Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 10

Rusiá Rey xquidxi Dios en sentidu espiritual

Rusiá Rey xquidxi Dios en sentidu espiritual

XI ZAZÍʼDINU LU CAPÍTULO RIʼ

Xiñee bisiá Jesús ca xpinni ne xiñee biʼniʼ refinarbe laacaʼ en sentidu espiritual ne ximodo bíʼnibe ni

1-3. Xi biʼniʼ Jesús ora biʼyaʼ modo cayuni biidiʼ binni yuʼduʼ stiʼ Jerusalén.

 NI CHIGUZÉʼTENU riʼ bizaaca ni 10 stiʼ beeu nisán iza 33, dxi biuu Jesús ndaaniʼ yuʼduʼ stiʼ Jerusalén. Nabé runi respetar Jesús yuʼduʼ riʼ, purtiʼ nánnabe pabiáʼ risaca ni ne xi para gurí ni. Ne laaca maʼ xadxí rié binni ra yuʼduʼ riʼ para guni adorar Dios modo naquiiñeʼ gaca ni. Peru cadi guiaandaʼ laanu Jiobá nga ti Dios ni nayá, o santu, nga runi, modo gaca adorarbe raqué, laaca naquiiñeʼ gaca ni nayá. Yanna, bixuiʼlú si ximodo biʼniʼ sentir Jesús ora biuu ndaaniʼ yuʼduʼ que ne biʼyaʼ ca cosa ni cadi jneza cayuni binni raqué, casi ora ñuni biidicaʼ modo raca adorar Dios. Xi cayuni ca binni que yaʼ (biindaʼ Mateo 21:12, 13).

2 Lu atriu (patiu) stiʼ ca gentil que nuu binni cayuni negocio ne nuu cani cuchaa bidxichi. Guizáʼ rachelú ca binni riʼ gápacaʼ jma bidxichi, nga runi, ora maʼ chisíʼ tuuxa lúcabe para gudii ti ofrenda Jiobá ra yuʼduʼ, nabé caru rutoocabe lú. a «Guladxi [Jesús] irá cani cutoo ne ni cazíʼ ndaani yuʼdu que, ne bitiixhi be jmexa cani cuchaa bidxichi.» Ne laaca gúdxibe ca binni qué ridxá que maʼ bíʼnicaʼ lidxi Bixhózebe «lidxi gubaanaʼ» (zanda gúʼyaluʼ xiná Nehemías 13:7-9). Zaqué nga bisihuinni Jesús pabiáʼ runi respetar yuʼduʼ que, purtiʼ nánnabe pabiáʼ risaca ni ne xi para gurí ni. Modo gaca adorar Bixhózebe raqué, naquiiñeʼ gaca ni nayá.

3 Gudiʼdiʼ si stale siglu, dxi guca nombrar Jesús Rey Mesiánicu, bidxiña dxi gusiá stiʼ yuʼduʼ, ra yuʼduʼ riʼ nuu guiráʼ binni ni racalaʼdxiʼ guni adorar Jiobá modo maʼ gudixhe Dios gaca ni. Xi yuʼduʼ, o xi templu nga bisiá Jesús yaʼ.

Biá «ca xiiñiʼ Leví»

4, 5. 1) Ximodo nga biá ne guca refinar ca ungidu lu ca iza ni gudiʼdiʼ dede 1914 hasta ra bizulú 1919. 2) Ñee raqué nga biluxe biá ne biluxe guca refinar xquidxi Dios la? Bisiene ni guicábiluʼ.

