Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 1

Ia tae mai te Basileia o te Atua

Ia tae mai te Basileia o te Atua

MANAˈO FAUFAA O TE PENE

Ta Iesu mau haapiiraa no nia i te Basileia o te Atua

1, 2. Eaha ta Iehova i parau ia Petero, Iakobo e Ioane, e eaha ta ratou i rave?

 IA FAAUE te Atua ra o Iehova ia oe ia rave i te tahi mea, e nafea oe? Eita anei oe e hinaaro roa e pee i ta ˈna i faaue mai, noa ˈtu eaha ta ˈna i ani mai? Papu roa ïa e e!

2 I farerei na e toru aposetolo a Iesu, o Petero, Iakobo e Ioane, i teie tupuraa tau mahana i muri aˈe i te Pasa i 32. (A taio i te Mataio 17:1-5.) Tei nia ratou e to ratou Fatu i “te hoê mouˈa teitei.” Ite orama aˈera ratou ia Iesu ei Arii hanahana i te raˈi a muri aˈe. Hinaaro atura Petero e faatia e toru fare ie no to ˈna manaˈo e te tupu mau ra te orama. A paraparau ai Petero, tapoˈihia maira ratou e te hoê ata. Faaroo ihora Petero, Iakobo e Ioane i to Iehova iho reo. Tau taata noa tei fanaˈo i teie haamaitairaa taa ê. Haapapu ihora Iehova e o Iesu ta ˈna Tamaiti e na ô roa ˈtura: “A faaroo ia ˈna.” Ua pee na aposetolo i teie faaueraa. Ua faaroo ratou i ta Iesu mau haapiiraa e ua faaitoito ia vetahi ê ia na reira atoa.—Ohi. 3:19-23; 4:18-20.

Ua faahiti pinepine Iesu i te Basileia o te Atua

3. No te aha Iehova e hinaaro ai ia faaroo tatou i ta ˈna Tamaiti? Teihea tumu parau mea tano ia hiˈopoa tatou?

3 No tatou atoa i papaihia ˈi te parau “A faaroo ia ˈna” i roto i te Bibilia. (Roma 15:4) No te aha? No te mea e Auvaha Iesu na Iehova. (Ioa. 1:1, 14) I te mau taime atoa i haapii ai Iesu i te taata, ua faaite oia i ta to ˈna Metua i hinaaro ia ite tatou. Ua faahiti pinepine oia i te Basileia o te Atua. E faatereraa teie i te raˈi o te Mesia ra o Iesu e to ˈna na 144 000 apiti te arii mai. Mea tano ïa ia hiˈopoa maitai tatou i teie tumu parau faufaa roa. (Apo. 5:9, 10; 14:1-3; 20:6) E hiˈo mai râ tatou na mua no te aha Iesu i faahiti pinepine ai i te Basileia o te Atua.

“No te î o te aau . . .”

4. Ua aha Iesu no te faaite e mea faufaa roa te Basileia no ˈna?

4 Mea faufaa roa te Basileia no Iesu. No te aha tatou e parau ai mai tera? No te mea na te parau e faaite mai eaha to roto i to tatou aau, oia hoi eaha te mea faufaa mau no tatou. Ua parau Iesu: “No te î o te aau hoi i parau ai te vaha.” (Mat. 12:34) Ua faahiti oia i te Basileia i te mau taime atoa. Hau atu i te 100 taime e itehia ˈi te taˈo Basileia i roto i na Evanelia e maha, e te rahiraa o te reira, na Iesu ïa i faahiti. O te Basileia te manaˈo tumu o ta Iesu pororaa. Ua parau hoi oia: “E parau haere â vau i te parau maitai o te basileia o te Atua i te mau oire ê atu â e tia ˈi, i tonohia mai ai hoi au.” (Luka 4:43) I muri aˈe atoa i to ˈna tia-faahou-raa mai, ua faahiti â oia i te Basileia i ta ˈna mau pǐpǐ. (Ohi. 1:3) No te î o to Iesu aau i te mauruuru no te Basileia i faaite haere ai oia i te reira.

5-7. (a) Na te aha e haapapu mai ra e mea faufaa roa te Basileia no Iehova? A horoa i te tahi hiˈoraa. (b) E nafea tatou e faaite ai e mea faufaa roa te Basileia no tatou?

