Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 7

Huru raveraa: Faaohiparaa i te mau ravea atoa no te poro i te taata

Huru raveraa: Faaohiparaa i te mau ravea atoa no te poro i te taata

MANAˈO FAUFAA O TE PENE

Te faaohipa nei te nunaa o te Atua e rave rau huru raveraa no te poro i te taata e rave rahi roa

1, 2. (a) Ua aha Iesu no te paraparau i te taata e rave rahi roa? (b) Mea nafea te mau pǐpǐ taiva ore a te Mesia i pee ai i to ˈna hiˈoraa, e no te aha?

 E PUTUPUTU mai e rave rahi roa taata i pihai iho ia Iesu i te hiti roto. E haere râ Iesu i nia i te hoê poti e e faaatea rii atu i tai. No te aha? Ua ite o ˈna e no te pape e faaroo-atea-hia to ˈna reo. E faaroo maitai ïa tera rahiraa taata i ta ˈna poroi.—A taio i te Mareko 4:1, 2.

2 I te mau matahiti na mua ˈˈe e i muri aˈe i te fanauraa o te Basileia, ua pee te mau pǐpǐ taiva ore a te Mesia i to ˈna hiˈoraa. Ua faaohipa ratou i te mau ravea apî no te faaite i te parau apî oaoa o te Basileia i te taata e rave rahi roa. I raro aˈe i te aratairaa a te Arii, te na reira noa ra te nunaa o te Atua. Te faatano atoa ra ratou i ta ratou mau huru raveraa ia au i te mau tauiraa e te mau ravea apî e matara mai. Te hinaaro ra hoi ratou e poro i te taata e rave rahi roa hou te hopea e tae mai ai. (Mat. 24:14) E hiˈo mai tatou i te tahi noa mau huru raveraa tei faaohipahia no te poro i te taata noa ˈtu ihea ratou e faaea ˈi. A feruri atoa e nafea oe e nehenehe ai e pee i te faaroo o te feia poro tei faaatutu i te parau apî oaoa i te tau o te Feia haapii Bibilia.

Pororaa i te taata e rave rahi

3. No te aha te mau enemi o te parau mau i riri roa ˈi i to tatou faaohiparaa i te vea?

3 Vea. Mai 1879 mai â to taeae Russell e to ˈna mau hoa ohipa piaraa i Te Pare Tiairaa ia ite e rave rahi taata i te poroi o te Basileia. Teie râ, i na matahiti hoê ahuru hou 1914, e au ra e ua ohipa mai te Mesia ia ite e rave rahi atu â taata i te parau apî oaoa. Ua haamata te reira i 1903. I taua matahiti ra, ua titau Ephraim Eaton, auvaha parau no te hoê pǔpǔ orometua Porotetani no Pennsylvanie, ia taeae Russell i te tahi mau aparauraa i nia i te mau tumu parau Bibilia. I roto i te hoê rata, teie ta Eaton i papai ia Russell: “I to ˈu manaˈo, e au roa te taata ia paraparau tâua i mua i te tahi mau manihini i nia i te tahi mau tumu parau aita to tâua manaˈo e tu ra.” Tera atoa te manaˈo o Russell e o to ˈna mau hoa ohipa. Ua faanaho ïa ratou e ia neneihia taua mau aparauraa ra i roto i te hoê vea taio-roa-hia (The Pittsburgh Gazette). I te mea e mea taio-roa-hia taua mau tumu parau ra e mea maramarama maitai ta Russell faataaraa i te parau mau Bibilia, ua parauhia ia Russell e e piahia ta ˈna mau oreroraa parau i roto i taua vea ra pauroa te hebedoma. Eita e ore e ua riri roa te mau enemi o te parau mau.

I 1914, ua piahia te mau oreroraa parau a Russell i roto hau atu i te 2 000 vea

4, 5. Teihea huru maitai ta Russell i faaite? E nafea te mau taeae e hopoia ta ratou e pee ai i to Russell hiˈoraa?