4 Lu capítulo 2 stiʼ libru riʼ bizíʼdinu guca Jesús rey iza 1914, de raqué maʼ beedanebe Bixhózebe para gúʼyacabe ximodo nuu templu espiritual que: laani nga modo maʼ gudixhe Dios guni adorárcabe laa. b Biiyaʼ si Rey riʼ ximodo nuu ca ungidu, bidii cuenta caquiiñeʼ guiá ne gaca refinar «ca xiiñiʼ Leví» (Mal. 3:1-3). Lu ca iza ni gudiʼdiʼ dede 1914 hasta ra bizulú 1919, beeda gaca Jiobá casi ti refinador ne bidii lugar tiidiʼ ca xpinni lu stale guendanagana ni zaquiiñeʼ para gaca refinarcaʼ. Ca guendanagana gudiʼdiʼ ca ungidu que, beeda gaca cani casi gui ni riquiiñeʼ ti refinador. Riéchenu stale gánnanu jmaruʼ si nayá biaanacabe gudiʼdisícabe lu gui que, peru cadi ngue si, sínuque laaca bisihuínnicabe pabiáʼ racaláʼdxicabe gacanécabe Rey Mesiánicu.

5 Peru, ñee raqué nga biluxe biá ne biluxe guca refinar xquidxi Dios la? Coʼ. Lu ca últimu dxi riʼ, caquiiñeruʼ Jiobá Rey Mesiánicu para gacané ca xpinni gácacaʼ nayá ti ganda guiaanacaʼ ndaaniʼ templu espiritual stiʼ Dios. Lu capítulo 11 ne 12 stiʼ libru riʼ, zadúʼyanu ximodo biʼniʼ refinar Jesús laacabe en sentidu moral ne ximodo biʼniʼ organizar chaahuiʼ dxiiñaʼ ni cayúnicabe ndaaniʼ xquidxi Dios. Peru, primeru la? guidúʼyanu ximodo bisiá Jesús laacabe en sentidu espiritual. Guizáʼ riguidxi fe stinu ora ridúʼndanu guiráʼ ni maʼ biʼniʼ Jesús —nuu de laacani randa ridúʼyanu peru laaca nuu ni qué ridúʼyanu— para gacané ca xpinni gácacaʼ nayá en sentidu espiritual.

«Lagaca nayá»

6. Xi mandatu bidii Jiobá ca judíu ante guireecaʼ de esclavu, ne ximodo racané mandatu riʼ laanu gácanu nayá en sentidu espiritual.

6 Ximodo nga chuʼ binni nayá en sentidu espiritual yaʼ. Para ganda guicábinu guendarinabadiidxaʼ riʼ, guidúʼyanu xiná ti profecía guníʼ Jiobá ante guiree ca judíu de esclavu Babilonia lu siglu VI ante de ca dxi stiʼ Jesús (biindaʼ Isaías 52:11). Xi párapeʼ ngue chiguireecabe de esclavu ne chécabe Jerusalén yaʼ. Para gucuícabe yuʼduʼ que sti biaje ne guni adorárcabe Jiobá modo naquiiñeʼ gaca ni (Esd. 1:2-4). Cumu qué racalaʼdxiʼ Jiobá chinécabe nin tobi de ca modo runi adorar ca religión nuu Babilonia la? bidii laacabe chonna mandatu: «Cadi cánatu gastiʼ ni nabiidiʼ», «Laguiree de ndaaniʼ ni» ne «Lagaca nayá». Qué zanda diʼ guni adorárcabe Jiobá cásica modo runi adorar xcaadxi religión, purtiʼ zuni biidicabe adoración nayá stiʼ Jiobá pa gúnicabe ni. Nga runi, para chuʼ binni nayá en sentidu espiritual la? naquiiñeʼ guixeleʼ de guiráʼ religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ ne cadi guni ni rúnicani.

7. Tu caquiiñeʼ Jesús para gacané ca xpinni chuʼcaʼ nayá en sentidu espiritual.

7 Lu iza 1919, gudiʼdiʼ si chupa chonna iza de guca Jesús Rey, biʼniʼ nombrar ti mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza. Ne cadi nagana para gudiʼnu caquiiñeʼ Jesús mozo riʼ para gacané ca xpinni chuʼcaʼ nayá en sentidu espiritual (Mat. 24:45). Para iza que maʼ bisaana ca Binni Ruundaʼ Biblia stale cosa ni runi religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ. Peru caquiiñeruʼ guixélecabe de xcaadxi cosa ni cadi jneza para ganda chúʼcabe jma nayá en sentidu espiritual. Chaahuiʼ chaahuiʼ zigusiidiʼ Cristu ca xpinni gánnacaʼ xi celebración ne xi costumbre naquiiñeʼ gusaanacaʼ ne riquiiñebe mozo ni nuu xpiaaniʼ stibe para gúnibe ni (Prov. 4:18). Guzéʼtenu caadxi ejemplu.