5 Mea faufaa roa atoa te Basileia no Iehova. Na te aha e haapapu mai ra? A haamanaˈo na, ua tono mai Iehova i ta ˈna Tamaiti fanau tahi i te ao nei. No ǒ mai ia Iehova te mau mea atoa ta ta ˈna Tamaiti i parau e i haapii ia vetahi ê. (Ioa. 7:16; 12:49, 50) No ǒ atoa mai ia Iehova pauroa te mau mea i papaihia i roto i na Evanelia e maha no nia i to Iesu oraraa e ta ˈna taviniraa. Eaha ta te reira e faaite mai ra? A feruri na ïa maa taime.

Mea tano ia ui tatou tataitahi: ‘Mea faufaa anei te Basileia o te Atua no ˈu?’

6 Te faanaho ra paha oe i te mau hohoˈa o to oe utuafare i roto i te hoê buka vairaa hohoˈa. Teie râ mea rahi te hohoˈa, eita ïa e ô pauroa. Eaha ta oe e rave? E maiti oe i te mau hohoˈa ta oe e tuu i roto. Mai teie buka vairaa hohoˈa atoa na Evanelia o te faaite maitai mai ra i ta Iesu i parau e i rave i te fenua nei. Aita Iehova i aratai maoti to ˈna varua i te feia papai ia faatia pauroa i te reira i roto i te mau Evanelia. (Ioa. 20:30; 21:25) Ua haapapai râ Iehova i te mau parau e te mau ohipa o te tauturu ia tatou ia taa i te fa o ta Iesu taviniraa e te mea faufaa roa ˈˈe no Iehova. (Tim. 2, 3:16, 17; Pet. 2, 1:21) Te faatia rahi ra na Evanelia i ta Iesu mau haapiiraa no nia i te Basileia o te Atua. Tapao faaite ïa e mea faufaa iho â te Basileia no Iehova. A hiˈo na ïa, te hinaaro ra Iehova ia ite tatou eaha to ˈna Basileia!

7 Mea tano ïa ia ui tatou tataitahi: ‘Mea faufaa anei te Basileia o te Atua no ˈu?’ Mai te peu e e, e hinaaro roa ïa tatou e faaroo i ta Iesu mau parau e ta ˈna mau haapiiraa no nia i taua Basileia ra. Oia hoi eaha te faufaaraa o te Basileia? Ia tae mai teie faatereraa arii, eaha ta te reira e rave? E afea te reira e tae mai ai?

Ia tae mai te Basileia o te Atua, eaha ta te reira e rave?

8. Eaha te faataaraa poto noa ta Iesu i horoa no nia i te faufaaraa o te Basileia?

8 A hiˈo na i te Pure a te Fatu. Na roto i te mau taˈo ohie ia taa, ua faataa poto noa Iesu i te faufaaraa o te Basileia. Ua faaite oia i ta taua faatereraa arii ra e rave. E hitu aniraa to roto i taua pure ra. Na aniraa matamua e toru, no nia ïa i ta Iehova opuaraa. Oia hoi ia raa, aore ra ia moˈa, to ˈna iˈoa, ia tae mai to ˈna Basileia e ia tupu to ˈna hinaaro i te fenua nei mai i te raˈi atoa na. (A taio i te Luka 11:2.) Ua taai-roa-hia teie na aniraa te tahi i te tahi. Maoti te Basileia faaterehia e te Mesia e haamoˈa ˈi Iehova i to ˈna iˈoa e e faatupu ai i to ˈna hinaaro.

9, 10. (a) Eaha ta te Basileia o te Atua e rave ia tae mai te reira? (b) Te tupuraa o teihea mau parau fafau Bibilia ta oe e tiai ru nei?