4 Aita i maoro, hinaaro aˈera e rave rahi atu â vea e pia i ta Russell mau oreroraa parau. I 1908 ia au i Te Pare Tiairaa, ua pia-tamau-hia te reira i roto 11 vea. Teie râ, ua parau te tahi mau taeae ite i te ohipa neneiraa vea ia Russell e ia faahaere o ˈna i te pu rahi a te Taiete i te hoê oire matau-maitai-hia aˈe, mea rahi atu â ïa te vea e pia i ta ˈna mau tumu parau Bibilia. Feruri ihora Russell i taua parau ra e te tahi atu mau mea, e faahaere atura i te pu rahi mai Pittsburgh mai i Brooklyn i New York i 1909. Eaha tei itehia mai? Tau avaˈe noa i muri iho, e 400 vea tei pia i ta ˈna mau oreroraa parau e ua maraa noa â te numera. I te haamauraahia te Basileia i 1914, te piahia ra ta Russell mau oreroraa parau e tumu parau i roto hau atu i te 2 000 vea na roto e maha reo.

5 Eaha te haapiiraa faufaa e huti mai? Mea maitai ïa ia pee te mau taeae e hopoia ta ratou i roto i te faanahonahoraa a te Atua i teie mahana i te haehaa o Russell. E nafea? Ma te tâuˈa i to vetahi ê manaˈo ia rave ratou i te mau faaotiraa rahi.—A taio i te Maseli 15:22.

6. Eaha ta te hoê vahine i rave i to ˈna iteraa i te pue parau mau piahia i roto i te hoê vea?

6 Ua taui te oraraa o vetahi maoti te pue parau mau o te Basileia piahia i roto i taua mau vea ra. (Heb. 4:12) A hiˈo na ia tuahine Ora Hetzel tei bapetizohia i 1917. Maoti taua mau tumu parau ra i ite ai o ˈna e e rave rahi atoa taata i te parau mau. Teie ta ˈna i parau: “I muri aˈe i to ˈu faaipoiporaa, ua haere au e hiˈo i to ˈu mama i Rochester i Minnesota. I to ˈu taeraa ˈtu, te tâpû ra o ˈna i te tahi mau tumu parau i roto i te hoê vea. O te mau oreroraa parau ïa a Russell. Ua faataa mai mama i ta ˈna i haapii mai i roto.” Ua farii Ora i taua pue parau mau ra e ua tamau noa i te poro i te Basileia o te Atua e 60 matahiti.

7. No te aha te mau taeae aratai i feruri faahou ai i te faaohiparaa i te mau vea?

7 I 1916, e piti ohipa tei tupu i feruri faahou ai te mau taeae aratai i te faaohiparaa i te mau vea ia atutu te parau apî oaoa. A tahi, a uˈana ˈi te Tamaˈi rahi matamua, mea fifi ia noaa mai te mau mea hinaarohia no te neneiraa. I 1916, ua faataa ta tatou tuhaa haapao i te vea i Beretane i taua fifi ra mai teie: “I teie taime, e 30 tiahapa vea noa teie e pia nei i te mau oreroraa parau. Mea papu, e iti roa mai teie numera no te mea te maraa noa ˈtu ra te moni o te papie.” A piti, o te poheraa ïa taeae Russell i te 31 no Atopa 1916. Teie hoi tei faaarahia mai i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Titema 1916 (Beretane): “I te mea e ua faarue mai taeae Russell, eita te mau oreroraa parau e pia-faahou-hia [i roto i te mau vea].” Noa ˈtu e ua vaiihohia teie huru pororaa, ua faaohipa-rahi-noa-hia te tahi atu mau huru raveraa, mai te “Hohoˈa-Darama o te Poieteraa.”

