Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 3

E faaite Iehova i ta ˈna opuaraa

E faaite Iehova i ta ˈna opuaraa

MANAˈO FAUFAA O TE PENE

E faaite riirii Iehova i te mau haamaramaramaraa no nia i ta ˈna opuaraa i te feia noa e mǎtaˈu ra ia ˈna

1, 2. Mea nafea to Iehova faaiteraa i ta ˈna opuaraa no te huitaata?

 E APARAU te mau metua hamani maitai e ta ratou mau tamarii no nia i te utuafare. E haapao maitai râ ratou i te rahiraa parau ta ratou e horoa ˈtu. E faaite noa ratou i tei maraa i ta ratou mau tamarii ia taa.

2 Mai tera atoa Iehova. Ua faaite riirii oia i ta ˈna opuaraa no te huitaata. Ua na reira noa râ oia i te taime ua ite o ˈna e mea tano. E hiˈo mai tatou mea nafea to Iehova faaiteraa i te pue parau mau no nia i te Basileia i te roaraa o te tau.

No te aha i haamauhia ˈi te Basileia?

3, 4. Ua faataa ê na anei Iehova i te oraraa o te huitaata? A tatara mai.

3 I te omuaraa, aita te Basileia faaterehia e te Mesia i roto i te opuaraa a Iehova. No te aha? No te mea aita oia i faataa ê na i te oraraa o te huitaata. Inaha, ua poiete oia i te taata ma te tiamâraa e maiti. Ua faaite oia i ta ˈna opuaraa no te huitaata ia Adamu raua Eva, mai teie: “Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei, e e haavi iho.” (Gen. 1:28) Ua titau atoa Iehova ia faatura raua i ta ˈna mau ture aveia no nia i te maitai e te ino. (Gen. 2:16, 17) E nehenehe ta Adamu raua Eva e maiti e tapea i to raua taiva ore. Ahani raua e to raua huaai i na reira, aita ïa e faufaa te Basileia o te Mesia te Arii ia tupu ta te Atua opuaraa. Ua î roa ïa te fenua i teie mahana i te taata tia roa, o te haamori pauroa ia Iehova.

4 Noa ˈtu e ua orure hau Satani, Adamu e o Eva, ua tapea noa Iehova i ta ˈna opuaraa ia î te fenua i te taata tia roa. Ua faatano râ oia i ta ˈna raveraa ia tupu te reira. E ere ta ˈna opuaraa mai te hoê pereoo o te tere i te hoê vahi faataahia, o te ore râ e tapae no te mea ua tuuhia te raau i ropu i te purumu. Ua faaite anaˈe Iehova i ta ˈna opuaraa, aita e puai i roto i te ao taatoa e nehenehe e tapea i te tupuraa o te reira. (A taio i te Isaia 55:11.) Ia tupu noa ˈtu te tahi haafifiraa, e faaohipa Iehova i te tahi atu ravea. a (Exo. 3:14, 15, New World Translation) I te taime ua ite o ˈna e mea tano, e faaara oia i ta ˈna mau tavini taiva ore i te ravea apî ta ˈna e faaohipa ia tupu ta ˈna opuaraa.

5. No te orure hau i tupu i te ô i Edene, eaha ta Iehova i faaoti e rave?

5 No te orure hau i tupu i te ô i Edene, faaoti aˈera Iehova e haamau i te Basileia. (Mat. 25:34) I taua area tau peapea mau ra o te oraraa o te huitaata, ua haamata Iehova i te faaite i te ravea ta ˈna e faaohipa ia riro faahou te huitaata mai i te omuaraa ra e ia ore roa te mauiui ta Satani i faatupu i to ˈna tamataraa i te faatere. (Gen. 3:14-19) Aita râ Iehova i faaite oioi mai pauroa te parau no nia i te Basileia.

