Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 7

Modo careeche diidxaʼ: Caquiiñecabe guiráʼ ni zanda gacané laacabe

Modo careeche diidxaʼ: Caquiiñecabe guiráʼ ni zanda gacané laacabe

XI ZAZÍʼDINU LU CAPÍTULO RIʼ

Ruchaa xquidxi Dios modo rireeche diidxaʼ ti chindá stiidxaʼ Reinu ra nuu stale binni

1, 2. 1) Xi biʼniʼ Jesús para gunda bicaadiaga stale binni laa. 2) Ximodo zinanda ca discípulo stiʼ Cristu ejemplu stiʼ, ne xiñee.

 TI BIAJE, dxi zuba Jesús guriá ti nisa roʼ, bidxiña stale binni ra nuu para gucaadiaga laa. Peru ora bíʼyabe maʼ nuu ca binni que gaxha de laabe, gudxíʼbabe ndaaniʼ ti canuá ne bixelehuiinibe de ruaa nisa que. Xiñee yaʼ. Purtiʼ nánnabe ziuulé stídxibe lu nisa que ne zacaneni para gunadiaga binni xi chigusiidibe (biindaʼ Marcos 4:1, 2).

2 Lu ca década ni gudiʼdiʼ ante ne despué de 1914, ca discípulo stiʼ Cristu laaca yenándacaʼ ejemplu stibe ne bichaacaʼ modo rucheechecaʼ diidxaʼ, purtiʼ rápacaʼ gana chindá stiidxaʼ Reinu ra nuu stale binni. Ne cumu rudii xquidxi Dios lugar gabi Rey stiʼ laa ximodo guni dxiiñaʼ la? nga runi cuyúbiruʼ xcaadxi modo gaca ni. Yanna, xi zanda guzéʼtenu de tiempu stinu yaʼ. Yanna riʼ laaca nabé cuchaa modo nabani binni ne cahuinni jma tecnología cubi, nga runi, laaca maʼ bichaʼnu modo rucheechenu diidxaʼ. Ne cayúninu purtiʼ racaláʼdxinu chindá stiidxaʼ Reinu ra nuu stale binni ante guinitilú guidxilayú (Mat. 24:14). Guidúʼyanu gunáʼ nga caadxi modo ni huaquiiñenu para gusíʼdinu binni stiidxaʼ Reinu ra tiica nuucaʼ. Ora maʼ cadúʼndanu capítulo riʼ, guiníʼ íquenu ximodo zanda gusihuínninu nápanu fe cásica gupa ca primé Binni Ruundaʼ Biblia.

Rinenu stiidxaʼ Reinu ra nuu stale binni

3. Xiñee guyuu cani qué racalaʼdxiʼ ganna binni xii nga ni dxandíʼ triste ora biree ca debate biʼniʼ hermanu Russell lu ti periódicu.

3 Periódicu. Maca dede 1879 nga caquiiñeʼ hermanu Russell ne ca xcompañeru revista Watch Tower para gusiidicaʼ binni stiidxaʼ Reinu. Peru ante de 1914, gucané Cristu laacabe gúnicabe xiixa ti ganda chindá ca diidxaʼ nacubi ne galán que ra nuu jma binni. Bizulú ni cuzéʼtenu riʼ 1903, dxi biʼniʼ invitar E. L. Eaton hermanu Russell para gúnicaʼ chupa chonna debate stiʼ caadxi doctrina zeeda lu Biblia. Tiempu que naca E. L. Eaton portavoz stiʼ ti grupu de ministru protestante ni nuu Pensilvania (Estados Unidos). Bicaa Eaton ti carta ra nuu Russell, ra zeeda ca diidxaʼ riʼ: «Caníʼ iqueʼ [...] ñuulaʼdxiʼ binni ñuuyaʼ ñúninu ti debate stiʼ caadxi tema zeeda lu Biblia, purtiʼ gadxé modo rusieʼnuʼ cani ne laaca gadxé modo rusieneʼ cani». Laaca ngueca nga nuu hermanu Russell ne ca xcompañeru guni, ngue runi, gunábacabe ti periódicu ni láʼ The Pittsburgh Gazette cuee informe stiʼ ca debate que, purtiʼ laani nga periódicu ni jma ruundaʼ binni. Cumu nabé guyuulaʼdxiʼ binni ca tema que ne nayaʼniʼ modo rusiene hermanu Russell cani la? guníʼ periódicu que zanda cuee ca libana stibe guiráʼ semana. ¡Guizáʼ triste guyuu cani qué racalaʼdxiʼ ganna binni xii nga ni dxandíʼ!

