Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 3

Cusihuinni Jiobá xi naguixhe ique guni

Cusihuinni Jiobá xi naguixhe ique guni

XI ZAZÍʼDINU LU CAPÍTULO RIʼ

Chaahuiʼ chaahuiʼ rusiene Jiobá xi naguixhe ique guni, peru ca binni si ni ridxibi laabe nga riénecaʼ ni

1, 2. Ximodo rusiene Jiobá ni naguixhe ique guni para binni guidxilayú.

ÑEE nannuʼ xi runi stale guendaxheelaʼ ora maʼ caníʼ íquecaʼ gúnicaʼ xiixa para familia sticaʼ la? Nuu de laacaʼ riuuláʼdxicaʼ güínecaʼ xiiñicaʼ xi cá íquecaʼ ne rúnicaʼ ni purtiʼ nadxiicaʼ laacabe. Peru dede ante ruuyaʼ chaahuicaʼ xi si nga zanda gábicaʼ laacabe ne qué rábicaʼ laacabe ni qué zanda guiénecabe.

2 Zacaca runi Jiobá, chaahuiʼ chaahuiʼ rusiene xi naguixhe ique guni para binni guidxilayú, peru rusiene Jiobá ni ora guʼyaʼ maʼ bizaa tiempu naquiiñeʼ gaca ni. Yanna guidúʼyanu ximodo huayacané Jiobá binni guiene chaahuiʼ stale cosa de Reinu.

Xiñee caquiiñenu ti Reinu

3, 4. Ñee maca gudixhe Jiobá destinu stiʼ binni guidxilayú la? Bisiene ni guicábiluʼ.

3 Primeru la? naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu qué niníʼ ique diʼ Jiobá ñuu ti Reinu mesiánicu para ñaca ni naguixhe ique guni para binni guidxilayú. Xiñee yaʼ. Purtiʼ dxi bizáʼ Jiobá binni la? qué niguixhe diʼ destinu stícabe; cada tobi zanda cuiʼ xi guni, laani nga ni runibiaʼnu casi libre albedrío. Guidúʼyanu xi gúdxibe Adán ne Eva ora cusiénebe xi naguixhe íquebe para binni guidxilayú: «Lagapa xiiñitu ne lagaca stale ne laguchá guidxilayú riʼ ne laguni dxiiñaʼ luni» (Gén. 1:28). Laaca gunabaʼ Jiobá laacabe guni respetárcabe ca ley stiʼ, ra cá xi zanda gúnicabe ne xi qué zanda gúnicabe (Gén. 2:16, 17). Pa ñacalaʼdxiʼ Adán ne Eva la? ñanda nibánicaʼ sin nucheenecaʼ Jiobá. Ne pa nuzuubacabe diidxaʼ ne ninanda ca xiiñicabe ejemplu stícabe, qué ñuu dxi niquiiñenu ti Reinu ra ñuni mandar Cristu para ñaca ni naguixhe ique Dios. Pa nuzuubacabe diidxaʼ la? nagasi nibani puru si binni sin donda ni ñuni adorar Jiobá lu Guidxilayú riʼ.

4 Cadi guiaandaʼ laanu xii nga naguixhe ique Jiobá: guibani puru si binni ni qué gapa donda lu Guidxilayú. Ngue runi, neca bicaalú Binidxabaʼ Jiobá ne laaca zaqueca biʼniʼ Adán ne Eva la? qué ñuu ora niníʼ Jiobá maʼ qué zuni ni naguixhe ique. Xi biʼniʼ Jiobá óraque yaʼ. Bichaabe modo cá íquebe gaca ni racaláʼdxibe. Quíxhenu ejemplu stiʼ ti tren para guiénenu ni. Para ganda chindá tren riʼ guidxi ra zeʼ la? napa xidé cheni lu ca vía ni nexheʼ para chindácabe guidxi ca, peru, pa chuʼ tu guni feu ca vía stini la? ziaanani galaa neza. Raríʼ rizíʼdinu ti cosa nabé risaca: qué zanda diʼ guchaaganu ni naguixhe Jiobá guni né ti tren ni riaana galaa neza, purtiʼ ora maʼ gudixhe ique Jiobá guni xiixa, guirutiʼ qué zanda gucueeza laa de guni ni racalaʼdxiʼ (biindaʼ Isaías 55:11). Yanna, xi runi Jiobá ora chuʼ tuuxa o chuʼ xiixa ni guchii lu neza stiʼ yaʼ. Nagueendaca ricaabe sti neza (Éx. 3:14, 15). * Ora guʼyaʼ Dios maʼ caquiiñeʼ ganna ca xpinni ni ruzuubaʼ diidxaʼ xii nga ca cosa nacubi chiguni para gaca ni naguixhe ique la? rábibe ni laacaʼ.

