Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 5

E haamaramarama mai te Arii no nia i te Basileia

E haamaramarama mai te Arii no nia i te Basileia

MANAˈO FAUFAA O TE PENE

E taa riirii i te nunaa o te Atua te pue parau mau faufaa roa no nia i te Basileia, te mau arii e te huiraatira o te Basileia, e te auraa e turu i te Basileia ma te taiva ore

1, 2. I roto i teihea auraa e o Iesu te aratai ite roa ˈˈe?

 A FERURI na e te mataitai ra oe e te tahi atu mau ratere i te hoê oire nehenehe roa. A tahi ra outou pauroa a ratere ai i taua oire ra. E apo mai outou pauroa i ta te aratai e parau mai. I te tahi taime, e uiui oe mai te aha râ tera aore ra tera vahi o te oire aita â oe i ite atura. Ia ui atu râ oe i te aratai, e pinepine e tiai roa o ˈna ia tae outou i tera mau vahi no te pahono mai. A mataitai noa ˈi oe, e faahiahia ˈtu â oe i to ˈna ite rahi. Inaha, e faaite mai o ˈna i te mea e titauhia ia ite oe i te taime tano.

2 E au te mau Kerisetiano mau i tera mau ratere. E hinaaro rahi to tatou e ite no nia i te oire nehenehe roa ˈˈe, te “oire niu mau,” oia hoi te Basileia o te Atua. (Heb. 11:10) A vai ai Iesu i te fenua nei, na ˈna iho i aratai i ta ˈna mau pǐpǐ ia ite maitai ratou eaha taua Basileia ra. Ua pahono anei Iesu i ta ratou mau uiraa atoa e ua faaite pauroa atu anei no nia i te Basileia? Aita. Ua na ô atu oia: “E rave rahi â ta ˈu parau ia parau atu ia outou, eita râ e tia ia outou [ia taa] i teie nei.” (Ioa. 16:12) Ei aratai ite roa ˈˈe, aita roa ˈtu Iesu i faateimaha i ta ˈna mau pǐpǐ i te ite aita ratou i ineine i te apo mai.

3, 4. (a) Mea nafea to Iesu haapii-noa-raa i ta ˈna mau pǐpǐ taiva ore no nia i te Basileia o te Atua? (b) Eaha ta tatou e hiˈo mai i roto i teie pene?

3 Ua faahiti Iesu i ta ˈna i parau i roto i te Ioane 16:12 i te po hopea o to ˈna oraraa i te fenua nei. I muri aˈe i to ˈna poheraa, ua haapii noa oia i ta ˈna mau pǐpǐ taiva ore no nia i te Basileia o te Atua. Mea nafea? Ua haapapu oia i ta ˈna mau aposetolo e na ‘te varua o te parau mau e aratai ia ratou i te mau parau mau atoa.’ a (Ioa. 16:13) E nehenehe ïa tatou e parau e e aratai te varua moˈa e tae roa mai i teie mahana. Tera te ravea ta Iesu e faaohipa ra no te haapii i ta ˈna mau pǐpǐ i te mau mea atoa e titauhia ia ite ratou no nia i te Basileia o te Atua i te taime tano.

4 E hiˈo mai tatou mea nafea te varua moˈa o Iehova i te aratai-noa-raa i te mau Kerisetiano aau tae ia ite atu â no nia i te Basileia. A tahi, mea nafea to tatou iteraa afea te Basileia o te Atua i te haamataraa i te faatere? I muri iho, o vai te mau arii e te huiraatira o te Basileia, e eaha to ratou tiaturiraa? I te pae hopea, mea nafea to te mau pǐpǐ a te Mesia taaraa ˈtu â i te auraa e turu i te Basileia ma te taiva ore?

Haamaramaramaraa no nia i te hoê matahiti faufaa roa

5, 6. (a) Eaha te mau manaˈo hape o te Feia haapii Bibilia no nia i te faatereraa mai te Basileia e te ootiraa? (b) Te auraa anei ïa e aita Iesu e aratai ra i ta ˈna mau pǐpǐ?