E haamata Iehova i te faaite i te pue parau mau no nia i te Basileia

6. Eaha ta Iehova i fafau? Eaha râ ta ˈna i ore i faaite?

6 I roto i ta ˈna parau tohu matamua, ua fafau Iehova e e haaparuparu, aore ra e taataahi, te hoê “huaai” i te afii o te ophi. (A taio i te Genese 3:15.) Aita râ oia i faaite i taua taime ra o vai taua huaai ra e o vai te huaai o te ophi. Ua na reira oia e 2 000 matahiti i muri aˈe. b

7. No te aha Iehova i maiti ai ia Aberahama e eaha te haapiiraa faufaa roa e huti mai?

7 Ua faaoti Iehova e e na roto mai te huaai fafauhia ia Aberahama. Ua maiti Iehova ia Aberahama no te mea ‘ua faaroo o ˈna i to ˈna reo.’ (Gen. 22:18) E haapiiraa faufaa roa ta tatou e huti mai. E faaite Iehova i ta ˈna opuaraa i te feia noa e mǎtaˈu faatura to ratou no ˈna.—A taio i te Salamo 25:14.

8, 9. Eaha ta Iehova i faaite ia Aberahama e ia Iakoba no nia i te huaai fafauhia?

8 A paraparau ai Iehova ia Aberahama to ˈna hoa na roto i te hoê melahi, ua horoa oia no te taime matamua i te hoê haamaramaramaraa faufaa roa no nia i te huaai fafauhia: e taata oia. (Gen. 22:15-17; Iak. 2:23) E nafea râ taua taata ra e taataahi ai i te afii o te ophi? O vai te ophi? I muri aˈe teie mau uiraa e tatarahia mai ai.

9 Ua faaoti Iehova e e na roto mai te huaai fafauhia i ta Aberahama mootua o Iakoba, e faaroo rahi to ˈna i te Atua. (Gen. 28:13-22) I muri iho, e na roto mai taua huaai fafauhia ra ia Iuda te tamaiti a Iakoba. Ta Iehova ïa i faaite na roto ia Iakoba. Ua tohu Iakoba e e fanaˈo teie huaai o Iuda i te hoê “sepeta,” taipe no te faatereraa arii, e e auraro te mau nunaa ia ˈna. (Gen. 49:1, 10) Na roto i taua parau tohu ra, ua faaite Iehova e e faatere mai te huaai fafauhia ei Arii.

10, 11. No te aha Iehova i faaite ai i ta ˈna opuaraa ia Davida e ia Daniela?

10 E 650 matahiti i muri aˈe i te anotau o Iuda, ua faaite atu â Iehova i ta ˈna opuaraa i te arii Davida, te hoê huaai o Iuda. Ua parau oia e e taata Davida “e au i to ˈna ra aau.” (Sam. 1, 13:14; 17:12; Ohi. 13:22) No to Davida mǎtaˈu faatura ia ˈna, ua faaau Iehova i te hoê faufaa ia ˈna ma te fafau atu e e faatere hoê o to ˈna huaai e a muri noa ˈtu.—Sam. 2, 7:8, 12-16.

11 Hau atu i te 500 matahiti i muri aˈe, ua faaohipa Iehova i te peropheta Daniela no te faaite mai i te matahiti tia e fa mai ai te Mesia, aore ra tei Faatavaihia, i te fenua nei. (Dan. 9:25) E taata “here-rahi-hia” Daniela e Iehova. No te aha? No to ˈna faatura hohonu ia Iehova a haamori noa ˈi ia ˈna.—Dan. 6:16; 9:22, 23.

12. Eaha tei faauehia ia Daniela, e no te aha?

12 Ua faaohipa Iehova i te mau peropheta haapao maitai mai ia Daniela no te papai e rave rahi haamaramaramaraa no nia i te huaai fafauhia, te Mesia. Aita râ i taa roa ia ratou te auraa o ta ratou i papai. Aita â hoi i tae atura i te taime faataahia e Iehova. Ei hiˈoraa, i muri aˈe i to Daniela ite-orama-raa i te haamauraa o te Basileia o te Atua, ua faauehia oia ia tapiri i te parau tohu e tae roa ˈtu i te taime faataahia e Iehova, i reira hoi te ite mau e ‘tupu ai i te rahiraa.’—Dan. 12:4.