Ñee jneza guni ca xpinni Cristu Navidad la?

8. 1) Xii nga ni maca nanna ca Binni Ruundaʼ Biblia de Navidad. 2) Xi guníʼ ique ca Binni Ruundaʼ Biblia zándaruʼ gúnicaʼ.

8 Maca xadxí nga de riene ca Binni Ruundaʼ Biblia zeeda Navidad de ca religión ni qué runi adorar Dios jneza ne cadi dxandíʼ diʼ gule Jesús 25 stiʼ diciembre. Revista Watch Tower ni biree lu beeu diciembre iza 1881 bizeeteʼ: «Millón de binni paganu maʼ gúcacaʼ cristianu. Peru modo si runibiáʼ binni laacabe nga bidxaa, purtiʼ guca ca sacerdote paganu que sacerdote cristianu ne beeda gaca saa stiʼ ca paganu que saa stiʼ ca cristianu, tobi de laacani nga Navidad». Diidxaʼ Navidad riʼ zeeda ni de diidxaʼ natividad (diidxazá la? riníʼcabe ni dxi gule Cristu) ne diidxaʼ inglés, Christmas, zeeda de inglés medieval Christes Masse (mixaʼ stiʼ Cristu). Lu revista Watch Tower ni biree iza 1883, beeda ti tema ni láʼ «Padxí gule Jesús», tema riʼ cusiene gule Jesús ra bizulú beeu octubre. c Peru, ca Binni Ruundaʼ Biblia que guníʼ íquecaʼ zándaruʼ gúnicaʼ Navidad. Ngue runi, dede né familia Betel ni nuu Brooklyn biʼniʼ ni. Peru, gudiʼdiʼ si iza 1926, bizulú bichaa stale cosa. Xiñee yaʼ.

9. Xi biene ca Binni Ruundaʼ Biblia de Navidad.

9 Despué de biindaʼ chaahuiʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia paraa biasastí Navidad ne xcaadxi costumbre ni raca lu saa riʼ, biidicaʼ cuenta qué riuulaʼdxiʼ Dios cani. Lu revista The Golden Age (yanna láʼ ni ¡Despertad!) ni biree 14 stiʼ diciembre iza 1927, biree ti tema ni láʼ «Paraa biasastí Navidad». Tema que cusiene: Navidad riʼ nga ti celebración stiʼ ca paganu ne nabé rucaani binni guyubi puru si ni riuulaʼdxiʼ ne ni gusiecheʼ laa ne laaca rucaani binni guni adorar bidóʼ. Tema que bisiene chaahuiʼ qué ñuni mandar Cristu ca xpinni gúnicaʼ Navidad ne biluxe tema que sicaríʼ: «Guidxilayú riʼ, beela ládinu ne Binidxabaʼ nga cani racalaʼdxiʼ gácaruʼ [Navidad] ne pa ñanda si qué ñuu dxi nusiaandaʼ binni ni. Ca razón bizéʼtenu riʼ naquiiñeʼ gucaacani guiráʼ binni ni maʼ guníʼ zuni na Jiobá cadi lica guni saa riʼ». Iza que maʼ qué ñuni familia Betel Navidad, ne maʼ qué ñuuruʼ dxi ñúnicabe ni sti biaje.

10. 1) Xi informe cusiene chaahuiʼ xcaadxi cosa de Navidad gucuaa ca cristianu lu beeu diciembre iza 1928 (laaca zanda gúʼyaluʼ recuadru « Paraa bizulú Navidad ne xiñee raca ni»). 2) Ximodo gudixhenácabe xquidxi Dios de xcaadxi saa ne celebración ni cadi naquiiñeʼ gúnicaʼ (biiyaʼ recuadru « Xiñee qué runi ca cristianu ca saa riʼ»).