5 I te pene 2, ua ite tatou e e rave rahi matahiti to te Feia haapii Bibilia faaiteraa e e riro 1914 ei matahiti faufaa roa i roto i te tupuraa o te mau parau tohu Bibilia. Teie râ, i manaˈo na ratou e ua haamata te tau o te hoˈiraa mai o te Mesia i 1874, ua haamata o ˈna i te faatere mai te raˈi mai i 1878 e e ore te Basileia e faatere roa mai hou Atopa 1914. E tupu te ootiraa mai 1874 e tae roa i 1914, e e hope ia haaputuputuhia te feia faatavaihia i nia i te raˈi. Mea hape teie mau manaˈo. Te auraa anei râ ïa e aita Iesu e aratai ra i ta ˈna mau pǐpǐ taiva ore maoti te varua moˈa? E ere roa ˈtu!

6 A hiˈo faahou na i te faahohoˈaraa i te omuaraa. Ua manaˈo te mau ratere i te tahi mau vahi o te oire aita â ratou i ite atura, e ua uiui i te aratai no nia i te reira. Te auraa anei ïa e e ere o ˈna i te aratai papu? E ere roa ˈtu! I te tahi taime, e tamata atoa te nunaa o te Atua i te taa i te tahi mau mea no nia i te opuaraa a Iehova hou te taime tano e aratai ai te varua moˈa ia ratou i taua pue parau mau ra. Te mea papu râ, te aratai ra Iesu ia ratou. E farii iho â te feia taiva ore ia faatitiaifarohia ratou, a faatano atu ai ma te haehaa i to ratou manaˈo.—Iak. 4:6.

7. Ua fanaˈo te nunaa o te Atua i teihea mau haamaramaramaraa pae varua?

7 I muri aˈe 1919, ua fanaˈo atu â te nunaa o te Atua i te mau haamaramaramaraa pae varua. (A taio i te Maseli 4:18.) I 1925, ua matara mai te tumu parau rahi “Fanauraa o te nunaa” i roto i Te Pare Tiairaa (Beretane). Te horoahia ra te mau haapapuraa Bibilia e ua fanauhia mai te Basileia faaterehia e te Mesia i 1914, ia au i te orama parau tohu o te Apokalupo pene 12, no nia i te fanauraa mai te vahine i te raˈi a te Atua i te hoê tamaroa. b Te faataa-atoa-hia ra e te hamani-ino-raa e te haafifiraa ta te nunaa o Iehova i faaruru i taua mau matahiti tamaˈi ra, e tapao papu maitai ïa e ua hurihia mai Satani i raro mai te raˈi mai e “e riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.”—Apo. 12:12.

8, 9. (a) Mea nafea te haafaufaaraahia te Basileia o te Atua? (b) Eaha na uiraa ta tatou e pahono?

8 Eaha te faufaaraa o te Basileia? I 1928, haamata ihora Te Pare Tiairaa (Beretane) i te haapapu e mea faufaa aˈe te Basileia i to tatou iho faaoraraa maoti te hoo. Na roto hoi i te Basileia faaterehia e te Mesia e haamoˈa ˈi Iehova i to ˈna iˈoa, e haapapu ai e o ˈna te Arii o te ao taatoa e e faatupu ai i ta ˈna mau opuaraa atoa no te huitaata.

9 O vai te faatere e te Mesia i roto i taua Basileia ra? O vai te huiraatira i te fenua nei o taua Basileia ra? E eaha te ohipa ia rave te mau pǐpǐ a te Mesia?

Haaputuputu na mua i te mau Kerisetiano faatavaihia

10. Eaha ta te nunaa o te Atua i taa ê na no nia i na 144 000?

10 E rave rahi matahiti hou 1914, ua taa ê na i te mau Kerisetiano mau e 144 000 pǐpǐ taiva ore a te Mesia te faatere e o ˈna i nia i te raˈi. c Ua ite taua Feia haapii Bibilia ra e e ere i te numera taipe teie e ua haamata te mau mero o teie pǔpǔ i te haaputuputuhia i te tau o te mau aposetolo.

