Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 6

Feia poro: E turu ratou i te Arii ma te aau tae

Feia poro: E turu ratou i te Arii ma te aau tae

MANAˈO FAUFAA O TE PENE

E faanaho te Arii i te hoê nuu taata poro

1, 2. Eaha te ohipa rahi ta Iesu i tohu? Eaha te uiraa faufaa e hiti mai?

 E PINEPINE te mau tia poritita i te ore e tapea i ta ratou parau. Te feia atoa e opuaraa maitai ta ratou, eita atoa e haere ia tapea i ta ratou parau. Te Arii râ o Iesu Mesia, e ere roa ˈtu o ˈna mai tera. E tapea iho â o ˈna i ta ˈna parau.

2 I muri aˈe i to ˈna riroraa mai ei Arii i 1914, ua ineine Iesu i te faatupu i te hoê parau ta ˈna i tohu fatata 1 900 matahiti na mua ˈtu. Tau mahana hou oia a pohe ai, ua tohu oia: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao.” (Mat. 24:14) E riro te tupuraa o teie parau tohu ei tuhaa o te tapao o te tau o to ˈna hoˈiraa mai ei Arii i roto i te Basileia. E hiti mai râ te tahi uiraa faufaa. E nafea te Arii e faanaho ai i te hoê nuu taata poro aau tae i teie mau mahana hopea mea haapao noa hoi te taata ia ratou iho, mea aroha ore e mea tâuˈa ore i te haapaoraa? (Mat. 24:12; Tim. 2, 3:1-5) Mea faufaa roa ia ite tatou i te pahonoraa, no te mea e titauhia ia poro tatou pauroa te mau Kerisetiano mau.

3. Ua papu roa ia Iesu te aha? Nohea mai tera tiaturi to ˈna?

3 A hiˈo faahou na i ta Iesu i tohu. Ua na ô oia e “e parau-haere-hia.” Ua papu roa ïa ia ˈna e e turu mai iho â vetahi ia ˈna ma te aau tae i teie mau mahana hopea. Nohea mai teie tiaturi to ˈna? No ǒ mai i to ˈna Metua ra. (Ioa. 12:45; 14:9) Hou oia a haere mai ai i te fenua nei, ua ite roa Iesu e mea tiaturi na Iehova te feia e haamori ra ia ˈna ma te aau tae. E hiˈo mai tatou mea nafea to Iehova faaiteraa i taua tiaturi ra.

“E turu to nunaa ia oe ma te aau tae”

4. Teihea ohipa ta Iehova i parau i te mau Iseraela ia turu? Ua aha te nunaa?

4 A haamanaˈo na i te ohipa i tupu i to Iehova faaueraa ia Mose ia hamani i te tiahapa, o te riro mai ei pu haamoriraa na te nunaa Iseraela. Na roto ia Mose, ua parau Iehova i te nunaa taatoa ia turu i taua ohipa ra, mai teie: “Te taata i tia to ˈna aau, e hopoi mai oia i te ô na Iehova.” Ua aha te nunaa? “Ua hopoi noa mai â ratou . . . i te taoˈa hopoi noa i te mau poipoi atoa.” No te mea râ ua rahi roa ta ratou mau ô, faauehia ˈtura ratou ia ‘ore e hopoi faahou mai.’ (Exo. 35:5; 36:3, 6) Ua haapapu te nunaa Iseraela e ua tano iho â Iehova i te tiaturiraa ia ratou.

5, 6. Ia au i te Salamo 110:1-3, eaha ta Iehova raua Iesu i ite no nia i te mau tavini mau i te mau mahana hopea?

5 Ua ite Iehova e e haamori ta ˈna mau tavini ia ˈna ma te aau tae i teie mau mahana hopea. Inaha, hau atu i te 1 000 matahiti hou Iesu a fanauhia mai ai i te fenua nei, ua haapapai Iehova ia Davida i te ohipa e tupu ia haamata te Mesia i te faatere. (A taio i te Salamo 110:1, 2; e te irava 3 i roto i te nota.) a E enemi te patoi i te Arii faatoroa-apî-hia. E nuu taata atoa râ ta ˈna o te turu ia ˈna. Aita ratou i faahepohia ia tavini i te Arii. E turu atoa ˈtu te feia apî ia ˈna. E no te mea e mea rahi roa ratou, ua faaauhia ratou i te topata hau o te poipoi.