8. Mea nafea te faaineineraahia te “Hohoˈa-Darama o te Poieteraa”?

8 Pataraa hohoˈa teata. E toru matahiti to Russell e to to ˈna mau hoa ohipa faaineineraa i te “Hohoˈa-Darama o te Poieteraa,” tei matara mai i 1914. (Mas. 21:5) I roto i taua Darama ra, a tahi ra a amuihia ˈi te mau hohoˈa tavirihia, te mau haruharuraa, e te mau hohoˈa peni-rima-hia i nia i te hiˈo. E hanere taata tei hauti mai i te tahi mau aamu Bibilia o te tavirihia, e animara atoa tei faaôhia mai. Ia au i te hoê parau faataa no 1913, “ua faaohipahia te rahiraa animara o te hoê aua mataitairaa animara rahi no te taviri i te hohoˈa no nia ia Noa.” E no te mau hanere hohoˈa peni-rima-hia i nia i te hiˈo, na te feia ite i te peni no Lonedona, New York, Pari e Philadelphie i haapao i te reira.

9. No te aha i ravehia ˈi tera rahiraa taime e rahiraa haamâuˈaraa no te faaineine i te “Hohoˈa-Darama”?

9 No te aha i ravehia ˈi tera rahiraa taime e rahiraa haamâuˈaraa no te faaineine i te “Hohoˈa-Darama”? Te faataa mai ra te hoê faaotiraa i ravehia i te mau tairururaa i tupu i 1913: “I manuïa roa ˈi te mau vea Marite i te ohipa i nia i te feruriraa o te taata, auaˈe ïa te mau hohoˈa i roto, tae noa ˈtu te mau hohoˈa tavirihia au-roa-hia e te ohie ia faaohipa. Te haapapu mai ra ïa te reira e mea faufaa roa te hohoˈa, e te manaˈo nei matou, ei feia poro e ei feia haapii i te Bibilia ia vetahi ê, e mea tano roa ia farii matou i te mau ravea apî e ia faaohipa te feia poro evanelia e te feia haapii i te Bibilia ia vetahi ê i te mau hohoˈa tavirihia e te mau hohoˈa penihia i nia i te hiˈo. E huru raveraa faufaa teie e te maitai.”

Nia: Piha iti pataraa i te “Hohoˈa-Darama”; Raro: Hohoˈa peni-rima-hia i nia i te hiˈo o te “Hohoˈa-Darama”

10. Mea rahi anei te taata tei mataitai i te “Hohoˈa-Darama”?

10 I 1914, ua patahia te “Hohoˈa-Darama” i roto e 80 oire pauroa te mahana. Fatata e vaˈu mirioni taata i te Hau Amui no Marite e i Kanada tei mataitai i te reira. I taua noa matahiti ra, ua patahia te reira i Auteralia, Beretane, Danemata, Filelane, Helevetia, Heremani, Niu Zelani, Norevetia e Tuete. Ua faaineinehia te hoê hohoˈa haapotohia o te “Hohoˈa-Darama” (“Eurêka Darama”) no te pata i roto i te mau oire nainai. Aita e hohoˈa tavirihia to roto. Mea mâmâ aˈe taua hohoˈa ra e mea ohie aˈe ia taˈitaˈi. I 1916, ua hurihia taua hohoˈa ra e te “Hohoˈa-Darama” na roto i na reo Aramenia, Farani, Heleni, Heremani, Italia, Paniora, Poronia, Tuete e te vai ra ˈtu â.

I 1914, ua patahia te “Hohoˈa-Darama” i roto i te mau piha ua î roa i te taata

11, 12. Ua aha te hoê taurearea no to ˈna mataitairaa i te “Hohoˈa-Darama”? Eaha te hiˈoraa ta ˈna i vaiiho mai?

11 Ua putapû roa Charles Rohner no Alsace, 18 matahiti, i to ˈna mataitairaa i te “Hohoˈa-Darama” na roto i te reo Farani. Te na ô ra oia: “Ua patahia te reira i to ˈu oire o Colmar i Farani. I te omuaraa iho â, ua maere au i te faataaraa maramarama o te parau mau Bibilia.”