9 Ia tae mai te Basileia o te Atua, eaha ta te reira e rave? Ia pure tatou e ia tae mai taua Basileia ra, te ani ra ïa tatou e ia ohipa mai te reira. Ia tae mai te Basileia, e ohipa roa mai ïa te reira i nia i te fenua. E faaore roa taua faatereraa arii ra i teie nei faanahoraa ino o te ao nei, tae noa ˈtu te mau faatereraa atoa a te taata, a haamau atu ai i te hoê ao apî parau-tia. (Dan. 2:44; Pet. 2, 3:13) E riro te fenua taatoa ei paradaiso i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia. (Luka 23:43) Te feia atoa i roto i te apoo, e hoˈi mai ïa i te ora, a farerei faahou atu ai i tei herehia. (Ioa. 5:28, 29) E fanaˈo te feia faaroo i te ora tia roa mure ore. (Apo. 21:3-5) I reira ïa te hinaaro o te Atua ra o Iehova e tupu ai i te fenua nei mai i te raˈi atoa na. Aita anei oe e tiai ru nei i te tupuraa o teie mau parau fafau Bibilia? A haamanaˈo, ia pure oe e ia tae mai te Basileia o te Atua, te pure ra ïa oe e ia tupu taua mau parau fafau Bibilia faufaa roa ra.

10 Te faatere noa nei te taata e aita â te ao apî parau-tia i haamauhia ˈtura. Aita â ïa te Basileia o te Atua i tae mai, a tupu atu ai te Pure a te Fatu. Teie râ, te vai ra te tahi parau apî oaoa. Ua haamauhia te Basileia o te Atua. Ta te pene 2 ïa e faataa mai. E hiˈopoa mai tatou i teie nei i ta Iesu i parau no te ite afea te Basileia i te haamauraahia e afea te reira e tae mai ai.

Afea te Basileia o te Atua i te haamauraahia?

11. Eaha ta Iesu i faaite no nia i te Basileia o te Atua?

11 Ua faaite Iesu e e ore te hau, aore ra te Basileia, e haamauhia i to ˈna ra tau. Mea taa ê roa râ te manaˈo o vetahi o ta ˈna mau pǐpǐ. (Ohi. 1:6) E hiˈo mai tatou e piti parabole, aore ra faahohoˈaraa, ta ˈna i horoa, hoê peneiaˈe i 31 e te tahi i 33.

12. E nafea te faahohoˈaraa o te sitona e te zizania e faaite mai ai e aita te Basileia i haamauhia i to Iesu ra tau?

12 Te faahohoˈaraa o te sitona e te zizania. (A taio i te Mataio 13:24-30.) Ua faatia Iesu i teie faahohoˈaraa, peneiaˈe i te haamataraa o te matahiti 31, e ua faataa i te reira i ta ˈna mau pǐpǐ. (Mat. 13:36-43) Teie te manaˈo faufaa e te auraa o te faahohoˈaraa: I muri aˈe i te poheraa te mau aposetolo, e ueue te Diabolo i te zizania (te mau Kerisetiano haavare) i rotopu i te sitona (‘te mau tamarii o te Basileia,’ aore ra te mau Kerisetiano faatavaihia). E vaiihohia te sitona e te zizania ia tupu apipiti i te roaraa o te hoê tau tupuraa e tae noa ˈtu i te ootiraa. Te ootiraa, o te anotau “hopea ïa o teie nei ao,” aore ra o teie nei faanahoraa o te ao nei. Ua haamata anaˈe te tau ootiraa, e ohihia te zizania. I muri iho, e haaputuhia te sitona. No reira ia au i teie faahohoˈaraa, e haamauhia te Basileia eiaha i to Iesu ra tau, ia hope râ te tau tupuraa. I 1914 ïa i hope ai te tau tupuraa e i haamata ˈi te tau ootiraa.