10 Sti iza que gucuaa ca Binni Ruundaʼ Biblia ti informe ni cusiene chaahuiʼ xcaadxi cosa de Navidad. Guca ni 12 stiʼ diciembre iza 1928, dxi bidii hermanu Richard Barber, ni runi dxiiñaʼ ra oficina central, ti libana lu radiu ne nayaguieʼ modo bisiene hermanu riʼ ti cosa: binni ni qué runi adorar Jiobá nga bizulú biʼniʼ saa riʼ. Xi biʼniʼ xquidxi Dios ora binadiaga ni bisiene hermanu que yaʼ. Guidúʼyanu xi guníʼ Charles Brandlein, ti hermanu ni bisaana de guni celebrar Navidad né familia stiʼ tiempu que: «Ñee guca nagana para laadu gusaanadu ca costumbre stiʼ binni ni qué runi adorar Dios la? Coʼ, nagueendaca bixéledu de laacani. [...] Beeda gaca ni casi ora nibeedu ti lari biidiʼ nácudu ne nusáʼdidu ni lade guixi». Laaca zacagá nga caadxi diidxaʼ guníʼ Henry Cantwell, ti hermanu ni beeda gaca superintendente viajante, laa guníʼ: «Biéchedu stale ora bidiʼdu cuenta zahuinni pabiáʼ nadxiidu Jiobá pa gusaanadu ti costumbre ni qué riuuláʼdxibe». Qué lica ñaca nagana para ca hermanu ni qué racalaʼdxiʼ guixeleʼ de Cristu gusaanacaʼ ti celebración ni zeeda de religión ni qué runi adorar Dios (Juan 15:19; 17:14). d

11. Ximodo zanda gusihuínninu cayacanenu Rey Mesiánicu.

11 ¡Guizáʼ sicarú ejemplu bisaana ca hermanu que para laanu! Ora guiníʼ íquenu ni bíʼnicabe, galán guinabadiidxanu laca laanu: «Ximodo ruuyaʼ guiráʼ ni rusiidiʼ mozo ni nuu xpiaaniʼ naa. Ñee ricaaʼ cani ne rinandaʼ ni rusiidibe naa la?». Pa guzúʼbanu diidxaʼ de guidubi ladxidoʼno la? zusihuínninu dxandíʼ cayacanenu Rey Mesiánicu, ne riénenu caquiiñebe mozo ni nuu xpiaaniʼ para gudii laanu guendaró espiritual órapeʼ caquiiñenu ni (Hech. 16:4, 5).

Ñee jneza iquiiñeʼ ca cristianu cruz la?

Placahuiiniʼ ra zeeda ti cruz ne ti corona (Biiyaʼ párrafo 12 ne 13)

12. Ximodo biʼyaʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia cruz pur stale iza.

12 Stale iza guníʼ ique ca Binni Ruundaʼ Biblia jneza iquiiñeʼ ca cristianu cruz. Peru laaca nánnacabe cadi naquiiñeʼ guni adorárcabe ni, purtiʼ qué riuulaʼdxiʼ Dios iquiiñeʼ binni bidóʼ (1 Cor. 10:14; 1 Juan 5:21). Maca dede 1883 bisihuinni revista Watch Tower «ribixhilaʼdxiʼ Dios guiráʼ bidóʼ ni runi adorar binni». Peru, nacubigá que guníʼ íquecabe nuuruʼ ra zanda iquiiñecabe cruz, purtiʼ para laacabe cadi málupeʼ ni. Guzéʼtenu ti ejemplu. Para ganda gunibiáʼ binni tu laacabe la? biquiiñecabe ti placahuiiniʼ ra cá ti cruz ne ti corona. Xiñee yaʼ. Purtiʼ racaláʼdxicabe gusihuínnicabe zuzuubacabe diidxaʼ dede ora gáticabe ti ganda guicaacabe guendanabani, ni zeeda gaca casi ora ñuu ti corona íquecabe. Cumu zaqué nga biénecabe ni la? dede iza 1891 bizulú gucuá ti cruz ne ti corona lu portada stiʼ revista Watch Tower.

