1, 2. Cum s-a dovedit Isus un „ghid” înţelept?

 IMAGINEAZĂ-ŢI că un ghid experimentat îţi prezintă un oraş încântător. Nici tu, nici cei cu care eşti nu cunoaşteţi oraşul, de aceea ascultaţi cu interes tot ce vă spune ghidul. Din când în când, vă vin în minte unele obiective turistice pe care nu le-aţi vizitat încă. Dar, când îl întrebaţi pe ghid despre ele, nu vă răspunde imediat, ci doar când este cazul, de regulă, după ce zăriţi obiectivul despre care aţi întrebat. Sunteţi tot mai impresionaţi de înţelepciunea lui, întrucât vă spune ce trebuie să ştiţi doar la momentul potrivit.

² Noi ne aflăm într-o situaţie similară cu a acelor turişti. Suntem nerăbdători să învăţăm mai multe lucruri despre cel mai impresionant oraş, „oraşul cu temelii adevărate”, adică Regatul lui Dumnezeu (Evr. 11:10). Când a fost pe pământ, Isus i-a călăuzit el însuşi pe continuatorii săi, ajutându-i să dobândească o cunoştinţă mai profundă despre Regat. Însă el nu le-a răspuns la toate întrebările odată şi nici nu le-a spus totul despre Regat cu o singură ocazie. Dimpotrivă, el le-a zis: „Mai am multe lucruri să vă spun, dar acum nu le puteţi purta” (Ioan 16:12). Fiind cel mai înţelept „ghid”, Isus nu şi-a împovărat discipolii cu cunoştinţe pe care nu erau pregătiţi să şi le însuşească.

3, 4. a) Cum a continuat Isus să-i înveţe pe cei fideli despre Regatul lui Dumnezeu? b) Ce vom analiza în acest capitol?

³ Isus a spus cuvintele din Ioan 16:12 în ultima noapte din viaţa sa pe pământ. Cum avea el să continue să-i înveţe pe cei fideli despre Regatul lui Dumnezeu după moartea sa? Isus le-a dat apostolilor săi următoarea asigurare: „Spiritul adevărului . . . vă va călăuzi în tot adevărul” (Ioan 16:13). a Am putea asemăna spiritul sfânt cu un ghid plin de răbdare. Spiritul este mijlocul prin care Isus îi învaţă pe continuatorii săi tot ce au nevoie să ştie despre Regatul lui Dumnezeu, exact la momentul potrivit.

⁴ În acest capitol vom analiza modul în care i-a călăuzit spiritul sfânt pe creştinii sinceri pentru ca aceştia să dobândească o cunoştinţă mai mare despre Regat. Mai întâi, vom  vedea cum au ajuns ei să înţeleagă când a început Regatul lui Dumnezeu să guverneze. Apoi, îi vom identifica pe conducătorii şi pe supuşii Regatului şi vom analiza ce speranţă au membrii fiecăruia dintre aceste două grupuri. În cele din urmă, vom vedea cum au înţeles mai clar continuatorii lui Cristos ce presupune loialitatea faţă de Regat.

5, 6. a) Ce idei greşite au avut Studenţii în Biblie despre instaurarea Regatului şi despre seceriş? b) De ce astfel de idei greşite nu ar trebui să ne determine să ne îndoim de faptul că Isus îşi călăuzea continuatorii?

⁵ Aşa cum am văzut în capitolul 2 al acestei cărţi, Studenţii în Biblie au susţinut decenii la rând că 1914 avea să fie un an hotărâtor în împlinirea profeţiilor Bibliei. Însă, la vremea aceea, ei credeau că prezenţa lui Cristos începuse în 1874, că el domnea deja în cer din 1878 şi că Regatul avea să-şi exercite în mod deplin autoritatea doar din octombrie 1914. Secerişul urma să se desfăşoare între 1874 şi 1914 şi avea să culmineze cu strângerea celor unşi în cer. Dar ar trebui să ne determine astfel de idei greşite să ne îndoim că Isus îi călăuzea pe acei creştini fideli prin intermediul spiritului sfânt? Nu.