12 Bapetizohia ˈtura Charles, e rave atura i te taviniraa taime taatoa i 1922. Hoê o ta ˈna mau ohipa matamua, o te apitiraa ïa i te pata-haere-raa i te “Hohoˈa-Darama” na Farani. Te na ô ra oia: “Mea rahi ta ˈu ohipa: hauti i te fira, haapao i te faufaa moni e te mau papai. Na ˈu atoa e ani i te feia i ruru mai eiaha e maniania faahou hou te porotarama e haamata ˈi. I te taime faafaaearaa, e pûpû te mau taeae e te mau tuahine i te papai e rave rahi i roto i to ratou rima, na te taata atoa i roto i te anairaa parahiraa tei faataahia e na ratou e haapao. I te uputa atoa o te piha, e airaa maa ta matou ua apǎpǎ noa te papai i nia iho.” I 1925, ua titauhia Charles ia tavini i te Betela i Brooklyn. Na ˈna i haapao i te pǔpǔ faataˈi upaupa a te pu radio apî WBBR. E hiˈoraa maitai mau â ta taeae Charles i vaiiho mai. E ui anaˈe ïa: ‘E farii anei au ma te aau tae i te mau ohipa atoa e horoahia mai ia atutu te poroi o te Basileia?’—A taio i te Isaia 6:8, 9.

13, 14. Mea nafea te faaohiparaahia te radio ia atutu te parau apî oaoa? (A hiˈo atoa i na tumu parau “ Haapurororaa a te WBBR” e “ Hoê tairururaa faufaa.”)

13 Radio. Mai 1920 e tae atu i 1930, ua iti mai te “Hohoˈa-Darama” i te patahia. Area te radio, ua faaohipa-rahi-hia ïa ia atutu te parau apî oaoa o te Basileia o te Atua. I te 16 no Eperera 1922, ua horoa taeae Rutherford i te hoê oreroraa parau faufaa mau “E ore roa te mau mirioni taata e ora ra i teie nei e pohe” i te hoê fare hautiraa taata ora e himeneraa i Philadelphie, i Pennsylvanie. Te manaˈohia ra e 50 000 taata tei faaroo i teie oreroraa parau na roto i te radio. E i 1923, te hoê tairururaa ïa tei haapurorohia e a tahi ra. A faaohipa noa ˈi ratou i te mau pu radio a te tahi mau taiete, ua faaoti te mau taeae aratai e mea maitai ia haamau i ta tatou iho. I Staten Island, i New York, te haamauraahia ta tatou WBBR, tei haamata i te haapuroro i te 24 no Fepuare 1924.

I 1922, peneiaˈe e 50 000 taata tei faaroo na roto i te radio i te oreroraa parau “E ore roa te mau mirioni taata e ora ra i teie nei e pohe”

14 No te aha teie pu radio? Te faataa mai ra Te Pare Tiairaa o te 1 no Titema 1924 (Beretane): “Te manaˈo nei matou e o te radio te ravea mâmâ e te maitai roa ˈˈe aita i faaohipahia aˈenei ia atutu te poroi o te parau mau.” Oia atoa: “Mai te peu e i te manaˈo o te Fatu, mea tano ia haamau i te tahi atu mau pu radio ia atutu te parau mau, e horoa mai iho â o ˈna i te moni ia au i to ˈna hinaaro.” (Sal. 127:1) I 1926, e ono pu radio ta te nunaa o Iehova. E piti i Marite: te WBBR i New York e te WORD i pihai iho ia Chicago. E maha i Kanada: Alberta, Colombie Beretane, Ontario e Saskatchewan.

15, 16. (a) Ua aha te pǔpǔ ekalesiatiko no Kanada i te haapurororaahia te parau mau Bibilia? (b) Mea nafea te rave-apipiti-raahia te haapurororaa i te mau oreroraa parau e te pororaa na tera e tera fare?