13. Xii nga bizulú biene chaahuiʼ ca xpinni Cristu de cruz ni riquiiñecaʼ dxiqué (laaca zanda gúʼyaluʼ recuadru « Biénecabe cadi jneza iquiiñecabe cruz»).

13 Guizáʼ nadxii ca Binni Ruundaʼ Biblia cruz ne corona que. Peru ra ziluxe década stiʼ 1920, bizulú biene chaahuicabe ximodo ruuyaʼ Dios iquiiñeʼ binni cruz para guni adorar. Guidúʼyanu xi guníʼ Grant Suiter, ti hermanu ni beeda gaca tobi de ca binni guyuu lu Grupu ni Zaniruʼ, ora cuzeeteʼ de ti asamblea ni guca iza 1928 guidxi Detroit (Míchigan, Estados Unidos). Laabe guniʼbe: «Guníʼcabe lu asamblea que cadi caquiiñedinu ti cruz ne ti corona, peru cadi ngue si, laaca guníʼcabe cadi jneza diʼ sánenu cani». Ne ra gudiʼdiʼ xcaadxi iza, chaahuiʼ chaahuiʼ zigusiénecabe ni jma jneza. Racá ridúʼyanu ti cosa: qué zanda diʼ iquiiñenu ti cruz pa racaláʼdxinu gaca adoración stinu nayá en sentidu espiritual.

14. Xi biʼniʼ xquidxi Dios ora bisiénecabe laa cadi jneza iquiiñeʼ ti cruz.

14 Chaahuiʼ chaahuiʼ bisiénecabe xquidxi Dios cadi jneza iquiiñeʼ cruz. Yanna, xi bíʼnicabe ora gúnnacabe ni yaʼ. Ñee biquiiñerúcabe seña stiʼ cruz ne corona que, purtiʼ nabé risaca ni para laacabe la? Guidúʼyanu xi guníʼ Lela Roberts, ti hermana ni maʼ ziné stale iza de cayuni ni na Jiobá: «Ora biénedu zeeda ni de binni ni qué runi adorar Dios jneza la? nagueendaca bisaana de iquiiñedu ni». Yanna guzéʼtenu de Ursula Serenco, sti hermana ni maʼ ziné stale iza de cayuni ni na Jiobá, laa guníʼ caadxi diidxaʼ ni bisihuinni ximodo cayuni sentir stale xpinni Cristu: «Dxandíʼ guníʼ íquedu guti Señor stinu lu ti cruz, ngue runi, nabé rusisácadu ni ne riquiiñedu ni para guni adorardu, peru bidiʼdu cuenta zeeda ni de binni ni qué runi adorar Dios jneza. Guizáʼ biéchedu, purtiʼ bidúʼyadu ximodo ziyaca neza stidu jma nayaʼniʼ ra zidiʼdiʼ dxi, casi na Proverbios 4:18». Ca xpinni Cristu ni ruzuubaʼ diidxaʼ, maʼ qué lica niquiiñecaʼ ne qué ñúnicaʼ nin tobi de ca cosa ni runi ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ.

15, 16. Ximodo rusihuínninu maʼ gudixhe íquenu gacanenu chuʼ ca patiu ni napa templu espiritual stiʼ Jiobá ndaaniʼ Guidxilayú riʼ nayá.