Mea rahi roa te taata e turu ra i te Basileia ma te aau tae, e au ratou i te topata hau (A hiˈo i te paratarafa 5)

6 Ua ite Iesu e no ˈna te parau tohu o te Salamo 110. (Mat. 22:42-45) Ua tano iho â ïa oia i te tiaturiraa e e poro te feia taiva ore e turu ra ia ˈna i te parau apî oaoa ma te aau tae e ati aˈe te fenua. Na te aha e haapapu mai ra? Ua faanaho iho â anei te Arii i te hoê nuu taata poro aau tae i teie mau mahana hopea?

“E faaite ïa i taua poroi ra ta ˈu fanaˈoraa taa ê e ta ˈu hopoia”

7. I muri aˈe i to ˈna faatoroaraahia ei Arii, eaha ta Iesu i rave no te faaineine i ta ˈna mau pǐpǐ no te ohipa e tiai mai ra ia ratou?

7 I muri iti aˈe i to ˈna faatoroaraahia ei Arii, ua faaineine Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ no te ohipa rahi e tiai mai ra ia ratou. Ua ite tatou i te pene 2 e ua hiˈopoa e ua tamâ oia ia ratou mai 1914 e tae roa i te omuaraa 1919. (Mal. 3:1-4) I muri aˈe, i 1919, ua faatoroa oia i te tavini haapao maitai no te aratai i ta ˈna mau pǐpǐ. (Mat. 24:45) Mai reira mai, opere atura taua tavini ra i te maa varua na roto i te mau oreroraa parau tairururaa e te mau papai, o tei haamanaˈo noa i te hopoia a te Kerisetiano tataitahi e poro.

8-10. Mea nafea te mau tairururaa i te faaitoitoraa mai ia poro? A horoa i te hoê hiˈoraa. (A hiˈo atoa i te tumu parau “ Tairururaa tei faaitoito mai ia poro.”)

8 Oreroraa parau tairururaa. No to ratou hinaaro rahi i te aratairaa, ua putuputu te Feia haapii Bibilia i Cedar Point, Ohio, Marite mai te 1 e tae atu i te 8 no Tetepa 1919, no ta ratou tairururaa rahi matamua i muri aˈe i te Tamaˈi rahi matamua. I te piti o te mahana, ua horoa taeae Rutherford i te hoê oreroraa parau i reira to ˈna parau-roa-raa ˈtu: “Te ohipa matamua a te hoê Kerisetiano i te fenua nei, e faaite haere ïa i te poroi o te basileia o te Fatu.”

9 Tae maira te taime faufaa o te tairururaa i te pae o te mahana. Ua vauvau mai taeae Rutherford i te “Oreroraa parau no te mau hoa ohipa,” tei matara mai i roto i Te Pare Tiairaa. Teie hoi te tumu parau “A faaite i te Basileia.” Teie ta ˈna i parau: “I roto i te ati, e ui iho â te hoê Kerisetiano: Eaha ta ˈu ohipa i te fenua nei? E teie anaˈe te pahonoraa: No to ˈna hamani maitai, ua maiti te Fatu ia ˈu ei auvaha na ˈna no te faaite i to te ao i te poroi a te Atua o te faahauraa. E faaite ïa i taua poroi ra ta ˈu fanaˈoraa taa ê e ta ˈu hopoia.”

10 I roto i taua oreroraa parau rahi ra, ua faaara taeae Rutherford e e matara mai te vea apî reo Beretane Te tau auro (A ara mai na! i teie nei). E faaohipahia teie vea no te huti i te ara-maite-raa i nia i te Basileia, te ravea hoê roa e afaro ai te fifi atoa o te huitaata. Ui atura oia i te feia i ruru mai o vai te hinaaro e opere i tera vea. Ia au i te hoê parau faataa, “mea putapû roa te pahonoraa. Ua tia pauroa mai e ono tausani taata.” b Papu roa, ua hinaaro iho â te feia e turu ra i te Arii ma te aau tae e faaite haere i to ˈna Basileia!

11, 12. Eaha ta Te Pare Tiairaa i parau i 1920 no nia i te taime e ravehia ˈi te ohipa ta Iesu i tohu?

11 Papai. Ua faataa maitai atu â Te Pare Tiairaa i te ohipa ta Iesu i tohu, oia hoi te pororaa i te parau apî oaoa o te Basileia. E hiˈo mai tatou i te tahi mau hiˈoraa i 1920, 1921 e 1922.