15 Aita te pǔpǔ ekalesiatiko a te mau haapaoraa e parau ra e Kerisetiano ratou i mauruuru i teie haapurororaa rahi i te parau mau Bibilia. Teie ta Albert Hoffman tei ite maitai i te ohipa e ravehia ra i te pu radio i Saskatchewan, i parau: “Te rahi noa ˈtu ra te taata e ite ra o vai te Feia haapii Bibilia [te mau Ite no Iehova ïa i tera tau]. E faaiteraa maitai roa tei horoahia e tae roa ˈtu i 1928, i reira to te pǔpǔ ekalesiatiko faaheporaa i te mau tia faatere ia opani i te mau pu radio atoa i Kanada a te Feia haapii Bibilia.”

16 Noa ˈtu e ua tapirihia ta tatou mau pu radio i Kanada, ua haapuroro noa te mau pu radio a te tahi mau taiete i te mau oreroraa parau Bibilia. (Mat. 10:23) Te vai ra te iˈoa o tera mau pu radio i roto i Te Pare Tiairaa e Te tau auro (A ara mai na! i teie nei). Ua nehenehe ïa te feia poro e haere ra na tera e tera fare e faaitoito i te taata ia faaroo i tera mau oreroraa parau. Eaha tei itehia mai? Te na ô ra te Bulletin no Tenuare 1931: “Ua faaitoito mau â te haapurororaa radio i te mau taeae i roto i ta ratou pororaa na tera e tera fare. Mea rahi te parau i tae mai, e no to ratou faarooraa i te mau oreroraa parau a taeae Rutherford, ua rave roa vetahi i te mau buka tei pûpûhia ˈtu.” Ua faataa te Bulletin i te haapurororaa radio e te pororaa na tera e tera fare, mai “na huru pororaa rahi faaohipahia e te faanahonahoraa a te Fatu.”

17, 18. Noa ˈtu te tahi mau tauiraa, mea nafea te faaohipa-noa-raahia te radio?

17 Mai 1930 e tae atu i 1940, no te patoiraa ua fifi noa ˈtu â tatou i te faaohiparaa i te mau pu radio a te tahi mau taiete. No reira i te hopea 1937, ua taui te nunaa o Iehova i ta ratou raveraa. Faaea ˈtura ratou i te faaohipa i tera mau pu radio no te poro hau atu â na tera e tera fare. a I te tahi râ mau fenua mea fifi roa te pororaa, ua faaohipa-rahi-noa-hia te radio no te haapuroro i te poroi o te Basileia. Ei hiˈoraa, mai 1951 e tae roa i 1991, ua haapuroro noa te hoê pu radio i Berlin Tooa o te râ, i Heremani, i te mau oreroraa parau Bibilia ia faaroo to te pae hitia o te râ o Heremani i te poroi o te Basileia. Mai 1961, ua haapuroro te hoê pu radio no Suriname, i Marite Apatoa, i te hoê tumu parau Bibilia 15 minuti pauroa te hebedoma, hau atu i te 30 matahiti i te maoro. Mai 1969 e tae roa i 1977, ua faaineine te faanahonahoraa a te Atua hau atu i te 350 haruharuraa i nia i te manaˈo tumu “Mea faufaa te mau Papai atoa.” E 291 pu radio tei haapuroro i te reira na 48 hau no Marite. I 1996, ua haapuroro te hoê pu radio no Apia, te oire pu o te mau motu Hamoa, i te tumu parau “Pahonoraa i ta outou mau uiraa Bibilia” pauroa te hebedoma.

18 I te hopea 2000, aita te radio i faaohipa-rahi-faahou-hia ia atutu te parau apî oaoa. E ravea apî râ tei matara mai no te poro e rave rahi atu â taata.

19, 20. No te aha te nunaa o Iehova i haamau ai i te jw.org? Eaha tei itehia mai? (A hiˈo atoa i te tumu parau “ JW.ORG.”)