Iza 1914. Guyuu jma de 2,000 periódicu ni gulee ca sermón stiʼ Russell

4, 5. Xi guenda bisihuinni hermanu Russell, ne ximodo zanda chinanda cani napa ti puestu ndaaniʼ organización stiʼ Dios ejemplu stibe.

4 Gudiʼdiʼ si tiempu, laaca guyuu xcaadxi periódicu ni guníʼ zanda cuee ca libana stiʼ Russell. Lu 1908 guníʼ revista Watch Tower caree ca libana que «gatigá lu 11 periódicu». Peru, ca hermanu ni nanna xi guiráʼ dxiiñaʼ raca para gaca ti periódicu, gúdxicaʼ hermanu Russell chiné oficina stiʼ Sociedad ndaaniʼ ti guidxi jma naroʼbaʼ, purtiʼ dxiqué nuu ni Pittsburgh (Pensilvania). Pa guidxaa ni de lugar la? ziuuruʼ jma periódicu ni zanda cuee ca artículo que. Guníʼ ique chaahuiʼ si hermanu Russell ni gúdxicabe laa ne biiyaʼ si xiruʼ naquiiñeʼ gaca, yené ca oficina que Brooklyn (Nueva York), iza 1909. Xi guleendúcabe yaʼ. Gudiʼdiʼ si chupa chonna beeu de nuucabe raqué, chaahuiʼ chaahuiʼ bidale ca periódicu ni cayuni imprimir ca libana que, biaʼ 400, ne biuuruʼ jma ra gudiʼdiʼ dxi. Ngue runi, ora bidxiña dxi guzulú guni mandar Reinu iza 1914, ¡maʼ riree ca artículo ne ca sermón stiʼ Russell lu jma de 2,000 periódicu lu tapa idioma!

5 Xi rizíʼdinu ora ridúʼyanu guiráʼ ni biʼniʼ ca hermanu riʼ ne guiráʼ ni guleenducaʼ yaʼ. Rizíʼdinu ti cosa nabé risaca: guiráʼ hermanu ni napa ti puestu ndaaniʼ organización stiʼ Jiobá, cadi naquiiñeʼ gudxiibaʼ laca laa, zacá zusihuinni zinanda ejemplu stiʼ hermanu Russell. Ximodo zanda gúnicabe ni yaʼ. Ra gucaadiágacabe conseju stiʼ xcaadxi hermanu ante quíxhecabe ximodo gaca xiixa dxiiñaʼ nabé risaca (biindaʼ Proverbios 15:22).

6. Bizeeteʼ ximodo gucané ca tema stiʼ Biblia ni biree lu periódicu ti binni.

6 Lu ca periódicu que biree stale cosa ni caquiiñeʼ ganna binni de Reinu ne gucanécani laacaʼ para guchaacaʼ modo nabánicaʼ (Heb. 4:12). Tobi de ca binni gucanécani nga Ora Hetzel, ti hermana ni guyuunisa 1917. Guidúʼyanu xi guniʼbe: «Ti biaje, dxi maʼ bichaganaʼyaʼ, yegannaʼ jñaaʼ ndaaniʼ guidxi Rochester (Minnesota). Ora yendayaʼ ra nuube, biiyaʼ cugabe caadxi artículo stiʼ ti periódicu: guca si ni caadxi sermón stiʼ hermanu Russell. Óraque nga bisiénebe naa guiráʼ ni maʼ biziidibe». Cumu guyuulaʼdxiʼ hermana Hetzel guiráʼ ni biziidiʼ de Reinu la? bicaani laa gucheeche diidxaʼ biaʼ sesenta iza.