11. Mea nafea to te mau mero o te riro mai a muri aˈe ei vahine faaipoipo na te Mesia, taaraa i ta ratou ohipa e rave i te fenua nei?

11 Eaha râ te ohipa a teie mau mero o te riro mai a muri aˈe ei vahine faaipoipo na te Mesia, i te fenua nei? Ua ite ratou e i haafaufaa na Iesu i te ohipa pororaa, ta ˈna i faaau i te hoê tau ootiraa. (Mat. 9:37; Ioa. 4:35, New World Translation) I te pene 2, ua ite tatou e i manaˈo na ratou i te hoê taime e 40 matahiti te maoro o taua tau ootiraa ra. E hope te reira ia haaputuputuhia te feia faatavaihia i nia i te raˈi. Teie râ, ua tamau noa taua ohipa ra a hope ai na 40 matahiti. Ua hinaarohia ïa te tahi atu â haamaramaramaraa. I teie nei, ua ite tatou e i 1914 i haamata ˈi taua tau ootiraa ra e faataa-ê-hia ˈi te sitona i te zizania, oia hoi te mau Kerisetiano faatavaihia taiva ore i te mau Kerisetiano haavare. Tae maira ïa te taime no te haaputuputu i te toea o te mau Kerisetiano e tiaturi ra e ora i nia i te raˈi!

I 1914 i haamata ˈi te tau ootiraa (A hiˈo i te paratarafa 11)

12, 13. Mea nafea ta Iesu na faahohoˈaraa o na paretenia hoê ahuru e na taleni i tupu ai i teie anotau hopea?

12 Mai 1919 mai to te Mesia aratai-noa-raa i te tavini haapao maitai e te paari ia haafaufaa i te pororaa, ohipa ta ˈna i faaue e rave a vai ai oia i te fenua nei. (Mat. 28:19, 20) Ua faaite atoa oia eaha na huru maitatai ia faahotu ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia no taua ohipa ra. I roto i ta ˈna faahohoˈaraa o na ahuru paretenia, ua faaite oia i te faufaaraa ia vai ara noa ratou i te pae varua. E raea ïa ia ratou ta ratou fa e apiti i te oroa faaipoiporaa rahi i nia i te raˈi ia hoê te Mesia e ta ˈna “vahine” faaipoipo, oia hoi na 144 000. (Apo. 21:2) E i roto i ta ˈna faahohoˈaraa o na taleni, ua haapii atu Iesu e e rave ta ˈna mau tavini faatavaihia ma te itoito rahi i te ohipa ta ˈna i faaue atu, oia hoi te pororaa.—Mat. 25:1-30.

13 Ua vai ara iho â te mau Kerisetiano faatavaihia e ua poro ma te itoito rahi i te roaraa o na 100 matahiti i mairi. Papu roa, e haamaitaihia ratou! Teie râ ohipa ooti rahi, o te haaputuputuraa noa anei i te toea o na 144 000 o te faatere e te Mesia?

Haaputuputu i te huiraatira i te fenua nei o te Basileia

14, 15. O vai ma na maha pǔpǔ faahitihia i roto i te buka Ua tupu te parau ǎro?

14 I hinaaro noa na te mau tane e te mau vahine tiaturi i te Atua e ite o vai te “feia rahi roa,” aore ra te nahoa rahi, o te Apokalupo 7:9-14. I te mea râ e aita â i tae atura i te taime e faaite ai te Mesia o vai taua nahoa rahi ra, aita roa ïa tei parauhia no nia ia ratou i tuati e te pue parau mau maramarama e te ohie ia taa ta tatou i ite e e au roa nei.