⁶ Să ne întoarcem la ilustrarea de la începutul capitolului. Turiştii îşi formează în mod pripit o părere despre oraş şi pun întrebări la care nu este timpul să primească răspuns. Dar aceasta nu înseamnă că ghidul nu este demn de încredere. În mod asemănător, slujitorii lui Dumnezeu încearcă uneori să înţeleagă anumite detalii despre scopul lui Iehova când încă nu este timpul ca spiritul sfânt să-i călăuzească spre acele adevăruri. Cu toate acestea, este evident că Isus îi îndrumă. Astfel, cei fideli se lasă corectaţi şi îşi schimbă concepţiile cu umilinţă (Iac. 4:6).

7. Cum au fost binecuvântaţi slujitorii lui Dumnezeu cu mai multă lumină spirituală?

⁷ După 1919, slujitorii lui Dumnezeu au fost binecuvântaţi cu tot mai multă lumină spirituală. (Citeşte Psalmul 97:11.) În 1925, în Turnul de veghe a apărut un articol memorabil, intitulat „Naşterea naţiunii”. Articolul prezenta dovezi biblice convingătoare că Regatul mesianic se născuse în 1914, împlinindu-se astfel cuvintele profetice din Revelaţia, capitolul 12, unde este descrisă ‘femeia’ cerească dând naştere unui copil. b Articolul mai arăta că persecuţiile şi necazurile prin care au trecut slujitorii lui Iehova în acei ani de război erau indicii clare că Satan fusese aruncat jos din cer, fiind „cuprins de o mânie mare, ştiind că nu mai are decât puţin timp” (Rev. 12:12).

8, 9. a) Cum a fost scoasă în evidenţă importanţa Regatului lui Dumnezeu? b) La ce întrebări se va răspunde?

⁸ Cât de important este Regatul? În 1928, Turnul de veghe a început să sublinieze ideea că Regatul este mai important decât salvarea oamenilor prin răscumpărare. Într-adevăr, Regatul mesianic este instrumentul prin care Iehova îşi va sfinţi numele, îşi va justifica suveranitatea şi îşi va îndeplini scopurile cu privire la omenire.

 ⁹ Cine urma să guverneze împreună cu Cristos în acel Regat? Cine aveau să fie supuşii pământeşti ai Regatului? Şi ce lucrare au de îndeplinit continuatorii lui Cristos?

10. Ce au înţeles slujitorii lui Dumnezeu cu privire la cei 144 000 cu mult timp înainte de anul 1914?

¹⁰ Cu zeci de ani înainte de 1914, creştinii adevăraţi au înţeles că 144 000 de continuatori fideli ai lui Cristos vor guverna împreună cu el în cer. c Studenţii în Biblie de atunci şi-au dat seama că numărul acesta este literal şi că strângerea celor unşi a început în secolul I e.n.

11. Cum au dobândit viitorii membri ai miresei lui Cristos o înţelegere mai clară despre sarcina pe care o aveau de îndeplinit pe pământ?

¹¹ Însă ce sarcină trebuiau să ducă la îndeplinire acei viitori membri ai miresei lui Cristos cât timp se aflau pe pământ? Ei au înţeles că Isus a subliniat importanţa lucrării de predicare şi a pus-o în legătură cu o perioadă de seceriş (Mat. 9:37; Ioan 4:35). După cum am văzut în capitolul 2, ei au susţinut o vreme că perioada de seceriş avea să dureze 40 de ani, culminând cu strângerea celor unşi în cer. Dar, întrucât lucrarea de seceriş a continuat după ce au trecut cei 40 de ani, erau necesare unele clarificări. În prezent, noi ştim că vremea secerişului – vremea ca grâul să fie separat de neghină, adică creştinii unşi fideli, de creştinii falşi – a început în 1914. Sosise timpul ca creştinii unşi să-şi concentreze atenţia asupra strângerii rămăşiţei celor care făceau parte din acea clasă cerească.

12, 13. Cum se împlinesc în zilele din urmă ilustrările lui Isus despre cele zece fecioare şi despre talanţi?