15 Laanu laaca qué racaláʼdxinu iquiiñenu ne gúninu nin tobi de ca cosa ni runi xcaadxi religión. Nanna dxíchinu caquiiñeʼ Cristu ti mozo nuu xpiaaniʼ ne runi jneza para gacané xquidxi Dios gaca nayá en sentidu espiritual, ne cadi nagana para gudiʼnu cuenta tuu nga mozo riʼ. Nga runi, ora guicaanu guendaró espiritual ni caguixhená laanu de xiixa celebración, práctica o costumbre ni zeeda de sti religión, naquiiñeʼ guzúʼbanu diidxaʼ nagueendaca. Cásica biʼniʼ ca hermanu ne ca hermana stinu ni nabani dxi bizulú presencia stiʼ Cristu, laanu laaca maʼ gudixhe íquenu gacanenu chuʼ ca patiu ni napa templu espiritual stiʼ Jiobá ndaaniʼ Guidxilayú riʼ nayá.

16 Neca qué ridúʼyanu ximodo, peru nánnanu cayuni Jesucristu ti dxiiñaʼ nabé risaca: cayápabe guiráʼ neza binni ridagulisaa de ca binni ni zándaca guni biidiʼ laacaʼ en sentidu espiritual. Ximodo cayúnibe ni yaʼ.

Zaree «cani qué iquiiñe lade cani nachaʼhuiʼ»

17, 18. Lu parábola stiʼ tarraya, o chin que, ximodo nga 1) rusábacabe ni ndaaniʼ nisadóʼ, 2) rutópani guiráʼ clase benda, 3) ruchácabe benda ni zaquiiñe ndaaniʼ dxumi ne 4) ximodo nga rusáʼbicabe benda ni qué zaquiiñeʼ.

17 Jesucristu, Rey stinu, cayapa guiráʼ neza binni ridagulisaa napa xquidxi Dios ndaaniʼ Guidxilayú riʼ. Qué zanda diʼ guiene chaahuinu ximodo cabeechú Cristu ne ca ángel binni «qué iquiiñe lade cani nachaʼhuiʼ», casi rieeteʼ lu parábola stiʼ tarraya, o chin ni rusaba cani rié guuzeʼ ndaaniʼ nisadóʼ (biindaʼ Mateo 13:47-50).

Tarraya o chin que nga dxiiñaʼ ni rúninu ora rucheechenu stiidxaʼ Reinu ne nisadóʼ ra riaba ni nga guiráʼ binni guidxilayú (Biiyaʼ párrafo 18)

18 «Tarraya ni rusaba cani rie guuze ndaani nisadóʼ.» Tarraya, o chin riʼ nga zeeda gaca dxiiñaʼ ni rúninu ora rucheechenu stiidxaʼ Reinu, ne nisadóʼ ra riaba ni nga guiráʼ binni guidxilayú. «Rutopa tarraya que irá clase benda.» Stale binni riuulaʼdxiʼ gucaadiaga ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu. Nuu binni riziidiʼ ne reeda gaca xpinni Cristu, ne nuu tu ruzulú si, peru qué reeda gaca xpinni Dios. e «Ruchá cabe cani zaquiiñe que ndaani dxumi.» Ca binni ni dxandíʼ riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ la? riuucaʼ ndaaniʼ neza binni ridagulisaa —ni zeeda gaca casi «dxumi»— ra zanda guni adorarcaʼ Jiobá cásipeʼ modo racalaʼdxiʼ gaca ni. «Rusaʼbi cabe ni qué zaquiiñeʼ.» Lu ca últimu dxi riʼ, cabeechú Cristu ne ca ángel «cani qué iquiiñe lade cani nachaʼhuiʼ». f Xiñee cayaca dxiiñaʼ riʼ yaʼ. Purtiʼ ora ribeechube ca binni ni ruluíʼ dxandíʼ nayá ladxidóʼ —cani qué naʼ gusaana xiixa ni rusiidiʼ sti religión o cani cayuni xiixa ni cadi jneza— racaneni para cadi gaca biidiʼ ca neza binni ridagulisaa en sentidu espiritual. g