12 Eaha te poroi e faaite-haere-hia ia au i te Mataio 24:14? I roto i te tumu parau “Evanelia o te Basileia” o Te Pare Tiairaa o te 1 no Tiurai 1920 (Beretane), te na ôhia ra: “Te parau apî oaoa i ǒ nei, e mou te faanahoraa tahito o te ao nei e e haamauhia te basileia o te Mesia.” Eaha te taime e faaitehia ˈi teie poroi? Te pahono ra taua tumu parau ra: “Ia faaitehia teie poroi mai te taime e tupu ai te tamaˈi rahi matamua e tae roa i te ‘ati rahi.’” Na ô atura ïa taua tumu parau ra: “Teie ïa te taime e faaite haere ai . . . i teie parau apî oaoa i te mau haapaoraa e parau ra e Kerisetiano ratou.”

13. Ua faaitoito Te Pare Tiairaa i 1921 i te mau Kerisetiano faatavaihia ia aha no te faaite i to ratou aau tae?

13 E faahepohia anei te nunaa o te Atua ia rave i te ohipa ta Iesu i tohu? Eita. I roto i te tumu parau “A faaitoito” o Te Pare Tiairaa no Atete 1921 (Farani), ua faaitoitohia te mau Kerisetiano faatavaihia ia faaite i te aau tae e ia ui ratou tataitahi: “E ere anei i te fanaˈoraa taa ê e i te hopoia na ˈu ia rave i teie ohipa?” Ua na ô â taua tumu parau ra: “Ua papu ia matou e ia na reira oe i te hiˈo i taua ohipa ra, e riro oe mai ia Ieremia, aita hoi i tia ia ˈna ia mamû noa. Ua riro hoi te parau a te Fatu ‘mai te auahi ama i roto i to ˈna aau, ua opanihia i roto i to ˈna mau ivi.’” (Ier. 20:9) Te faaite mai ra tera faaitoitoraa mahanahana mau i to Iehova e to Iesu tiaturi i te feia taiva ore e turu ra i te Basileia.

14, 15. Ua faaitoito Te Pare Tiairaa i 1922 i te mau Kerisetiano faatavaihia ia aha?

14 E nafea te mau Kerisetiano mau e faaite ai i te poroi o te Basileia? I roto i te tumu parau poto mea puai râ “Mea faufaa roa te taviniraa” o Te Pare Tiairaa o te 15 no Atete 1922 (Beretane), ua faaitoitohia te mau Kerisetiano faatavaihia ia “tamau i te horoa i te poroi neneihia i te taata e ia paraparau ia ratou i ǒ ratou, a faaite atu ai e ua fatata mai te basileia o te raˈi.”

15 Papu roa e mai 1919 mai, ua faaohipa te Mesia i ta ˈna tavini haapao maitai e te paari ia haamanaˈo noa mai i te fanaˈoraa taa ê e te hopoia i te fenua nei a te hoê Kerisetiano e faaite haere i te poroi o te Basileia. Ua aha te Feia haapii Bibilia i to ratou faaitoitoraahia ia faaite haere i te Basileia?

“Mea itoito te feia taiva ore”

16. Eaha te huru o te tahi mau matahiapo maitihia i te manaˈo e ia haere pauroa te Kerisetiano i roto i te taviniraa?

16 Mai 1920 e tae roa i 1939, aita vetahi i farii i te manaˈo e ia haere pauroa te Kerisetiano faatavaihia i roto i te taviniraa. Ua faataa Te Pare Tiairaa no Fepuare 1928 (Farani) i te ohipa i tupu: “Te vai nei vetahi i roto i te [amuiraa] e hopoia matahiapo ta ratou . . . aita e hinaaro ra e faaitoito i to ratou mau taeae ia haere i roto i te taviniraa. Aita atoa ratou iho e hinaaro ra e haere i roto i te taviniraa. . . . E vahavaha ratou i te manaˈo e haere na tera e tera fare e afai i te poroi a te Atua, a te Arii e o to ˈna basileia i ǒ te taata.” Ua na ô roa taua vea ra: “Ua tae i te taime e tapao ai te mau taeae taiva ore i tera mau matahiapo, a ore atu ai e amuimui ia ratou, a parau roa ˈtu ai e eita ratou e amo faahou i te hopoia matahiapo.” c

17, 18. Ua aha te rahiraa o te mau amuiraa i te aratairaa a te tavini haapao maitai? Eaha ta te mau mirioni taata i rave i te roaraa o na 100 matahiti i mairi?