¹² Din 1919, Cristos îl îndrumă în mod constant pe sclavul fidel şi prevăzător să pună accent pe lucrarea de predicare. El a dat porunca de a predica în secolul I (Mat. 28:19, 20). De asemenea, Isus a arătat ce calităţi trebuiau să aibă continuatorii săi unşi pentru a se achita de responsabilitatea de a predica. În ilustrarea despre cele zece fecioare, el a scos în evidenţă că cei unşi trebuiau să fie vigilenţi, sau treji din punct de vedere spiritual, dacă doreau să-şi atingă obiectivul de a lua parte la marele ospăţ de nuntă din cer. În acest cadru, cei 144 000 sunt prezentaţi şi în ipostaza de „mireasă” cerească a lui Cristos (Rev. 21:2). Apoi, în ilustrarea despre talanţi, Isus a explicat  că slujitorii săi unşi aveau să îndeplinească în mod conştiincios lucrarea de predicare pe care le-a încredinţat-o (Mat. 25:1-30).

¹³ Creştinii unşi s-au dovedit vigilenţi şi conştiincioşi de-a lungul secolului trecut. Cu siguranţă, ei vor fi răsplătiţi pentru vigilenţa lor. Însă avea să se limiteze marea lucrare de seceriş la strângerea rămăşitei celor 144 000 de coregenţi ai lui Cristos?

14, 15. Menţionaţi cele patru grupuri despre care s-a vorbit în cartea Taina împlinită.

¹⁴ Slujitorii fideli ai lui Dumnezeu au dorit mereu să ştie pe cine reprezintă ‘marea mulţime’ din Revelaţia 7:9-14. Nu este surprinzător că, înainte să vină timpul fixat ca Cristos să dezvăluie identitatea acestui grup numeros, multe dintre ideile referitoare la marea mulţime se deosebeau foarte mult de adevărurile clare şi simple pe care le cunoaştem şi le iubim în prezent.

¹⁵ În 1917, în cartea Taina împlinită s-a afirmat că există „două niveluri, sau tipuri, de salvare cerească şi două niveluri, sau tipuri, de salvare pământească”. Cine alcătuia cele patru grupuri de oameni cu speranţe diferite? Primul grup era reprezentat de cei 144 000 de coregenţi ai lui Cristos. Al doilea era format din marea mulţime. Atunci se credea că membrii ei erau creştini care făceau încă parte din bisericile creştinătăţii. Ei aveau o oarecare credinţă, dar nu suficientă pentru a sta de partea lui Iehova, slujindu-i cu integritate. De aceea, aveau să primească poziţii inferioare în cer. Privitor la speranţa pământească, se credea că „merituoşii din vechime”, cum ar fi Avraam, Moise şi alţi slujitori fideli, care alcătuiau al treilea grup, urmau să aibă poziţii de autoritate peste al patrulea grup, reprezentat de omenire.

16. Ce adevăruri spirituale au fost dezvăluite în 1923 şi în 1932?

¹⁶ Cum i-a călăuzit spiritul sfânt pe continuatorii lui Cristos pentru a ajunge la înţelegerea pe care o preţuim astăzi? Prin revărsări succesive de lumină spirituală. Încă din 1923, Turnul de veghe a atras atenţia asupra unui grup de persoane care nu aveau speranţă cerească şi care urmau să trăiască pe pământ sub conducerea lui Cristos. În 1932, un articol din Turnul de veghe a analizat exemplul lui Ionadab, care i s-a alăturat lui Iehu, un rege israelit uns de Dumnezeu, în lupta împotriva închinării false (2 Regi 10:15-17). Articolul susţinea că, în timpurile moderne, există o clasă de oameni care sunt asemenea lui Ionadab şi preciza că Iehova va salva această clasă „din necazul de la Armaghedon” pentru a trăi pe pământ.

17. a) Ce lumină spirituală s-a revărsat în 1935? b) Ce impact a avut noua înţelegere privitoare la marea mulţime asupra creştinilor fideli? (Vezi chenarul „ Au răsuflat uşuraţi”.)