15 I 1917 i roto i te buka Ua tupu te parau ǎro (Beretane), i parauhia na e te vai ra “e piti huru oraraa i nia i te raˈi, e piti atoa huru oraraa i te fenua nei.” O vai na pǔpǔ e maha e tiaturiraa ê to ratou? Te pǔpǔ matamua, o na 144 000 ïa o te faatere e te Mesia. Te piti, o te nahoa rahi ïa. I manaˈohia na e taua nahoa rahi ra, o te mau Kerisetiano ïa e mero ratou no te mau ekalesia e parau ra e Kerisetiano ratou. Maa faaroo to ratou, aita râ ratou i faarue i te haapaoraa hape. No reira, to raro rii mai ïa to ratou tiaraa i nia i te raˈi. E i te fenua nei, i manaˈohia na e na te toru o te pǔpǔ, oia hoi te mau taata taiva ore i tahito ra mai ia Aberahama, Mose, e te vai ra ˈtu â, e faatere i te maha o te pǔpǔ, oia hoi te huitaata.

16. Eaha te mau haamaramaramaraa pae varua tei matara mai i 1923 e i 1932?

16 Mea nafea to te varua moˈa aratairaa i te mau pǐpǐ a te Mesia i te ite ta tatou e poihere nei? Maoti ïa te mau haamaramaramaraa pae varua tei horoa-riirii-hia mai. I 1923, ua huti Te Pare Tiairaa (Beretane) i te ara-maite-raa i nia i te hoê pǔpǔ aita e hinaaro ra e haere i nia i te raˈi, e ora râ i nia i te fenua i raro aˈe i te faatereraa a te Mesia. I 1932, ua faahiti Te Pare Tiairaa (Beretane) ia Iehonadaba tei pee ia Iehu, arii Iseraela faatahinuhia e te Atua, i roto i ta ˈna aroraa i te haamoriraa hape. (Arii 2, 10:15-17) Ia au i taua vea ra, e itehia i teie tau te hoê pǔpǔ taata e au ia Iehonadaba, ta Iehova e paruru i “te ati i Aramagedo” no te ora i te fenua nei.

17. (a) Eaha te haamaramaramaraa pae varua tei matara mai i 1935? (b) Ua aha te mau Kerisetiano taiva ore i to ratou taaraa o vai te nahoa rahi? (A hiˈo i te tumu parau “ Topa roa te hau.”)

17 I 1935, matara maira te tahi haamaramaramaraa pae varua. I te tairururaa i tupu i te oire o Washington, ua faataahia e e pǔpǔ Kerisetiano te nahoa rahi o te tiaturi ra e ora i te fenua nei. O ratou te mau mamoe o ta Iesu faahohoˈaraa no nia i te mamoe e te puaaniho. (Mat. 25:33-40) To roto te nahoa rahi i te mau “mamoe ê atu” ta Iesu i faahiti i to ˈna parauraa: “E aratai atoa mai au ia ratou e tia ˈi.” (Ioa. 10:16) I to te taeae orero Joseph Rutherford parauraa: “Te feia atoa e tiaturi ra e ora i te fenua e a muri noa ˈtu, a tia mai,” hau atu i te afaraa o te feia i ruru mai tei tia mai. Na ô atura oia: “A hiˈo na i te nahoa rahi!” Oaoa roa ihora e rave rahi i te taaraa eaha to ratou tiaturiraa no a muri aˈe.

18. Ua faaitoito te mau pǐpǐ a te Mesia i te aha i roto i te taviniraa, e eaha tei itehia mai?

18 Mai reira mai, ua aratai te Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ ia faaitoito i te haaputuputu i te mau taata o te ô atoa i roto i taua nahoa rahi ra o te ora ˈtu i te ati rahi. I te omuaraa, e ere ratou mea rahi. I te hoê mahana, ua parau taeae Rutherford: “E au ra hoi e eita te ‘nahoa rahi’ e rahi roa mai.” Ua ite râ tatou i teie nei e ua haamaitai rahi Iehova i te ootiraa mai reira mai! I raro aˈe i te aratairaa a Iesu e a te varua moˈa, ua riro mai te mau Kerisetiano faatavaihia e to ratou mau hoa te mau “mamoe ê atu” ei “hoê aˈe nǎnǎ,” mai ta Iesu i tohu, e te haa amui ra ratou i raro aˈe i te aratairaa a te “hoê hoi tiai.”