Ua faaohipa Iehova i te mau tane haapao maitai mai ia Daniela no te papai i te mau haamaramaramaraa no nia i te Basileia faaterehia e te Mesia

E haamaramarama mai Iesu i te opuaraa a te Atua

13. (a) O vai te huaai fafauhia? (b) Mea nafea Iesu i te haamaramaramaraa mai i te parau tohu o te Genese 3:15?

13 Ua faaite maitai Iehova e o Iesu te huaai fafauhia na roto mai ia Davida o te faatere ei Arii. (Luka 1:30-33; 3:21, 22) A haamata ˈi Iesu i ta ˈna taviniraa, mai te huru ra e ua hiti te mahana i nia i te huitaata a taa ˈtu ai ia ratou te opuaraa a te Atua. (Mat. 4:13-17) Ei hiˈoraa, ua haapapu Iesu o vai te “ophi” o te Genese 3:14, 15, ma te parau e e “taparahi taata” te Diabolo e te ‘metua no te haavare.’ (Ioa. 8:44) I roto i te apokalupo, aore ra heheuraa, i horoahia ia Ioane, ua haapapu Iesu e te ophi tahito, o tei parauhia ïa te Diabolo ra o Satani. c (A taio i te Apokalupo 1:1; 12:9.) I roto noa i taua heheuraa ra, ua faaite Iesu e nafea o ˈna, te huaai fafauhia, e faatupu ai i te parau tohu horoahia i te ô i Edene. E haamou oia ia Satani.—Apo. 20:7-10.

14-16. Ua taa maitai noa anei i te mau pǐpǐ matamua te pue parau mau ta Iesu i faaite atu? A faataa.

14 I te pene 1 o teie buka, ua ite tatou e ua faahiti pinepine Iesu i te Basileia. Aita râ oia i faaite noa i ta ˈna mau pǐpǐ pauroa ta ratou i hinaaro e ite. I to ˈna atoa horoaraa i te tahi mau haamaramaramaraa papu maitai, no muri iho roa to ta ˈna mau pǐpǐ taa-maitai-raa i te pue parau mau ta to ratou Fatu i faaite atu. I te tahi taime, e rave rahi ïa hanere matahiti i muri iho. Teie te tahi mau hiˈoraa.

15 I 33, ua faaite maitai Iesu e te mau apiti o te faatere e o ˈna i roto i te Basileia o te Atua, e ravehia ïa mai te fenua ˈtu no te ora i nia i te raˈi ei varua. Aita râ i taa oioi i ta ˈna mau pǐpǐ. (Dan. 7:18; Ioa. 14:2-5) I taua noa matahiti ra, ua faaite Iesu na roto i te tahi mau faahohoˈaraa e e haamauhia te Basileia i muri roa ˈˈe oia e haere ai i nia i te raˈi. (Mat. 25:14, 19; Luka 19:11, 12) Aita râ i taa i te mau pǐpǐ teie manaˈo faufaa roa. Inaha i muri aˈe i to Iesu tia-faahou-raa mai, ua ui ratou ia ˈna: “Ei teie nei anei oe e faahoˈi mai ai i te hau [aore ra te faatereraa] ia Iseraela?” Ua maiti râ Iesu eiaha e horoa i te mau haamaramaramaraa hau i taua taime ra. (Ohi. 1:6, 7) Ua faaite atoa Iesu e “e mamoe ê atu” te itehia mai. E ere ratou no te “nǎnǎ iti” o te mau apiti e faatere e o ˈna. (Ioa. 10:16; Luka 12:32) I muri roa ˈˈe i te haamauraahia te Basileia i 1914 i taa maitai ai i te mau pǐpǐ a te Mesia o vai na pǔpǔ e piti.

16 Mea rahi te parau ta Iesu e nehenehe e faaite i ta ˈna mau pǐpǐ a parahi ai oia i te fenua nei. Ua ite râ oia e eita e tia ia ratou ia taa. (Ioa. 16:12) Mea papu e i te tau o te mau aposetolo, mea rahi te haamaramaramaraa no nia i te Basileia ta ˈna i horoa. Aita â râ i tae atura i te taime e tupu ai taua ite ra i te rahiraa.