17 Ua farii te rahiraa o te mau amuiraa ma te aau tae i te aratairaa a te tavini haapao maitai. Mea oaoa ïa. Ua faariro ratou i te faaite-haere-raa i te poroi o te Basileia ei fanaˈoraa taa ê. Te na ô ra Te Pare Tiairaa no Eperera 1926 (Farani): “Mea itoito te feia taiva ore i te faaiteraa i teie poroi i te taata.” Ua haapapu taua feia taiva ore ra e e turu ratou i te Arii te Mesia ma te aau tae, mai tei tohuhia i roto i te Salamo 110:3.

18 I te roaraa o na 100 matahiti i mairi, e mirioni taata tei faaite haere i te Basileia ma te aau tae. I to muri iho mau pene, e ite mai tatou mea nafea ratou i te pororaa, oia hoi te mau huru raveraa e te mau ravea ta ratou i faaohipa, e eaha ta te pororaa i faatupu mai. Na mua râ, e hiˈo mai tatou no te aha mea rahi roa ˈi tei poro i te Basileia ma te aau tae, noa ˈtu e e haapao noa te taata ia ratou iho. Mea maitai atoa ia ui tatou iho: ‘No te aha vau e faaite haere ai i te parau apî oaoa?’

‘Imi noa na mua i te Basileia’

19. No te aha tatou e pee ai i ta Iesu aˈoraa e ‘imi noa na mua i te Basileia’?

19 Ua aˈo Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia ‘imi noa na mua i te Basileia.’ (Mat. 6:33) No te aha tatou e pee ai i teie aˈoraa? No te mea ua ite tatou e mea faufaa roa te Basileia i roto i te opuaraa a te Atua. I te pene 5, ua ite tatou e ua faaite riirii mai te varua moˈa i te pue parau mau faahiahia no nia i te Basileia. Ia putapû to tatou aau i taua parau mau faufaa roa ra, e hinaaro iho â tatou e imi na mua i te Basileia.

Mai te hoê taata tei oaoa roa i to ˈna iteraa i te hoê taoˈa hunahia, te oaoa roa nei te mau Kerisetiano i to ratou iteraa i te parau mau o te Basileia (A hiˈo i te paratarafa 20)

20. E nafea ta Iesu faahohoˈaraa o te taoˈa hunahia e faaite ai i ta ta ˈna mau pǐpǐ e rave i to ˈna aˈoraa ˈtu ia imi noa na mua i te Basileia?

20 Ua ite Iesu eaha ta ta ˈna mau pǐpǐ e rave i to ˈna aˈoraa ˈtu ia imi noa na mua i te Basileia. A hiˈo na i ta ˈna faahohoˈaraa o te taoˈa hunahia. (A taio i te Mataio 13:44.) A faaapu noa ˈi te hoê taata i te hoê tuhaa fenua, e ite o ˈna i te hoê taoˈa hunahia. E taa oioi ia ˈna e e taoˈa faufaa teie. Eaha ta ˈna e rave? No to ˈna oaoa, e haere o ˈna e hoo pauroa i ta ˈna taoˈa, a hoo mai ai i taua tuhaa fenua ra. Eaha ïa te haapiiraa? Ia ite tatou i te parau mau o te Basileia e ia taa ia tatou te faufaaraa o te reira, e oaoa tatou i te rave i te mau haapaeraa atoa e titauhia ia vai noa te mau ohipa a te Basileia i te vahi e tano, oia hoi i te parahiraa matamua i roto i to tatou oraraa. d

21, 22. E nafea te feia taiva ore e turu ra i te Basileia e faaite ai e te imi ra ratou na mua i te Basileia? A horoa i te hoê hiˈoraa.

21 Na roto i te ohipa, eiaha te parau noa, e faaite ai te feia taiva ore e turu ra i te Basileia e te imi ra ratou na mua i te Basileia. E faaohipa ratou i to ratou oraraa, to ratou aravihi e ta ratou faufaa no te pororaa i te Basileia. Mea rahi tei rave i te mau haapaeraa rahi no te tavini ma te taime taatoa e ma te aau tae. Ua ite roa ratou pauroa e e haamaitai Iehova i te feia e imi na mua i te Basileia. Teie te hoê hiˈoraa.