¹⁷ În 1935 s-a revărsat o mare lumină spirituală. La congresul din Washington, D.C., marea mulţime a fost identificată drept o clasă pământească, ai cărei membri sunt oile menţionate de Isus în parabola despre oi şi capre (Mat.  25:33-40). Marea mulţime avea să se numere printre acele „alte oi” despre care Isus a spus: „Şi pe acelea trebuie să le aduc” (Ioan 10:16). Când vorbitorul, fratele Rutherford, a întrebat: „Toţi cei care au speranţa de a trăi veşnic pe pământ sunt rugaţi să se ridice”, peste jumătate dintre cei prezenţi s-au ridicat. „Priviţi marea mulţime!”, a spus el. Mulţi au fost emoţionaţi când au înţeles, în sfârşit, ce speranţă aveau.

18. La ce s-a concentrat lucrarea de predicare a continuatorilor lui Cristos după anul 1935 şi cu ce rezultat?

¹⁸ De atunci, Cristos şi-a îndrumat continuatorii să se concentreze la strângerea viitorilor membri ai marii mulţimi care va supravieţui necazului celui mare. La început, numărul lor nu părea impresionant. Fratele Rutherford chiar a spus cu o anumită ocazie: „Se pare că «marea mulţime» nu va fi chiar atât de mare până la urmă”. Desigur, noi ştim cât de mult a binecuvântat Iehova secerişul de atunci încoace. Sub îndrumarea lui Isus şi a spiritului sfânt, cei unşi şi însoţitorii lor, „alte oi”, au devenit exact ce a prezis Isus: „o singură turmă” care îi slujeşte ‘unui singur păstor’.

19. Cum putem contribui la creşterea numărului membrilor marii mulţimi?

¹⁹ Marea majoritate a oamenilor loiali lui Dumnezeu vor trăi veşnic pe un pământ paradiziac, aflat sub conducerea lui Cristos şi a celor 144 000 de coregenţi ai săi. Cât de încurajator este să medităm la modul în care Cristos i-a călăuzit pe slujitorii lui Dumnezeu, ajutându-i să înţeleagă acest adevăr clar din Biblie! Şi ce mare privilegiu este să le împărtăşim speranţa vieţii veşnice oamenilor pe care îi întâlnim în lucrarea de predicare! Să participăm, aşadar, din plin la lucrare pentru ca marea mulţime să continue să crească, iar laudele aduse numelui lui Dumnezeu să răsune şi mai tare! (Citeşte Luca 10:2.)

20. Din ce părţi este alcătuită organizaţia lui Satan şi cum pot creştinii să rămână loiali Regatului?

²⁰ Nu era suficient ca slujitorii lui Iehova să continue să înveţe despre Regat; ei trebuiau şi să înţeleagă pe deplin ce presupune a fi loial acestui guvern ceresc. În acest sens, în 1922, revista Turnul de veghe a explicat că există două organizaţii, a lui Iehova şi a lui Satan. Organizaţia lui Satan este alcătuită dintr-o parte comercială, una religioasă şi una politică. Cei loiali Regatului lui Dumnezeu condus de Cristos nu trebuie să se expună pericolului de a-şi pierde loialitatea implicându-se într-un mod nepotrivit în organizaţia lui Satan, indiferent despre care parte a ei ar fi vorba (2 Cor. 6:17). Ce înseamnă aceasta?

21. a) Cum i-a avertizat sclavul fidel pe slujitorii lui Dumnezeu în privinţa spiritului materialist din lumea afacerilor? b) Ce a dezvăluit în 1963 revista Turnul de veghe referitor la „Babilonul cel Mare”?