E tupu te ite mau i te rahiraa i “te tau hopea”

17. Ia aha tatou e taa ˈi ia tatou te pue parau mau no nia i te Basileia, na vai râ e tauturu mai?

17 Ua fafau Iehova ia Daniela e i “te tau hopea,” mea rahi te “horo i nia e i raro” e e tupu te ite mau no nia i te opuaraa a te Atua i te rahiraa. (Dan. 12:4) Te feia e hinaaro i taua ite ra, ia tutava ïa ia noaa ia ratou te reira. Ia au i te hoê papai, te horoa ra te ihoparau Hebera tei hurihia ei “horo i nia e i raro” i te manaˈo e hiˈopoa maitai i te hoê buka. Noa ˈtu e e hiˈopoa maitai tatou i te Bibilia, na Iehova e tauturu ia tatou ia taa maitai i te pue parau mau no nia i te Basileia.—A taio i te Mataio 13:11.

18. E nafea te feia e mǎtaˈu ra ia Iehova e faaite ai i te faaroo e te haehaa?

18 I tera rahiraa matahiti e tae roa i 1914, ua faaite riirii Iehova i te pue parau mau no nia i te Basileia. Te na reira noa nei oia i te tau hopea. I na pene 4 e te 5 o teie buka, e ite tatou e i te roaraa o na 100 matahiti i mairi, e pinepine ua titauhia ia faatano te nunaa o te Atua i ta ratou i taa no nia i te tahi mau tumu parau. Te auraa anei ïa e aita Iehova e turu ra ia ratou? E ere roa ˈtu! Te turu ra iho â Iehova ia ratou, no te mea te faaite ra teie mau tavini e mǎtaˈu ra ia ˈna e piti huru maitatai mea au roa na ˈna: te faaroo e te haehaa. (Heb. 11:6; Iak. 4:6) E faaroo to te mau tavini a Iehova e e tupu iho â te mau parau fafau atoa i roto i te Parau a te Atua. Te faaite ra ratou i te haehaa ma te farii e aita ratou i taa maitai e nafea taua mau parau fafau ra e tupu ai. E itehia taua haehaa ra i roto i Te Pare Tiairaa no Tiunu 1925 (Farani). Ua faahiti teie vea e ‘ua ite ratou e na te Fatu iho e tatara i te auraa o ta ˈna Parau i to ˈna nunaa mai ta ˈna i hinaaro e i te taime ta ˈna iho i faataa.’

‘Na te Fatu iho e tatara i te auraa o ta ˈna Parau i to ˈna nunaa mai ta ˈna i hinaaro e i te taime ta ˈna iho i faataa’

19. Eaha ta Iehova i tauturu ia tatou ia taa i teie nei e no te aha?

19 I te haamauraahia te Basileia i 1914, e ite pae tahi noa, aore ra e ite rii noa, to te nunaa o te Atua no nia i te huru tupuraa o te mau parau tohu no nia i te Basileia. (Kor. 1, 13:9, 10, 12) No to tatou hinaaro rahi e ite i te mau parau fafau a te Atua ia tupu, i hape na to tatou manaˈo i te tahi taime. A mairi ai râ te mau matahiti, taa aˈera ia tatou te paari o te tahi atu faahitiraa a Te Pare Tiairaa o te paratarafa 18. Oia hoi: “E au ra e teie te aveia papu roa: e taa ia tatou te tahi parau tohu ua tupu anaˈe te reira aore ra te tupu ra.” I teie nei e te ora nei tatou i te tau hopea, mea rahi te parau tohu no nia i te Basileia tei tupu aore ra e tupu nei. No te mea mea haehaa te nunaa o te Atua o te farii ia faatitiaifarohia ratou, ua tauturu Iehova ia ratou ia taa maitai atu â i ta ˈna opuaraa. Te tupu ra te ite mau i te rahiraa!

E tamata te mau faatanoraa i te nunaa o te Atua

20, 21. Ua aha te mau Kerisetiano i te tau o te mau aposetolo i te faatanoraahia to ratou manaˈo?