Aita taeae Rutherford i manaˈo e e rahi roa mai te nahoa rahi (Mai te pae aui i te pae atau: Nathan Knorr, Joseph Rutherford, Hayden Covington)

19. Eaha ta tatou e rave ia maraa noa te numera o te nahoa rahi?

19 E ora te rahiraa o te mau tavini taiva ore a te Atua e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i te fenua nei, faaterehia e te Mesia e na 144 000. Mea oaoa mau â ia ite mea nafea to te Mesia aratairaa i te nunaa o te Atua ia taa maitai i teie tiaturiraa Bibilia no a muri aˈe! E fanaˈoraa taa ê ia faaite i taua tiaturiraa ra i te feia ta tatou e farerei i roto i te pororaa. E apiti roa anaˈe ïa i taua ohipa ra, ia au i to tatou huru tupuraa, ia maraa noa te numera o te nahoa rahi e ia arue-rahi-hia ˈtu â te iˈoa o Iehova!—A taio i te Luka 10:2.

Te maraa noa ra te numera o te nahoa rahi

Te auraa e turu i te Basileia ma te taiva ore

20. Eaha te faanahonahoraa a Satani? E nafea ïa te Kerisetiano taiva ore?

20 A ite noa ˈtu â ˈi te nunaa o te Atua no nia i te Basileia, ua titau-atoa-hia ia taa maitai ia ratou te auraa e turu i taua faatereraa ra i te raˈi ma te taiva ore. I 1922, ua faataa Te Pare Tiairaa (Beretane) e te vai ra e piti faanahonahoraa e haa ra, ta Iehova e ta Satani. Ta Satani, o te tapihooraa ïa, te haapaoraa e te poritita. Te mau Kerisetiano e turu ra ma te taiva ore i te Basileia o te Atua faaterehia e te Mesia, eiaha ïa e faaô i roto i tera e tera tuhaa o te faanahonahoraa a Satani eita e tano ia apiti atu. (Kor. 2, 6:17) Eaha ïa te auraa?

21. (a) Eaha ta te tavini haapao maitai i faaara i te nunaa o te Atua no nia i te ohipa tapihooraa? (b) I 1963, eaha ta Te Pare Tiairaa i faaite no nia ia “Babulonia rahi”?

21 Na roto i te maa varua ta ratou i faaineine, ua faaara noa te tavini haapao maitai i te nunaa o te Atua e mea taviri roa te ohipa tapihooraa, e ia ara i te nounou moni e te nounou taoˈa. (Mat. 6:24) Ua haamaramarama atoa ta tatou mau papai eaha te haapaoraa a te faanahonahoraa a Satani. I 1963, ua faaite maitai Te Pare Tiairaa (Beretane) o vai “Babulonia rahi,” e ere noa ïa te mau haapaoraa e parau ra e Kerisetiano ratou, oia atoa râ te taatoaraa o te mau haapaoraa hape. I te pene 10, e ite atu â tatou e ua tauturuhia te nunaa o te Atua o te mau fenua e te mau taˈere atoa ia ‘haere ê mai i rapae’ ia Babulonia rahi, oia hoi ia haapae i te mau peu atoa a te haapaoraa hape.—Apo. 18:2, 4.

22. I te tupuraa te Tamaˈi rahi matamua, eaha ta te tavini a te Atua e rave rahi i taa no nia i te faaueraa a te Roma 13:1?

22 E te poritita ïa a te faanahonahoraa a Satani? E tano anei ia faaô te mau Kerisetiano mau i roto i te mau tamaˈi e te mau aroraa a te mau nunaa? I te tupuraa te Tamaˈi rahi matamua, ua taa i te rahiraa o te Feia haapii Bibilia e eiaha te mau pǐpǐ a te Mesia e haapohe i to ratou taata tupu. (Mat. 26:52) Mea rahi râ tei manaˈo e ia au i te faaueraa e auraro i “te feia mana toroa” i roto i te Roma 13:1, ia haere iho â ratou i te tamaˈi, ia oomo i te ahu faehau, e ia rave atoa i te pupuhi. Ia faauehia râ ratou ia pupuhi i te enemi, e pupuhi ïa ratou i nia.