5. Xi biʼniʼ Jiobá ora bidxiidéchecabe laa ndaaniʼ jardín de Edén.

5 Yanna, padxí nga guníʼ Jiobá ziuu ti Reinu yaʼ. Guca ni dxi bidxiidéchecabe laabe ndaaniʼ jardín de Edén (Mat. 25:34). Dxi ruluíʼ maʼ biluxe guidxilayú para binni, bizulú bisiene Dios xi zaquiiñeʼ para ganda gudxiguetaʼ guiráʼ ni biniti binni ne para guni chaahuiʼ guiráʼ guendanagana ni bizulú ora gucalaʼdxiʼ Binidxabaʼ nusihuinni zanda guni mandar ne zanda guni ni jma jneza que Dios (Gén. 3:14-19). Peru qué niníʼ diʼ Jiobá guiráʼ ni naquiiñeʼ ganna binni de Reinu riʼ dxi queca.

Bizulú bisiene Jiobá ni naquiiñeʼ ganna binni de Reinu

6. Xi promesa biʼniʼ Jiobá, peru xi qué nusiénebe oraqueca.

6 Maca guníʼ Jiobá lu primé profecía stiʼ Biblia zeeda ti «descendencia» para gunitilú beendaʼ que (biindaʼ Génesis 3:15). Peru, xi qué ñuni Jiobá oraqueca yaʼ. Qué nusiénebe tuu nga descendencia que ne laaca qué nusiénebe tuu nga gueeda gaca descendencia stiʼ beendaʼ que, sínuque bidiibe lugar gudiʼdiʼ biaʼ chupa mil iza para guniʼbe de laani sti biaje. *

7. Xiñee gulí Jiobá Abrahán, ne xi rusiidiʼ ndiʼ laanu.

7 Yanna, xi biʼniʼ Jiobá dxi maʼ bizaa tiempu gudixhe que yaʼ. Gulibe Abrahán ne gúdxibe laa zeeda descendencia que lade ca xiiñiʼ. Gulí Jiobá laabe purtiʼ ruzuubabe stiidxaʼ (Gén. 22:18). Raríʼ rizíʼdinu ti cosa nabé risaca: ca binni si ni ridxibi Jiobá nga rábibe laacaʼ xi naguixhe íquebe gúnibe (biindaʼ Salmo 25:14).

8, 9. Ora cusiene Jiobá tuu nga descendencia que, xi gúdxibe Abrahán ne Jacob.

8 Biquiiñeʼ Jiobá ti ángel para guniʼné Abrahán, xhamigu, ne dxi que nga primé biaje bizeeteʼ Jiobá ti cosa ni guirutiʼ ganna: ti binni guidxilayú nga descendencia que (Gén. 22:15-17; Sant. 2:23). Peru, ximodo gunduuxeʼ binni riʼ beendaʼ que yaʼ. Tuu nga beendaʼ que. Zanna binni cani ra tiidiʼ tiempu.