20 Ia faatano Iehova i ta tatou i taa no nia i te parau mau, e tamatahia te huru o to tatou aau. E farii anei tatou i te reira ma te faaroo e te haehaa? Ua farerei te mau Kerisetiano tei ora na i te ropuraa o te tau o te mau aposetolo i teie huru tupuraa. A feruri na e e Kerisetiano ati Iuda oe e ora ra i tera tau. Mea faatura roa oe i te ture a Mose e e haapeuraa na oe e e mero oe no te nunaa Iseraela. Tae mai nei râ te mau rata ta te Atua i aratai i te aposetolo Paulo ia papai. Te faaarahia mai ra e aita e faufaa faahou ia auraro i te ture a Mose e ua faarue Iehova i te nunaa Iseraela pae tino no te haaputuputu i te hoê nunaa Iseraela pae varua. Te mau mero, e ati Iuda ïa e te feia e ere i te ati Iuda. (Roma 10:12; 11:17-24; Gal. 6:15, 16; Kol. 2:13, 14) Eaha ïa to oe huru?

21 Ua farii te mau Kerisetiano haehaa i ta Paulo mau faataaraa e ua haamaitaihia ratou e Iehova. (Ohi. 13:48) Aita râ te tahi atu i mauruuru i teie mau faatanoraa e ua tapea noa ratou i to ratou manaˈo. (Gal. 5:7-12) Te feia aita i taui i to ratou huru feruriraa, ua ere ïa i te haamaitairaa e faatere e te Mesia a muri aˈe.—Pet. 2, 2:1.

22. Eaha to oe huru i mua i te mau haamaramaramaraa no nia i te opuaraa a te Atua?

22 I teie mau ahuru matahiti i mairi aˈenei, ua faatano Iehova i ta tatou i taa no nia i te Basileia. Ei hiˈoraa, ua tauturu oia ia tatou ia ite maitai atu â afea te huiraatira o te Basileia e faataa-ê-hia ˈi i te feia tâuˈa ore, mai te mamoe e faataa-ê-hia i te puaaniho. Ua haapii atoa mai oia afea e tia roa ˈi te numera 144 000, eaha te auraa o ta Iesu mau faahohoˈaraa no nia i te Basileia, e afea te feia faatavaihia e haere pauroa ˈi i nia i te raˈi. d Eaha to oe huru i mua i teie mau haamaramaramaraa? Ua puai atu â anei to oe faaroo? Te hiˈo ra anei oe i te reira mai te tahi haapapuraa e te tamau ra Iehova i te haapii i to ˈna nunaa haehaa? A hiˈopoa i to muri nei mau pene, e papu atu â ïa ia oe e te faaite riirii nei Iehova i ta ˈna opuaraa i te feia e mǎtaˈu ra ia ˈna.

a No roto mai te iˈoa o te Atua i te hoê ihoparau Hebera “e riro” te auraa. Te horoa mai ra teie iˈoa i te manaˈo e na Iehova e faatupu i ta ˈna mau parau fafau. A hiˈo i te tumu parau “Te auraa o te iˈoa o te Atua” i te pene 4.

b Ia hiˈohia, mea roa roa teie area tau. Eiaha râ ia moˈe ia tatou e e ora maoro na te taata i tera tau. Te area tau mai ia Adamu e tae roa ia Aberahama, o te roaraa ïa o te oraraa o e maha taata. I ora na Adamu i te hoê â area tau e o Lameha te papa o Noa. O Lameha i te hoê â area tau e o Sema te tamaiti a Noa. E o Sema i te hoê â area tau e o Aberahama.—Gen. 5:5, 31; 9:29; 11:10, 11; 25:7.

c E 30 tiahapa taime to te mau Papai Heleni Kerisetiano faahitiraa i te iˈoa “Satani.” Te mau Papai Hebera râ, 18 noa ïa taime e mea tano iho â. Aita hoi te mau Papai Hebera i faahiti rahi ia Satani, i te Mesia râ. I te faraa mai te Mesia, ua faaite roa oia o vai Satani. Ta te mau Papai Heleni Kerisetiano ïa e haapapu mai ra.

d No nia vetahi o teie mau haamaramaramaraa, a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no Atopa 1995 api 23-28; 1 no Tenuare 2008 api 22-26; 1 no Tiurai 2008 api 27-31; 15 no Tiurai 2013 api 9-14.