19. Ximodo runi sentirluʼ ora gánnaluʼ xi cayuni Cristu para cadi gaca biidiʼ xquidxi Dios en sentidu espiritual.

19 Cadi dxandíʼ ratadxí ladxidoʼno gánnanu rapa Jesucristu, Rey stinu, ca xpinni la? Ra bizulú capítulo riʼ bidúʼyanu bisiá Jesús yuʼduʼ nuu Jerusalén lu primé siglu, ne bíʼnibe para gusihuínnibe pabiáʼ naroʼbaʼ celu nápabe purtiʼ racaláʼdxibe gaca adorar Jiobá jneza. Cadi dxandíʼ laaca ratadxí ladxidoʼno gánnanu zacaca nga cusiabe ne cayápabe modo runi adorarnu Dios ne ca xpinni la? Riéchenu stale ora guidúʼyanu modo cayapa Cristu xquidxi Dios para ganda chuʼcaʼ nayá en sentidu espiritual. Pa racaláʼdxinu gusihuínninu dxandíʼ cayacanenu Rey ne Reinu stiʼ la? naquiiñeʼ guixélenu de guiráʼ religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ.

a Ca judíu ni zeeda de guidxi zitu la? napa xidé guchaacaʼ xpuéltucaʼ pur bueltu ni riquiiñeʼ binni Jerusalén ti ganda quíxecaʼ impuestu ni riaxa guiráʼ iza ra yuʼduʼ. Peru ca binni ni ruchaa bueltu raqué, nabé caru comisión runi cobrarcaʼ. Stale de cani zeeda raqué laaca naquiiñeʼ sicaʼ ti maniʼ para gudiicaʼ ofrenda. Zándaca gudxi Jesús ca binni runi negocio raqué «gubaanaʼ», purtiʼ guizáʼ caru runi cobrarcaʼ para gacanecaʼ binni.

b Xquidxi Jiobá ni nuu lu Guidxilayú riʼ, runi adorarcaʼ laabe lu ca patiu ni napa templu espiritual naroʼbaʼ stibe lu Guidxilayú.

c Artículo que cusiene ti cosa: pa guininu gule Jesús lu invierno la? zeeda gaca ni casi «ora nininu cadi jneza relatu stiʼ Biblia ra na nuu caadxi pastor ra ñaa cayapa dendxuʼ huaxhinni» (Luc. 2:8).

d Bicaa hermanu Frederick Franz ti carta 14 stiʼ noviembre iza 1927 ra zeeda ca diidxaʼ riʼ: «Qué zúnidinu Navidad iza riʼ. Maʼ gudixhe ique familia Betel qué ziuuruʼ dxi guni ni». Gudiʼdiʼ si chupa chonna beeu, lu sti carta bicaa hermanu Franz 6 stiʼ febrero iza 1928, bizeeteʼ: «Chaahuiʼ chaahuiʼ cusiá Señor laanu de ca cosa ni cadi jneza rusiidiʼ organización stiʼ Babilonia ni napa Binidxabaʼ».

e Guzéʼtenu ti ejemplu. Lu iza 2013 guyuu 7,965,954 binni ni rucheeche diidxaʼ, peru dxi bietenaláʼdxinu guendaguti stiʼ Cristu, guyé 19,241,252 binni.

f Parábola ra bizeeteʼ Jesús ribeechúcabe benda ni zaquiiñeʼ lade cani qué zaquiiñeʼ, cadi laca laa diʼ ni nga parábola stiʼ ca dendxuʼ ne stiʼ ca chiva (Mat. 25:31-46). Dxi cuidxi Dios cuenta binni nga cueechube ca dendxuʼ lade ca chiva ne zaca ni lu gran tribulación. Ante guedandá dxi ca la? binni ni zeeda gaca casi benda ni qué zaquiiñeʼ, zándaruʼ guibiguétacaʼ ra nuu Jiobá ne chuʼcaʼ ndaaniʼ neza binni ridagulisaa stibe ni zeeda gaca casi «dxumi» (Mal. 3:7).

g Ra tiidiʼ tiempu la? zusábacabe guiráʼ «benda» ni qué zaquiiñeʼ ndaaniʼ ti horno simbólicu ni cacá guí para guinitilucaʼ.