7. Xiñee maʼ qué niquiiñeʼ periódicu para nireeche diidxaʼ.

7 Peru lu iza 1916, biene ca hermanu ni zaniru lu xhiiñaʼ Reinu ti cosa: nuu chupa razón ni cucaa laacabe guiníʼ íquecabe maʼ qué zanda diʼ cueecabe libana lu periódicu. Primé la? jma maʼ nagana para guidxela guiráʼ ni riquiiñeʼ ti imprenta dxi cayaca Primera Guerra Mundial. Ne laaca iza que beeda ti informe de Gran Bretaña stiʼ departamentu ni ruseendaʼ ca sermón que para gaca imprimir, ra na: «Yanna riʼ maʼ biaʼ sti treinta si periódicu nga cabee ca sermón [stiʼ Russell]. Ne cumu nabé maʼ caru nuu guiʼchiʼ la? ra tiidiʼ dxi zándaca jmaruʼ zaxiéʼ ca periódicu ni cuee ca libana riʼ». Sti razón nga purtiʼ guti hermanu Russell 31 stiʼ octubre iza 1916. Ngue runi, lu revista Watch Tower 15 stiʼ diciembre iza 1916 beeda anunciu riʼ: «Cumu maʼ guti hermanu Russell la? maʼ qué zareeruʼ sermón [lu periódicu]». Dxandíʼ maʼ qué niquiiñecabe periódicu para nireeche diidxaʼ, peru biiyacabe nuuruʼ xcaadxi modo zanda gúnicabe dxiiñaʼ riʼ: tobi de laani nga iquiiñecabe «Foto-Drama de la Creación».

8. Xi guiráʼ bíʼnicabe para gunda guca «Foto-Drama de la Creación».

8 Presentación audiovisual. Chonna iza nga gudiʼdiʼ para gunda biluxe Russell ne ca xcompañeru «Foto-Drama de la Creación» que ne guca estrenar ni iza 1914 (Prov. 21:5). Laaca binibiáʼcabe ni casi «Drama», laani nga ti combinación stiʼ stale escena ni maca guca filmar, diapositiva de vidriu de color ne caadxi grabación de audio. Biquiiñeʼ stale binni para guca filmar ca escena stiʼ Biblia ne laaca biquiiñeʼ caadxi maniʼ. Guidúʼyanu xi guníʼ ti informe de laani iza 1913: «Para guca filmar modo bibani Noé la? biquiiñeʼ stale de ca maniʼ ni nuu ndaaniʼ ti zoológicu naroʼbaʼ». Ne laaca bidxela artista de Filadelfia, Londres, Nueva York ne París para guni stale dibuju stiʼ diapositiva.

9. Xiñee biʼniʼ ca xpinni Cristu «Foto-Drama» que pa nánnacaʼ zandaa para guiluxe ni ne zaquiiñeʼ stale bueltu para gaca ni.

9 Xiñee bíʼnicabe «Foto-Drama» que, pa nánnacabe zandaa para guiluxe ni ne zaquiiñeʼ stale bueltu para gaca ni yaʼ. Ti resolución ni gucuaacabe lu caadxi asamblea iza 1913 cusiene: «Lu ca periódicu stiʼ Estados Unidos nabé reeda caricatura ne ilustración ne maʼ bicaacani binni guchaa modo riníʼ ique. Maʼ bihuinni zanda iquiiñeʼ ca película ni ruuyaʼ binni para gacanécani laa ganna xi cayaca ne laaca maʼ bidúʼyanu nabé riuulaʼdxiʼ binni guʼyaʼ cani. Cumu zacá nga cayaca dxiiñaʼ nagasi ne cumu racaláʼdxinu gucheecherunu diidxaʼ ne gusíʼdinu binni xiná Biblia la? rábidu galán iquiiñenu ca película ne ca diapositiva riʼ biaʼ gándatiʼ, purtiʼ laacani nga ti modo zanda gucheechenu diidxaʼ ne gusíʼdinu binni xiná Biblia jma jneza».

