, 4; 20:2-9; 35:2, 4). Zacá bisihuinni Jehová xii nga ca principiu ni naquiiñeʼ chinanda guiráʼ binni, gastiʼ naca pa judíu laacaʼ o coʼ.

c Biiyaʼ cuadru ni láʼ « Modo runi Grupu ni Zániru dxiiñaʼ».

d Lu Hechos 15:34 caadxi traducción stiʼ Biblia, casi Reina-Valera, ná biʼniʼ decidir Silas guiaana Antioquía. Peru zándaca maʼ despué de gucuá libru stiʼ Hechos bicaacabe ca diidxaʼ ca.