13. Mea nafea to Iesu faataaraa e eita oia e faatoroahia ei Arii i muri iti aˈe i to ˈna hoˈiraa ˈtu i te raˈi?

13 Te faahohoˈaraa o te mina. (A taio i te Luka 19:11-13.) Ua horoa Iesu i teie faahohoˈaraa i ta ˈna mau pǐpǐ i 33 a haere ai ratou i Ierusalema. O to Iesu ïa tere hopea i reira. Ua manaˈo te mau pǐpǐ e e haamau Iesu i to ˈna Basileia i to ratou iho â taeraa ˈtu i Ierusalema. No te faaafaro i teie manaˈo e no te faaite e mea atea â te haamauraa o te Basileia, ua faaau Iesu ia ˈna iho i “te hoê taata mana” tei reva i “te fenua roa ia noaa ia ˈna te toroa arii.” a O te raˈi ïa “te fenua roa” i reira Iesu e fanaˈo ai i te mana ei Arii no ǒ mai i to ˈna Metua. Ua ite râ Iesu e eita oia e faatoroahia ei Arii i muri iti aˈe i to ˈna hoˈiraa ˈtu i te raˈi. E titauhia râ ia parahi oia i te rima atau o te Atua, a tiai noa ˈtu ai e tae roa ˈtu i te tau faataahia. E rave rahi roa matahiti to ˈna tiairaa.—Sal. 110:1, 2; Mat. 22:43, 44; Heb. 10:12, 13.

Afea te Basileia o te Atua e tae mai ai?

14. (a) Mea nafea to Iesu pahonoraa i te uiraa a e maha o ta ˈna mau aposetolo? (b) Eaha ta te tupuraa o ta Iesu parau tohu e faaite mai ra no nia i te tau o to ˈna hoˈiraa mai e te Basileia?

14 Tau mahana hou Iesu a haapohehia ˈi, ua ui e maha o ta ˈna mau aposetolo ia ˈna: “Eaha te tapao o te tau o to oe hoˈiraa mai e to te anotau hopea o te faanahoraa o te ao nei?” (Mat. 24:3, New World Translation; Mar. 13:4) Ua pahono atu Iesu ma te faatia i te parau tohu rahi i papaihia i roto i te Mataio pene 24 e te 25. Ua faataa ˈtu Iesu i te mau mea rau e tupu i te fenua taatoa, o te riro hoi ei tapao o te hoê tau parauhia “te tau o to [ˈna] hoˈiraa mai.” E haamata te tau o to ˈna hoˈiraa mai ia haamauhia te Basileia. E hope te reira ia tae mai te Basileia. Mea rahi te haapapuraa e te tupu nei ta Iesu parau tohu mai 1914 mai â. b I taua matahiti ra ïa i haamata ˈi te tau o to Iesu hoˈiraa mai e i haamauhia ˈi te Basileia.

15, 16. O vai “teie nei uˈi”?

15 Afea râ te Basileia o te Atua e tae mai ai? Aita Iesu i parau mai afea roa. (Mat. 24:36) Mea papu râ e ua fatata roa, ua faaite hoi Iesu e e tae mai te Basileia i muri aˈe i to “teie nei uˈi” iteraa i te tupuraa o te tapao i tohuhia. (A taio i te Mataio 24:32, 33; e te irava 34 i roto i te nota.) c O vai “teie nei uˈi”? E hiˈo mai ïa tatou i ta Iesu i parau.

16 “Teie nei uˈi.” Ua manaˈo anei Iesu i te feia aita e tavini ra i te Atua? Aita. A hiˈo na, ua faatia Iesu i teie parau tohu ia vai ma? Ia vetahi o ta ˈna mau aposetolo o tei “haere omoˈe” mai ia ˈna ra. (Mat. 24:3) A hiˈo atoa na i ta ˈna i parau hou oia a faahiti ai i “teie nei uˈi.” Ua na ô oia: “E teie nei, ia ite outou i te tahi parabole i te suke nei. Ia oteo te omou rii e mahora aˈera te rau, ua ite ïa outou e ua fatata te auhune i reira: oia atoa i teie nei, ia hiˈo outou i taua mau mea nei, ua fatata te Tamaiti a te taata i reira, ia ite hoi outou; tei te pae uputa ïa.” O te mau pǐpǐ faatavaihia a Iesu, eiaha râ te feia aita e tavini ra i te Atua, te ite i ta Iesu i tohu e te taa i te auraa o te reira. Oia hoi “tei te pae uputa” Iesu. Ua fatata ïa te mau aposetolo i te faatavaihia i te varua moˈa. No reira, i to Iesu faahitiraa i “teie nei uˈi,” o ta ˈna ïa mau pǐpǐ faatavaihia ta ˈna e manaˈo ra.