Luguiáʼ: Cabina de proyección stiʼ «Foto-Drama»; xagueteʼ: Ca diapositiva de vidriu stiʼ «Foto-Drama»

10. Ndaaniʼ panda guidxi biiyaʼ binni «Foto-Drama» ne panda idioma guca traducir ni.

10 Lu 1914 biyubi ca hermanu ximodo zanda guʼyaʼ binni «Foto-Drama» que ndaaniʼ 80 guidxi cada dxi, ne ndaaniʼ chupa si guidxi, Estados Unidos ne Canadá, gunda biiyaʼ biaʼ xhono millón binni ni. Iza que laaca gudíʼdini Alemania, Australia, Dinamarca, Finlandia, Gran Bretaña, Noruega, Nueva Zelanda, Suecia ne Suiza. Laaca guca ti versión jma nachucu stini ne jma baratu, ni biree lá «Drama Eureka». Lu versión riʼ cadi zeeda diʼ ca escena ni maʼ guca filmar ne nagueenda rinécabe ni ra tiica, ngue runi gunda bitiidicabe ni ndaaniʼ stale guidxihuiiniʼ. Para iza 1916 maʼ guca traducir «Foto-Drama» o «Drama Eureka» lu xcaadxi idioma: alemán, armenio, danonoruego, diidxastiá, francés, griegu, italianu, polaco ne sueco.

Iza 1914. Ridxá ca auditorio que ora maʼ chitiidiʼ «Foto-Drama»

11, 12. Ximodo gucané «Foto-Drama» que ti hombrehuiiniʼ, ne xi rusiidiʼ ejemplu stibe laanu.

11 Versión stiʼ «Foto-Drama» ni guca lu diidxaʼ francés, nabé gucaneni Charles Rohner, ti hombrehuiiniʼ de 18 iza ni nabeza guidxi Colmar (Alsacia, Francia). Guidúʼyanu xi guniʼbe: «Bitiidicabe ni ndaaniʼ xquidxeʼ, ne dede primé biaje biiyaʼ ni, guizáʼ guyuuladxeʼ pabiáʼ jneza modo rusiéneni guiráʼ ni rusiidiʼ Biblia».

12 Guyuunisa Charles ne bizulú serviciu de tiempu completu iza 1922. Tobi de ca dxiiñaʼ gúpabe nga gacanebe tiidiʼ «Foto-Drama» que ndaaniʼ xquídxibe. Laabe guniʼbe: «Runeʼ chupa chonna cosa: ruxidxeʼ violín, naca siervu de cuenta ne siervu de publicación. Laaca naa nga rabeʼ binni cuidxí ora maʼ chiguzulú programa que. Ne ora maʼ guzulú intermediu que la? riuudu ra nuu binni para gábidu laa pa zacaa xiixa publicación. Para ganda gaca nga la? ridxela ti hermanu o ti hermana ni guiaana lu cada sección stiʼ auditorio que. Lu nadu nga maʼ zinedu ca publicación que ne rininedu cada tobi de ca binni nuu raqué. Laaca ruzuhuaʼdu mexaʼ ra riguíxhedu stale libru ne folletu ra nuu entrada stiʼ local que». Guca invitar Charles para chiguni dxiiñaʼ Betel ni nuu Brooklyn iza 1925 ne guca nombrarbe director stiʼ orquesta ni nuu ra estación de radiu WBBR, ni nacubi guca inaugurar. Racá ridúʼyanu riuuláʼdxibe gúnibe intiica dxiiñaʼ gudiicabe laabe para gacanebe guireeche stiidxaʼ Reinu. Yanna laanu yaʼ. Ñee riuuláʼdxinu gúninu intiica dxiiñaʼ gudiicabe laanu la? (Biindaʼ Isaías 6:8.)

13, 14. Ximodo biquiiñeʼ radiu dxiqué para bireeche stiidxaʼ Reinu (laaca zanda gúʼyaluʼ ca recuadru « Ca programa stiʼ WBBR» ne « Ti asamblea ni qué ziuu dxi guiaandaʼ»).