9 Despué guníʼ Jiobá zeeda descendencia que lade ca xiiñiʼ Jacob, ti xhiaga Abrahán, ti hombre ni nabé gupa fe Dios (Gén. 28:13-22). Ne laaca biquiiñeʼ Jiobá Jacob para guiníʼ zeeda descendencia que lade tobi de ca xiiñiʼ: Judá. Laaca guníʼ Jiobá zacaa xiiñiʼ Judá que ti «cetru» —ti vara ni rusihuinni napa derechu para gaca rey— ne zuzuubaʼ guiráʼ guidxi stiidxaʼ (Gén. 49:1, 10). Raqué nga bisihuinni Jiobá zaca descendencia que ti gobernante, o ti rey.

10, 11. Xiñee gudxi Jiobá David ne Daniel xi naguixhe ique guni.

10 Yanna, padxí nga guníʼ Jiobá xcaadxi cosa de ni naguixhe ique guni yaʼ. Guca ni gudiʼdiʼ si biaʼ xhoopaʼ gayuaa cincuenta iza de dxi bibani Judá, ne biquiiñeʼ Jiobá ti profeta para gabi ni rey David, tobi de ca xiiñiʼ Judá. Ne laaca guníʼ Jiobá nabé rusiecheʼ David ladxidóʼ (1 Sam. 13:14; 17:12; Hech. 13:22). Cumu guca David ti rey ni bidxibi nucheené Dios la? biʼniné Jiobá laabe ti pactu ne ti promesa: zale ti binni lade ca xiiñibe ni qué ziuu dxi gusaana de guni mandar (2 Sam. 7:8, 12-16).

11 Gudiʼdiʼ si biaʼ xcaayuʼ gayuaa iza, biquiiñeʼ Jiobá profeta Daniel para gusihuinni xi ízapeʼ nga guihuinni Mesías, o Ungidu que (Dan. 9:25, nota). Xiñee bisiene Jiobá Daniel xi naguixhe ique guni. Purtiʼ biiyaʼ Jiobá laabe «casi tuuxa ni nabé risaca». Nabé biʼniʼ respetar Daniel Jiobá de guidubi ladxidóʼ ne qué ñuu dxi nusaana de ñuni adorar laabe (Dan. 6:16; 9:22, 23).

12. Xi gunábacabe Daniel guni, ne xiñee.

12 Biquiiñeʼ Jiobá caadxi profeta ni ruzuubaʼ diidxaʼ casi Daniel para gucaacaʼ stale cosa ni zacané binni ganna tuu nga Descendencia o Mesías que. Neca gudxi Dios laacabe gucaacabe stale cosa, peru cadi dxiqué diʼ nga tiempu nexheʼ guiene chaahuicabe guiráʼ ni gudxi Dios laacabe. Guzéʼtenu xi guca ora gucuaa Daniel ti visión ra biʼyaʼ dxi bizulú cayuni mandar Reinu stiʼ Dios. Biiyasibe visión que, gunábacabe laabe guni sellarbe profecía que. Xi zanda guiénenu né ca diidxaʼ riʼ yaʼ. Riénenu qué zanda diʼ guiene binni profecía que pa qué guedandá tiempu gudixhe Jiobá gaca ni. Ora maʼ guizaa tiempu gudixhe Jiobá la? ziene chaahuiʼ binni «xii nga ni dxandíʼ» ne laaca zadale binni ganna ni (Dan. 12:4).

Biquiiñeʼ Jiobá caadxi profeta ni ruzuubaʼ diidxaʼ casi Daniel para gucaacaʼ stale cosa de Reinu mesiánicu

Bisiene Jesús xcaadxi cosa de ni naguixhe ique Dios guni

13. 1) Tuu nga Descendencia ni nexheʼ gueeda que. 2) Ximodo bisiene Jesús profecía stiʼ Génesis 3:15.