19 Internet. I 2013, hau atu i te 2 miria e 700 mirioni taata, fatata ïa e 40 i nia i te hanere o te huiraatira o te ao nei, e Internet ta ratou. E 2 miria o ratou na roto ïa i ta ratou niuniu afaifai aore ra roro uira afaifai ia au i te tahi numeraraa. Te maraa noa ra teie numera na te ao nei. Te maraaraa rahi roa ˈˈe râ e itehia nei, tei Afirika ïa, hau atu i te 90 mirioni taata e Internet to roto i ta ratou niuniu afaifai aore ra roro uira afaifai. E ravea apî te Internet e ite ai e rave rahi taata i te mau haamaramaramaraa.

20 I 1997 to te nunaa o Iehova haamataraa i te faaohipa i teie ravea. I 2013, te vai ra te reni Internet jw.org na roto e 300 reo e te mau haamaramaramaraa Bibilia na roto hau atu i te 520 reo te nehenehe e rave mai. Pauroa te mahana, hau atu i te 750 000 taime e haere ai te taata i nia i ta tatou reni. Pauroa te avaˈe, e rave mai te taata fatata 3 mirioni buka, e 4 mirioni vea e 22 mirioni haruharuraa mea faaroo noa, a mataitai atoa ˈi i te mau video.

21. Eaha ta te tupuraa i roto i te paratarafa e haapii mai ra?

21 Ua riro mai ta tatou reni Internet ei ravea puai e atutu ai te parau apî oaoa o te Basileia o te Atua, tae noa ˈtu i te mau fenua ua haafifihia te pororaa. I te omuaraa 2013, ua itehia e te hoê tane te jw.org e ua niuniu i te pu rahi i Marite no te ani i te haamaramaramaraa no nia i te Bibilia. Mea maere mau teie tupuraa. No te aha? E Mahometa taua tane ra e faaea ra i te hoê oire iti moˈemoˈe i te hoê fenua ua haafifi-roa-hia te pororaa a te mau Ite no Iehova. Faanahohia ˈtura e ia haapii taua tane ra i te Bibilia e piti taime i te hebedoma e te hoê Ite no Iehova e faaea ra i Marite, na roto i te ravea aparauraa video i nia i te Internet.

Haapiiraa i te taata tataitahi

22, 23. (a) Ua mono anei te mau huru raveraa ta tatou i faaohipa ia raea e rave rahi taata, i te pororaa na tera e tera fare? (b) Eaha te haapapuraa e ua haamaitai te Arii i ta tatou mau tutavaraa?

22 No te poro i te taata e rave rahi, ua faaohipa tatou i te mau vea, te “Hohoˈa-Darama,” te radio e ta tatou reni Internet. Aita râ te reira i mono i te pororaa na tera e tera fare. No te aha? No te mea tera te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho mai. Ua poro oia i te nahoa taata, ua tauturu atoa râ i te taata tataitahi. (Luka 19:1-5) Ua faaineine atoa oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia na reira, e ua horoa ˈtu i te tahi poroi e faaite. (A taio i te Luka 10:1, 8-11.) Mai ta tatou i ite i te pene 6, ua faaitoito noa te mau taeae aratai i te mau tavini atoa a Iehova ia paraparau roa ˈtu i te taata tataitahi.—Ohi. 5:42; 20:20.

23 Hoê hanere matahiti i muri aˈe i te fanauraahia mai te Basileia, i te area 8 mirioni taata poro teie e haapii nei ia vetahi ê i te mau opuaraa a te Atua ma te itoito rahi. Ua haamaitai iho â ïa te Arii i te mau huru raveraa ta tatou i faaohipa no te poro i te Basileia. I te pene 8, e ite tatou e ua horoa atoa mai oia i te tahi mau ravea faufaa roa ia ite te mau nunaa, opu e reo atoa i te parau apî oaoa.—Apo. 14:6.

a I 1957, ua faaoti te mau taeae aratai e tapiri i ta tatou pu radio hopea te WBBR i New York.