13 Radiu. Ra zidiʼdiʼ iza lu década stiʼ 1920, chaahuiʼ chaahuiʼ bisaana de iquiiñecabe «Foto-Drama» que. Peru ca dxi que laaca maʼ cahuinni sti cosa ni zanda gacané laacabe para chindá stiidxaʼ Reinu ra nuu jma binni: laani nga radiu. Dieciséis stiʼ abril iza 1922, bidii hermanu Rutherford ti libana ni láʼ «Stale de ca binni nabani yanna riʼ qué ziuu dxi gáticaʼ», guca ni ndaaniʼ Metropolitan Opera House ni nuu Filadelfia (Pensilvania), ne bicaadiaga biaʼ 50,000 binni ni lu radiu. Ne iza 1923 nga primé biaje bitiidicabe guidubi ti sesión stiʼ ti asamblea lu radiu. Ca hermanu ni cayuuyaʼ ximodo cayaca dxiiñaʼ que bidiicaʼ cuenta jneza caquiiñecabe radiu para tiidiʼ ca libana que, peru laaca biiyacabe jma galán pa ñápacabe ti estación stícabe, ngue runi, bicuícabe ti yoo Staten Island (Nueva York) ne guluucabe ti estación de radiu raqué. Primé programa ni gudiʼdiʼ dxi guca inaugurar estación que guca ni 24 stiʼ febrero iza 1924, ne binibiáʼcabe estación que casi WBBR.

Iza 1922. Gudiʼdiʼ libana riʼ lu radiu: «Stale de ca binni nabani yanna riʼ qué ziuu dxi gáticaʼ», ne bicaadiaga biaʼ 50,000 binni ni

14 Guidúʼyanu xi guníʼ revista Watch Tower 1 stiʼ diciembre iza 1924 ora cusiene xiñee caquiiñecabe WBBR: «Maʼ bidiʼdu cuenta jma baratu riree ni laanu iquiiñenu radiu ne jma nagueenda zacanenu stale binni ganna xii nga ni dxandíʼ». Ne laaca guniʼruʼ revista que: «Pa guʼyaʼ Señor caquiiñeʼ chuʼruʼ jma estación para guireeche stiidxaʼ Reinu la? laca laabe nga gúʼyabe ximodo gueeda bueltu para laani» (Sal. 127:1). Para iza 1926, maʼ napa xquidxi Jiobá xhoopaʼ estación de radiu: chupa nuu Estados Unidos (ndaaniʼ guidxi Nueva York nuu WBBR ne gaxha de Chicago nuu WORD) ne nuu tapa Canadá (provincia stiʼ Alberta, Columbia Británica, Ontario ne Saskatchewan).

15, 16. 1) Xi biʼniʼ xaíque stiʼ cristiandad ni nuu Canadá ora gunna rucaadiaga binni ca programa stinu lu radiu. 2) Ximodo gucané radiu para guireeche diidxaʼ de yoo pur yoo.

15 Qué nindaa bidii ca xaíque stiʼ cristiandad cuenta pabiáʼ nagueenda cayanna stale binni xii nga ni dxandíʼ. Guidúʼyanu xi guníʼ Albert Hoffman, tobi de ca hombre ni nanna xi dxiiñaʼ raca ndaaniʼ estación ni nuu Saskatchewan: «Cada dxi tiidiʼ la? jmaruʼ si zidale binni ni cayanna tuu nga ca Binni Ruundaʼ Biblia [zacá nga binibiáʼcabe ca testigu stiʼ Jiobá dxiqué]. Nabé gucaneni para ganna stale binni stiidxaʼ Reinu ne guca ni zaqué hasta iza 1928, dxi bicaa xaíque stiʼ cristiandad gobiernu stiʼ guidxi que gaxha permisu ni riquiiñeʼ ca estación ni nuu Canadá para guni dxiiñaʼ».

16 Dxandíʼ biseegucabe guidapaʼ estación de radiu ni nuu Canadá, peru gudíʼdiruʼ ca libana que lu xcaadxi estación de radiu (Mat. 10:23). Para ganna jma binni ridiʼdiʼ ca programa que lu radiu la? biree ti lista lu revista The Watch Tower ne lu The Golden Age (yanna riʼ láʼ ni Torre stiʼ ni rapa ne ¡Despertad!) ra zeeda ca estación ridiʼdiʼ ni. Gucané ngue ca hermanu ora maʼ zecaʼ de yoo pur yoo, purtiʼ randa rábicabe binni gucaadiaga ca libana que lu ti estación de radiu ni nuu xquidxi. Xi guleendúcabe né ni bíʼnicabe yaʼ. Guidúʼyanu xi guníʼ Bulletin ni biree lu beeu enero iza 1931: «Guizáʼ cayacané radiu laanu para ganda gucheechenu diidxaʼ de yoo pur yoo. Pur ca informe ni maʼ beeda ra nuudu, cayánnadu rucaadiaga stale binni ca libana stiʼ hermanu Rutherford ni ridiʼdiʼ lu radiu, nga runi, riuuláʼdxicaʼ guiaananecaʼ ca libru stinu». Guidúʼyanu xiruʼ guníʼ Bulletin que ora cuzeeteʼ modo careeche diidxaʼ lu radiu ne de yoo pur yoo: «Laacani nga guiropaʼ modo jma risaca ni caquiiñeʼ organización stiʼ Señor para guireeche diidxaʼ».