13 Nayaguieʼ modo bisihuinni Jiobá Jesús nga Descendencia que, laabe nga binni ni gueeda lade familia stiʼ David, ni chiguni gobernar casi rey (Luc. 1:30-33; 3:21, 22). Dxi bizulú bicheeche Jesús diidxaʼ nga jma maʼ biene binni xipeʼ naguixhe ique Jiobá guni, zaqué nga casi ora niree Gubidxa ne nuzaaniʼ ra nuu ca binni ni nuu lu gueelacahui (Mat. 4:13-17). Guidúʼyanu ti ejemplu. Maca bizeeteʼ Génesis 3:14 ne 15 de ti «beendaʼ», ne bisihuinni Jesús beendaʼ que nga Binidxabaʼ, o Diablu, purtiʼ «[r]uuti be binni» ne laabe nga «bixhoze gola enda rusiguii» (Juan 8:44). Despué biluíʼ Jesús ti visión apóstol Juan, raqué gudxi Jesús laabe «beenda yooxho» que nga «diablu ne binidxabaʼ» (biindaʼ Apocalipsis 1:1; 12:9). * Ne laaca lu visión que bisiene Jesús laabe ximodo chiguni cumplir profecía guníʼ Jiobá ndaaniʼ jardín de Edén, purtiʼ laa nga Descendencia ni nexheʼ gueeda, ne laaca guníʼ ximodo gunitilú Binidxabaʼ tobi si tiru (Apoc. 20:7-10).

14-16. Ñee gunda biene chaahuiʼ ca discípulo stiʼ Jesús ni bibani lu primé siglu guiráʼ ni bisiidibe la? Bisiene ni guicábiluʼ.

14 Lu primé capítulo stiʼ libru riʼ, bidúʼyanu nabé bisiidiʼ Jesús stale cosa de Reinu. Peru cadi guiráʼ diʼ biaje bisiénebe ca discípulo stibe guiráʼ ni racaláʼdxicaʼ gánnacaʼ. Ne neca guyuu biaje bisiene Jesús laacabe stale cosa, nin óraque qué ñanda ñene chaahuicabe guiráʼ ni, sínuque gupa xidé gudiʼdiʼ stale iza o siglu para gunda biénecabe ni. Guidúʼyanu chupa chonna ejemplu.

15 Guidúʼyanu xi bisiene Jesús lu iza 33: zabí Dios caadxi binni lu Guidxilayú para guni mandárnecaʼ Cristu lu Reinu stiʼ Dios. Peru, para ganda cheʼ ca binni riʼ guibáʼ la? primeru naquiiñeʼ gáticaʼ ti ganda gusibani Dios laacaʼ casi ti espíritu. Neca bisiene Jesús laacabe ximodo chigaca ni, qué ñenedícabe ni oraqueca (Dan. 7:18; Juan 14:2-5). Ne laaca iza que nga biquiiñeʼ Jesús caadxi ilustración para gusiene laacabe qué zuni mandar diʼ Reinu stiʼ Dios tiempu que, sínuque zaca ni tiidiʼ si stale iza de chebe guibáʼ (Mat. 25:14, 19; Luc. 19:11, 12). Laaca qué ñene diʼ ca discípulo que ni guníʼ Jesús, purtiʼ biásasibe lade gueʼtuʼ gunabadiidxacaʼ laabe: «Ñee yanna nga quixhu guni mandar ca binni Israel sti tiru la?». Peru qué niná Jesús nusiene laacabe jma de laani óraque (Hech. 1:6, 7). Laaca bisiidiʼ Jesús ziuu «xcaadxi dendxu», peru qué ziuu ca dendxuʼ riʼ lade grupuhuiiniʼ de binni ni chiguni mandarné Cristu guibáʼ (Juan 10:16; Luc. 12:32). Padxí maʼ gunda biene chaahuiʼ ca xpinni Cristu tuu nga guiropaʼ grupu riʼ yaʼ. Biénecabe ni gudiʼdiʼ si caadxi iza de bizulú cayuni mandar Reinu stiʼ Dios guibáʼ iza 1914.

16 Ñanda nusiene Jesús ca discípulo stiʼ stale cosa dxi nuunebe laacaʼ ndaaniʼ Guidxilayú, peru nánnabe qué zanda diʼ guiénecaʼ guiráʼ ni (Juan 16:12). Dxandíʼ gunna binni stale cosa de Reinu stiʼ Dios lu primé siglu. Peru caʼruʼ guedandá tiempu para guiene chaahuiʼ binni guiráʼ ni naquiiñeʼ ganna de Reinu.