17. Eaha te auraa o te parau “uˈi” e eaha “teie mau mea atoa”?

17 “E ore roa teie nei uˈi e mou e tupu ai teie mau mea atoa.” E nafea teie mau parau e tupu ai? Mea faufaa ïa ia ite tatou i te auraa o na parau “uˈi” e “teie mau mea atoa.” E pinepine i roto i te Bibilia e parauhia “uˈi” te feia e ere hoê â matahiti to ratou o te ora ra i te hoê area tau taa maitai. E ere i te hoê tau roa roa e e hopea to te reira. (Exo. 1:6) “Teie mau mea atoa,” o te mau mea atoa ïa i tohuhia o te tupu i te roaraa o te tau o te hoˈiraa mai o Iesu, o tei haamata i 1914 e o te hope i te “ati rahi.”—Mat. 24:21.

18, 19. Eaha te auraa o te parau “teie nei uˈi” ta Iesu i faahiti? Eaha ïa te nehenehe e parau?

18 Eaha ïa te auraa o te parau “teie nei uˈi” ta Iesu i faahiti? E piti ïa pǔpǔ taata faatavaihia teie o te ora i te hoê â tau. Te pǔpǔ matamua, o te feia faatavaihia ïa tei ite i te haamataraa o te tupuraa o te tapao i 1914. Te piti o te pǔpǔ, o te feia faatavaihia ïa o te ora atoa ra e te pǔpǔ matamua no te hoê noa area taime. E ite vetahi o te piti o te pǔpǔ i te haamataraa o te ati rahi i mua nei. Hoê noa ïa uˈi teie na pǔpǔ Kerisetiano faatavaihia, no te mea e ora ratou i te hoê â tau no te hoê noa area taime. d

19 Eaha ïa te nehenehe e parau? E ati aˈe te fenua nei, te ite-maitai-hia nei te tapao o te tau o te hoˈiraa mai o Iesu ei Arii o te Basileia. E te feia faatavaihia o “teie nei uˈi” o te ora noa nei, te paari noa ˈtu ra ïa. Teie râ eita ratou e pohe pauroa hou te ati rahi e haamata ˈi. E nehenehe ïa e parau e ua fatata roa te Basileia o te Atua i te tae mai e i te faatere roa mai i te fenua! Mea oaoa roa ïa ia ite i te tupuraa o te pure ta Iesu i haapii mai, oia hoi ia tae mai te Basileia o te Atua!

20. Eaha te tumu parau haapiiraa faufaa roa e hiˈopoahia i roto i teie buka, e eaha ta te pene 2 e faataa mai?

20 Eiaha roa ia moˈe ia tatou ta Iehova iho i parau mai te raˈi mai: “A faaroo ia ˈna.” Oia hoi ta ˈna Tamaiti. Te hinaaro roa nei tatou te mau Kerisetiano mau e pee i teie faaueraa. Te haafaufaa nei tatou i ta Iesu mau parau e haapiiraa atoa no nia i te Basileia o te Atua. Eaha ta taua Basileia ra i rave ê na e e rave a muri aˈe? E tumu parau haapiiraa faufaa roa teie e hiˈopoahia i roto i teie buka. E faataa mai te pene 2 i te mau ohipa faahiahia i tupu na mua ˈˈe e i muri aˈe i te fanauraa o te Basileia o te Atua i te raˈi.

a I to Iesu faatiaraa i ta ˈna faahohoˈaraa, ua manaˈo paha te feia e faaroo mai ra ia Arehelau tamaiti a Heroda Rahi. Hou Heroda a pohe ai, ua maiti oia ia Arehelau no te arii i Iudea e i te tahi atu mau vahi. Hou râ Arehelau i nehenehe ai e faatere, ua reva oia no te hoê tere roa i Roma ia haamana Kaisara Auguso ia ˈna.

b A hiˈo i te mau haamaramaramaraa hau i te pene 9 o te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?

c Mataio 24:34 (NWT): “Oia mau ta ˈu e parau atu, e ore roa teie nei uˈi e mou e tupu ai teie mau mea atoa.”

d Te feia tei faatavaihia i muri aˈe i te poheraa te mero faatavaihia hopea o te pǔpǔ matamua, tei ite hoi i ‘te haamataraa o te mauiui’ rahi i 1914, eita ïa ratou e ô i roto i “teie nei uˈi.”—Mat. 24:8, Te Faufaa Api.