17, 18. Xiñee biquiiñerúcabe radiu neca nabé bichaa modo nabani binni.

17 Lu década stiʼ 1930 guyuuruʼ jma binni ni bicaalú para cadi tiidiʼ ca programa stinu lu radiu. Cumu maʼ zaqué nuu ni la? bichaa xquidxi Jiobá modo cayuni dxiiñaʼ, ne ra ziluxe iza 1937 bisaana de iquiiñecabe radiu ne jma bicaa íquecabe gucheechecabe diidxaʼ de yoo pur yoo. a Peru biquiiñerúcabe radiu para guireeche stiidxaʼ Reinu ca lugar ra nagana para chindá binni purtiʼ zitu nuucani o ca lugar ra qué riná gobiernu guireeche diidxaʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu. Dede 1951 hasta 1991, guyuu ti estación ndaaniʼ guidxi Berlín occidental (Alemania occidental). Lu estación que nabé gudiʼdiʼ libana ra bisiénecabe stale tema stiʼ Biblia, ne guca ni para ganda gucaadiaga ca binni nabeza Alemania oriental stiidxaʼ Reinu. Ndaaniʼ guidxi Surinam (Sudamérica), guyuu ti estación de radiu ra bisiénecabe caadxi tema stiʼ Biblia quince minutu cada semana. Bizuluni 1961 ne bíʼnini dxiiñaʼ chonna década. Ndaaniʼ guidxi Estados Unidos, guyuu 291 estación de radiu ndaaniʼ 48 estadu ra gudiʼdiʼ caadxi programa ni maca guca grabar ni láʼ «Nuu Stiidxaʼ Dios para gusiidiʼ laanu». Biʼniʼ grabar organización stiʼ Dios jma de 350 de ca programa que lu ca iza ni gudiʼdiʼ dede 1969 hasta 1977. Ndaaniʼ guidxi Apia, capital stiʼ Samoa —ti guidxi nuu lu Pacífico sur—, guyuu ti estación de radiu ne guiráʼ semana bitiidicabe programa riʼ: «Ricábidu ni rinabadiidxaʼ binni de Biblia».

18 Dxi maʼ ziluxe siglu XX, maʼ huaxiéʼ biquiiñecabe radiu para guireeche diidxaʼ. Peru bihuinni sti tecnología cubi ni zanda gacané para chindá stiidxaʼ Reinu ra nuu stale binni.

19, 20. Xiñee bizáʼ xquidxi Jiobá sitiu jw.org, ne xi maʼ guleendúcabe (laaca zanda gúʼyaluʼ recuadru « JW.ORG»).

19 Internet. Lu iza 2013 que guca conectar 2,700 millón binni lu Internet, biaʼ 40% de ca binni nabani lu guidubi Guidxilayú. Ne ra guca ti encuesta, bihuinni nuu biaʼ 2,000 millón binni ni riquiiñeʼ ti teléfono celular o ti tableta electrónicu para gaca conectar lu Internet. Ne zeʼ dxi zidale binni lu guidubi Guidxilayú ni riuu lu Internet. Guzéʼtenu ti ejemplu. Lu continente stiʼ África nuu jma de 90 millón binni ni napa Internet lu celular o lu tableta stiʼ. Guiráʼ cani bizéʼtenu riʼ, maʼ bichaacani modo ranna binni xi cayaca sti ladu.