Ziene chaahuiʼ binni xii nga ni dxandíʼ lu «ca últimu dxi»

17. Para gánnanu xi chiguni Reinu stiʼ Dios, xi naquiiñeʼ gúninu ne xiñee cadi ngasi nga laani.

17 Ndiʼ nga ni gudxi Jiobá profeta Daniel: lu «ca últimu dxi», ziuu stale binni ni «zuyubi [...] ganna xii nga» naguixhe ique Dios guni (Dan. 12:4). Para ganda guiene chaahuinu xi naguixhe ique Dios la? naquiiñeʼ gúninu stipa. Ti diccionariu bíblicu ruzeeteʼ: diidxaʼ «zuyubi» riʼ zeedani de ti verbu hebreu ni riquiiñeʼ ora maʼ caníʼcabe de tuuxa ni cayuundaʼ ti libru ne cá ique guiene chaahuiʼ ni. Peru, cadi ngasi nga ni naquiiñeʼ gúninu. Xiñee yaʼ. Purtiʼ neca guni estudiar chaahuinu Biblia ne gucáʼ íquenu guiénenu ni, qué zanda diʼ guiénenu guiráʼ ni naquiiñeʼ gánnanu de Reinu pa qué gacané Jiobá laanu (biindaʼ Mateo 13:11).

18. Ximodo maʼ bisihuinni ca xpinni Jiobá nápacaʼ fe ne qué rudxiibacaʼ laca laacaʼ.

18 Maʼ bidúʼyanu chaahuiʼ chaahuiʼ gucané Jiobá ca xpinni para biénecaʼ stale cosa de Reinu stiʼ Dios lu ca década ni gudiʼdiʼ ante de 1914, ne zacaca nga cayacanebe laanu lu ca últimu dxi riʼ. Lu capítulo 4 ne 5 stiʼ libru riʼ, zadúʼyanu maʼ stale biaje bichaa xquidxi Dios modo riene caadxi cosa lu ti gayuaa iza ni maʼ gudiʼdiʼ dede 1914. Yanna, ñee rusihuinni nga cadi cayacané Jiobá ca xpinni la? Coʼ, nánnanu cayacané Jiobá laacabe. Xiñee rininu zacá yaʼ. Purtiʼ ridxíbicabe Jiobá ne rusihuínnicabe chupa guenda ni nabé riuuláʼdxibe: nápacabe fe ne qué rudxiibacabe laca laacabe (Heb. 11:6; Sant. 4:6). Guiráʼ xpinni Jiobá napa fe, o runi cré zadxiña dxi gaca guiráʼ promesa zeeda lu Stiidxaʼ Dios. Ne laaca rusihuínnicabe qué rudxiibacabe laca laacabe ora riníʼcabe cadi jneza modo bisiénecabe xiixa promesa guníʼ Dios. Lu revista Watch Tower 1 stiʼ marzo iza 1925, beeda caadxi diidxaʼ ni rusihuinni xiñee qué rudxiibaʼ ca xpinni Cristu laca laacaʼ, raqué na sicaríʼ: «Nánnanu laca Señor nga gusiene xi racalaʼdxiʼ ne laca laa nga gusiene xquidxi xi cá lu Stiidxaʼ ne zúnibe ni modo racaláʼdxibe ne ora gúʼyabe maʼ bedandá dxi gaca ni».