23, 24. A tupu ai te Piti o te tamaˈi rahi, eaha tei taahia na no nia i te Roma 13:1? Ua arataihia râ te mau pǐpǐ a te Mesia i teihea haamaramaramaraa tano aˈe?

23 A tupu ai te Piti o te tamaˈi rahi i 1939, ua tatara Te Pare Tiairaa (Beretane) i te parau o te tiaraa amui ore Kerisetiano. Ua faataa maitai taua vea ra e e ore roa ˈtu te mau Kerisetiano e faaô i roto i te mau tamaˈi e te mau aroraa a te mau nunaa o te ao a Satani. Tano maitai te taeraa mai teie faataaraa! Inaha, aita te mau pǐpǐ a te Mesia i roohia i te hara toto riaria mau a te mau nunaa i roto i taua tamaˈi ra. Teie râ i 1929, i faataa atoa na ta tatou mau papai e te feia mana toroa o te Roma 13:1, e ere ïa te mau faatere o teie nei ao, o Iehova râ raua Iesu. Ua titauhia ïa te tahi atu haamaramaramaraa tano aˈe.

24 Ua aratai te varua moˈa i te mau pǐpǐ a te Mesia i taua haamaramaramaraa ra i 1962, i reira te matararaa mai te tahi mau tumu parau rahi no nia i te Roma 13:1-7 i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Novema e te 1 no Titema (Beretane). Taa aˈera i te nunaa o te Atua te faaueraa tumu o te auraro taotiahia, ta Iesu i faahiti i roto i ta ˈna mau parau matau-maitai-hia: “E hopoi maori, ta Kaisara ia Kaisara ra, e ta te Atua, e hopoi ïa i te Atua ra.” (Luka 20:25) I teie nei, ua taa i te mau Kerisetiano mau e o te feia faatere o teie nei ao te feia mana toroa, e mea titauhia ia auraro atu. E auraro taotiahia râ. Ia faaue mai te feia mana toroa ia faaroo ore i te Atua ra o Iehova, e pahono ïa tatou mai te mau aposetolo: “O te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.” (Ohi. 5:29) I te pene 14, e ite atu â tatou mea nafea to te nunaa o te Atua faaohiparaa i te faaueraa tumu o te tiaraa amui ore Kerisetiano.

E fanaˈoraa taa ê ia faaite i te tiaturiraa Bibilia e ora e a muri noa ˈtu!

25. No te aha oe e mauruuru ai i te aratairaa a te varua moˈa ia taa i te parau mau no nia i te Basileia o te Atua?

25 A feruri na i ta te Mesia i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ no nia i te Basileia i te roaraa o na 100 matahiti i mairi. Ua ite tatou afea te Basileia o te Atua i te haamauraahia i nia i te raˈi e te faufaaraa o taua faatereraa ra. Ua taa maitai ia tatou na tiaturiraa e piti o te feia taiva ore, e ora i nia i te raˈi aore ra i te fenua nei. Ua ite atoa tatou e nafea ia turu ma te taiva ore i te Basileia o te Atua, a auraro noa ˈi ma te taotiahia i te feia faatere o teie nei ao. A ui ia oe iho: ‘Ahani aita Iesu Mesia i aratai i ta ˈna tavini haapao maitai i te fenua nei ia taa e ia haapii i te reira ia vetahi ê, e ite anei ïa vau i teie pue parau mau faufaa roa?’ E haamaitairaa mau â e na te Mesia e te varua moˈa e aratai ra ia tatou!

a Ia au i te hoê papai, “e faaite i te eˈa” te auraa o te parau Heleni tei hurihia ei “aratai” i roto i taua irava ra.

b I manaˈohia na e te faaite atea ra te orama i te hoê tamaˈi e tupu i rotopu i te mau haapaoraa ěê a te hau emepera Roma e te Ekalesia Katolika Roma.

c I roto i Te Pare Tiairaa no Tiunu 1880 (Beretane), i horoahia na te manaˈo e na 144 000, o te ati Iuda ïa tei riro mai ei Kerisetiano mau hou 1914. I muri aˈe râ i 1880, ua matara mai te hoê faataaraa tei tuati roa e ta tatou e taa ra i teie nei.