²¹ Hrana spirituală de la sclavul fidel a demascat cu consecvenţă corupţia din lumea afacerilor şi i-a avertizat pe slujitorii lui Dumnezeu să nu cedeze spiritului materialist promovat de aceasta (Mat. 6:24). Publicaţiile noastre au vorbit de repetate ori şi despre partea religioasă a organizaţiei lui Satan. În 1963, Turnul de veghe a arătat clar că „Babilonul cel  Mare” nu reprezintă doar creştinătatea, ci întregul imperiu al religiei false. Astfel, aşa cum vom vedea în capitolul 10 al acestei cărţi, slujitorii lui Dumnezeu din orice ţară şi din orice cultură au fost ajutaţi ‘să iasă din ea’, renunţând la practicile religioase false (Rev. 18:2, 4).

22. Cum au înţeles mulţi slujitori ai lui Dumnezeu îndemnul din Romani 13:1 în timpul Primului Război Mondial?

²² Ce putem spune însă despre partea politică a organizaţiei lui Satan? Pot creştinii adevăraţi să se implice în războaie şi conflicte? În timpul Primului Război Mondial, Studenţii în Biblie au înţeles că adevăraţii continuatori ai lui Cristos nu trebuiau să-şi ucidă semenii (Mat. 26:52). Însă, pentru mulţi, îndemnul din Romani 13:1 de a fi supuşi „autorităţilor superioare” a însemnat că trebuiau să se înroleze în armată, să îmbrace uniforma militară şi chiar să poarte armă; dar, când li se cerea să-şi omoare duşmanul, trebuiau să tragă în aer.

23, 24. Cum s-a înţeles Romani 13:1 în timpul celui de al Doilea Război Mondial şi spre ce înţelegere mai clară au fost călăuziţi continuatorii lui Cristos?

²³ În 1939, chiar la începutul celui de al Doilea Război Mondial, în Turnul de veghe a apărut un articol care analiza chestiunea neutralităţii. Articolul arăta clar că creştinii nu trebuie să se implice deloc în războaiele şi conflictele din lumea lui Satan. Cât de oportună a fost această îndrumare! Continuatorii lui Cristos au fost astfel scutiţi de vina de sânge ce era asupra naţiunilor beligerante. Din 1929 însă, publicaţiile noastre au susţinut şi că autorităţile superioare la care se face referire în Romani 13:1 nu sunt conducătorii din această lume, ci Iehova şi Isus. Era necesară, aşadar, o înţelegere mai clară.

 ²⁴ Datorită îndrumării spiritului sfânt, continuatorii lui Cristos au ajuns la o astfel de înţelegere în 1962, când au fost publicate în numerele din 15 noiembrie şi 1 decembrie ale Turnului de veghe articole care clarificau Romani 13:1-7. În sfârşit, slujitorii lui Dumnezeu înţeleseseră principiul supunerii relative care reiese din bine-cunoscutele cuvinte ale lui Isus: „Să daţi . . . Cezarului ce este al Cezarului şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu” (Luca 20:25). Creştinii adevăraţi înţeleg acum că autorităţile superioare sunt autorităţile laice ale acestei lumi şi că trebuie să se supună lor. Totuşi, această supunere este relativă. Când autorităţile laice ne cer să nu ascultăm de Iehova, noi răspundem precum apostolii: „Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu ca stăpânitor decât de oameni” (Fap. 5:29). În capitolul 14 al acestei cărţi, vom afla mai multe despre modul în care slujitorii lui Dumnezeu au aplicat principiul neutralităţii creştine.

25. De ce eşti recunoscător pentru îndrumarea spiritului sfânt în înţelegerea adevărurilor despre Regatul lui Dumnezeu?

²⁵ Câte adevăruri despre Regat au fost învăţaţi continuatorii lui Cristos în ultimul secol! Am aflat când a fost instaurat Regatul lui Dumnezeu în cer şi cât de important este el. Am înţeles că oamenii fideli pot să aibă fie speranţă cerească, fie speranţă pământească. În plus, ştim cum să ne demonstrăm loialitatea faţă de Regatul lui Dumnezeu, manifestând totodată supunere relativă faţă de autorităţile laice. Am fi ştiut aceste adevăruri preţioase dacă Isus Cristos nu şi-ar fi călăuzit slavul fidel de pe pământ să le înţeleagă şi apoi să le predea? Este o mare binecuvântare să fim călăuziţi de Cristos şi de spiritul sfânt!