«Señor nga gusiene [...] xquidxi xi cá lu Stiidxaʼ ne zúnibe ni modo racaláʼdxibe ne ora gúʼyabe maʼ bedandá dxi gaca ni»

19. Xi maʼ bidii Jiobá lugar guiénenu, ne xiñee.

19 Dxi bizulú cayuni mandar Reinu stiʼ Dios iza 1914 —laanu, ca xpinni Dios—, qué ñene chaahuinu ximódopeʼ chigaca cumplir ca profecía ni ruzeeteʼ de gobiernu ni nuu guibáʼ (1 Cor. 13:9, 10, 12). Cumu nabé maʼ racaláʼdxinu guidúʼyanu pora gaca cumplir ca promesa stiʼ Dios la? nuu tiru rucaani laanu quíxhenu dxi gaca cumplir cani, peru despué rihuinni cadi jneza ni guninu. Lu párrafo 18 ni bidúʼndanu nagasi que, bizéʼtenu xi beeda lu ti tema stiʼ revista Watch Tower. Yanna, guidúʼyanu xiruʼ guníʼ tema que: «Para ganda guiene chaahuinu ti profecía la? napa xidé cuézanu gaca cumplir ni o guidúʼyanu ora maʼ cayaca cumplir ni». Ca iza ni maʼ gudiʼdiʼ dede dxi que hasta nagasi, rusihuínnicani dxandíʼ ni na revista que. Maʼ guca cumplir stale profecía ni caníʼ de Reinu stiʼ Dios dede dxi bizulú ca últimu dxi stiʼ guidxilayú malu riʼ, peru nagasi laaca cadúʼyanu ximodo cayaca cumplir xcaadxi de laacani. Laanu, ca xpinni Dios, nácanu ti guidxi ni qué rudxiibaʼ laca laa ne rudiʼnu lugar uguu jneza Jiobá laanu, nga runi, racanebe laanu guiene chaahuinu xipeʼ nga naguixhe íquebe. Racá rihuinni jma maʼ riene chaahuinu xii nga ni dxandíʼ yanna riʼ ne laaca maʼ bidale binni ni nanna ni.

Rihuinni xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ ca xpinni Dios ora ridxaa modo riénecaʼ xiixa

20, 21. Xi biʼniʼ ca cristianu ni nabani lu primé siglu ora gudxi Pablu laacaʼ maʼ bichaa Jiobá caadxi cosa ndaaniʼ xquidxi.

20 Ora racané Jiobá laanu guiénenu xiixa ni rusiidiʼ Biblia jma jneza, óraca nga rihuinni xipeʼ nuu ndaaniʼ ladxidoʼno. Yanna, ñee zápanu fe ne qué zudxíʼbanu laca laanu ti ganda guiénenu xii nga racalaʼdxiʼ Dios la? Ngapeʼ nga guendanagana gupa ca cristianu lu primé siglu que. Bixuiʼlú lii nga tobi de ca judíu xpinni Cristu ni nabani tiempu que. Nabé runi respetarluʼ ley stiʼ Moisés ne dede ridxá tipa ladxidoʼloʼ ora riniʼluʼ de guidxi Israel lii. Peru málasi bedandá caadxi carta ni biseendaʼ apóstol Pablu, ra bicaa xi racalaʼdxiʼ Dios ganna binni. Lu ca carta que cusiénebe chupa chonna cosa: maʼ cadi caquiiñeʼ diʼ chinanda binni Ley ne laaca maʼ bicaanáʼ Jiobá guidxi Israel, peru cadi ngue si, laaca maʼ gulí Dios sti guidxi ni láʼ Israel espiritual, ra nuu judíu ne binni de sti guidxi (Rom. 10:12; 11:17-24; Gál. 6:15, 16TNM; Col. 2:13, 14). Yanna yaʼ, xi guʼnuʼ.

21 Ca cristianu ni qué rudxiibaʼ laca laa ni nabani tiempu que, gucuaacaʼ guiráʼ ni cusiene Pablu, ngue runi guluu Jiobá ndaayaʼ laacaʼ (Hech. 13:48). Peru raqué laaca nuu caadxi ni qué naʼ guicaa ni cusiidiʼ Pablu ne laaca guniʼcaʼ qué zuchaacaʼ modo riníʼ íquecaʼ (Gal. 5:7-12). Pa qué guchaa ca binni riʼ modo riníʼ íquecaʼ la? qué zanda diʼ chuʼcaʼ lade ca binni ni chiguni mandarné Cristu guibáʼ (2 Ped. 2:1).