20 Bizulú biquiiñeʼ xquidxi Jiobá Internet iza 1997. Para iza 2013 que maʼ nuu sitiu jw.org lu 300 idioma, ne randa raca descargar stale información lu jma de 520 idioma. Biaʼ 750,000 binni riquiiñeʼ computadora o celular para guiuu lu sitiu stinu riʼ guiráʼ dxi. Ne cada beeu ruuyaʼ binni stale videu lu sitiu riʼ, peru cadi ngasi, sínuque laaca runi descargarcaʼ jma de chonna millón libru, tapa millón revista ne 22 millón de grabación de audio.

21. Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ Sina laanu.

21 Sitiu ni nápanu lu Internet nga tobi de ca cosa ni jma cayacané laanu para chindá stiidxaʼ Reinu stiʼ Dios ra nuu binni, dede ca lugar ra qué riná binni guireeche diidxaʼ. Guzéʼtenu ejemplu stiʼ ti hombre láʼ Sina. Biuube lu sitiu jw.org ra bizulú iza 2013 ne guniʼbe ra oficina central stinu, Estados Unidos, para guinábabe gusiidicabe laabe jma de Biblia. Xiñee cuzéʼtenu ni biʼniʼ hombre riʼ yaʼ. Purtiʼ musulmán laabe ne nabézabe ndaaniʼ ti guidxihuiiniʼ stiʼ ti guidxi roʼ ra qué rinácabe gucheeche ca testigu stiʼ Jiobá diidxaʼ. Biquiiñeʼ ti testigu stiʼ Jiobá de Estados Unidos tobi de videoconferencia nuu lu Internet para bizulú bidii estudiu Sina chupa biaje lu ti semana.

Rinenu stiidxaʼ Reinu ra nuu cada binni

22, 23. 1) Ñee ruyúbinu xcaadxi modo guireeche diidxaʼ purtiʼ maʼ qué rápanu gana chuunu de yoo pur yoo la? Bisiene ni guicábiluʼ. 2) Xiñee nánnanu riguu Rey stinu ndaayaʼ ca modo rucheechenu diidxaʼ.

22 Maʼ huaquiiñenu stale modo para chinenu stiidxaʼ Reinu ra nuu stale binni, casi periódicu, «Foto-Drama», radiu ne Internet, peru cadi caquiiñenu cani purtiʼ maʼ qué rápanu gana gucheechenu diidxaʼ de yoo pur yoo. Cadi guiaandaʼ lii zinanda xquidxi Jiobá ejemplu bisaana Jesús. Laa qué nucheeche si diidxaʼ ra nuu stale binni, sínuque laaca bicaa ique gacané cada binni (Luc. 19:1-5). Bisiidiʼ Jesús ca discípulo stiʼ para ganda gúnicaʼ cásica modo bíʼnibe ne laaca gúdxibe laacaʼ xi naquiiñeʼ gusiidicaʼ (biindaʼ Lucas 10:1, 8-11). Casi bidúʼyanu lu capítulo 6 stiʼ libru riʼ, ca hermanu ni cayuuyaʼ gaca dxiiñaʼ riʼ, nabé huaguucaʼ gana guiráʼ xpinni Jiobá para guiníʼnecaʼ cada binni ora maʼ zecaʼ de yoo pur yoo (Hech. 5:42; 20:20).

23 Maʼ gudiʼdiʼ ti gayuaa iza dede dxi bizulú cayuni mandar Reinu, ne yanna riʼ maʼ nuu biaʼ xhono millón xpinni Cristu ni cayuni dxiiñaʼ né stale gana para gusiidiʼ binni xi naguixhe ique Jiobá. Racá ridúʼyanu maʼ guluu Rey stinu ndaayaʼ guiráʼ modo rucheechenu stiidxaʼ Reinu. Lu capítulo 8 stiʼ libru riʼ, zadúʼyanu maʼ bidii Jesús laanu stale cosa para gucheechenu stiidxaʼ Reinu guiráʼ guidxi roʼ, ra nuu guiráʼ binni ne lu guiráʼ idioma riníʼ binni (Apoc. 14:6).

a Iza 1957 nga gudixhe ca hermanu ni cayuuyaʼ gaca xhiiñaʼ Dios guieeguʼ WBBR ni nuu Nueva York, laani nga últimu estación de radiu ni gúpanu.