22 E pionie Avery raua Lovenia Bristow i te pae apatoa o te Hau Amui no Marite i te pae hopea o te mau matahiti 1920. I muri aˈe, ua faatia Lovenia: “E rave rahi matahiti oaoa mau to mâua Avery taviniraa ei pionie. Pinepine aita mâua i ite e nafea e noaa mai ai te moni no te titô i to mâua pereoo nohoraa aore ra no te tamaa. Noa ˈtu râ, ua aupuru noa Iehova ia mâua. Ua tamau noa mâua i ta mâua taviniraa, e ua fanaˈo noa i tei hinaaro-mau-hia e mâua.” Te haamanaˈo ra Lovenia i te hoê mahana, a tavini ai raua i te oire o Pensacola i Floride, aita i rahi ta raua moni e ta raua maa. I to raua hoˈiraa ˈtu i to raua pereoo nohoraa, ite aˈera raua e piti pute rahi e maa to roto e teie nota: “No to matou here ia orua. Amuiraa no Pensacola.” A feruri ai Lovenia i tera rahiraa matahiti a tavini ai oia ei pionie, ua parau oia: “Eita roa ˈtu Iehova e faarue ia tatou. E nehenehe iho â tatou e tiaturi ia ˈna.”

23. Eaha to oe manaˈo i te parau mau o te Basileia ta oe i ite mai? Eaha ta oe i faaoti e rave?

23 E ere hoê â tupuraa to tatou pauroa. E nehenehe vetahi e poro hau aˈe i te tahi atu. E fanaˈoraa taa ê râ no tatou pauroa ia faaite haere i te parau apî oaoa ma te aau atoa. (Kol. 3:23) I te mea e mea faufaa roa no tatou te parau mau o te Basileia ta tatou i ite mai, ua ineine ïa tatou i te rave i te mau haapaeraa atoa no te turu roa i te Basileia. E tera iho â ta tatou e hinaaro. E ere anei tera atoa ta oe i faaoti e rave?

24. Eaha hoê o te mau ohipa rahi roa ˈˈe a te Basileia i te mau mahana hopea?

24 I te roaraa o na 100 matahiti i mairi, ua tapea iho â te Arii i ta ˈna parau i tohu i roto i te Mataio 24:14. Aita oia i faahepo i ta ˈna mau pǐpǐ ia poro i te parau apî oaoa. Ua na reira ratou ma te aau tae i muri aˈe i to ratou faataa-ê-raa mai ia ratou i te feia o teie nei ao o te haapao noa ia ratou iho. Ta ratou pororaa e ati aˈe te fenua, e tuhaa ïa o te tapao o te tau o to Iesu hoˈiraa mai ei Arii i roto i te Basileia. Tera atoa hoê o te mau ohipa rahi roa ˈˈe a te Basileia i teie mau mahana hopea.

a Salamo 110:3 (New World Translation): “E turu to nunaa ia oe ma te aau tae i te mahana e aratai ai oe i to nuu i te tamaˈi. Ma te moˈa nehenehe mau e haere mai ai ia oe ra to feia apî e au i te topata hau o te aahiata.”

b Teie ta te buka rairai Ua horoahia te ohipa pororaa ia vai ma? (Beretane) i faataa: “E operehia Te tau auro i roto i te pororaa i te basileia na tera e tera fare. . . . I muri aˈe i te faaiteraa i te poroi o te basileia, ia vaiihohia Te tau auro na te mau fare atoa, noa ˈtu e e farii te taata i te tamatahitiraa i tera vea aore ra eita.” E rave rahi matahiti i faaitoitohia ˈi te mau taeae ia pûpû i te tamatahitiraa i Te tau auro e i Te Pare Tiairaa atoa. Mai te 1 no Fepuare 1940 mai, ua faaitoitohia te nunaa o Iehova ia opere i tera na vea e ia tapao i te rahiraa vea i vaiihohia.

c I tera tau, na te amuiraa e maiti i te mau matahiapo. E nehenehe ïa te hoê amuiraa e faaoti eiaha e maiti i te mau tane aita e haere ra i roto i te taviniraa. I muri aˈe râ, e faatoroahia te mau matahiapo e te Atua maoti te varua moˈa, ta te pene 12 ïa e faataa mai.

d Tera atoa te haapiiraa ta Iesu i horoa mai i roto i ta ˈna faahohoˈaraa o te taata hohoo o te haere e imi i te hoê poe moni rahi. I te itearaa mai ia ˈna taua poe ra, e hoo pauroa oia i ta ˈna taoˈa, a hoo mai ai i taua poe ra. (Mat. 13:45, 46) Te haapii atoa mai ra na faahohoˈaraa e piti e e ite mai paha tatou i te parau mau o te Basileia mai tera noa, aore ra ua imi tatou. Noa ˈtu mea nafea, ua ineine tatou i te rave i te mau haapaeraa no te tuu i te Basileia i te parahiraa matamua i roto i to tatou oraraa.