22. Xi riníʼ íqueluʼ ora gúʼyaluʼ maʼ bidxaa modo riénenu caadxi cosa.

22 Lu ca últimu década ni maʼ gudiʼdiʼ hasta nagasi, maʼ gucané Jiobá laanu guiene chaahuinu stale cosa de Reinu. Guzéʼtenu chupa chonna de laacani. Yanna riʼ maʼ biene chaahuinu padxipeʼ nga guiree ca dendxuʼ (ca xpinni Reinu ni chiguibani lu Guidxilayú) lade ca chiva (ca binni ni guinitilú, purtiʼ qué ninacaʼ nucaadiágacaʼ stiidxaʼ Reinu). Laaca maʼ bisiidiʼ Jiobá laanu padxí guizaa 144,000 binni ni cheʼ guibáʼ, maʼ nánnanu xi significadu napa ca parábola bizeeteʼ Jesús ora guníʼ de Reinu ne laaca maʼ nánnanu padxí cheʼ ca últimu ungidu guibáʼ. * Yanna, xi riníʼ íqueluʼ ora gúʼyaluʼ maʼ bidxaa modo riénenu ca cosa riʼ. Ñee racanécani lii iguidxi fe stiuʼ la? Ñee ruuyaluʼ cani casi ti razón ni rusihuinni cusiidiruʼ Jiobá xquidxi la? Guiráʼ ni gúʼndaluʼ lu libru riʼ, zacanécani lii cadi gusaana de guni creluʼ ti cosa nabé risaca: chaahuiʼ chaahuiʼ nga racané Jiobá ca binni ni ridxibi laa guiénecaʼ xi naguixhe ique guni.

^ párrafo 4 Lá Dios zeedani de ti verbu hebreu ne nápani significadu riʼ: «Ni reeda gaca». Ne rusihuínnini zanda guni cumplir Jiobá guiráʼ promesa stiʼ. Biiyaʼ recuadru «Xi significadu napa lá Dios», ni zeeda lu yaza 43.

^ párrafo 6 Para laanu la? nabé stálepeʼ tiempu nga guiráʼ iza riʼ, peru naquiiñeʼ gánnanu nabé xadxí bibani binni dxiqué. Casi Adán, laa nabániruʼ dxi maʼ nuu Lamec (bixhoze Noé). Yanna, Lamec la? nabániruʼ dxi maʼ nuu Sem (ti xiiñiʼ Noé), ne Sem la? nabániruʼ dxi maʼ nuu Abrahán (Gén. 5:5, 31; 9:29; 11:10, 11; 25:7).

^ párrafo 13 Lu Escrituras Hebreas zeeda diidxaʼ Satanás 18 biaje. Peru lu Escrituras Griegas Cristianas, zeedani jma de 30 biaje. Ne galán gánnanu qué ruzeetepeʼ Escrituras Hebreas de Satanás stale biaje, sínuque jma ruzeeteni ca cosa ni caquiiñeʼ guiene binni ti ganna tuu nga Mesías. Dxi maʼ bedandá Mesías que, bisihuinni tupeʼ nga Satanás ne zeeda ndiʼ lu Escrituras Griegas Cristianas.

^ párrafo 22 Pa racalaʼdxuʼ gannuʼ jma de ca cosa ni maʼ bidxaa riʼ la? biindaʼ ca tema ni biree lu revista Torre stiʼ ni rapa: 15 stiʼ octubre 1995, yaza 23 dede 28, ni biree diidxastiá; 15 stiʼ enero 2008, yaza 20 dede 24; 15 stiʼ julio 2008, yaza 17 dede 21; 15 stiʼ julio 2013, yaza 9 dede 14.

^ párrafo 61 Ca letra a.J. riníʼ cani ante de ca dxi stiʼ Jesús. Ca letra d.J. riníʼ cani despué de ca dxi stiʼ Jesús.