Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 15

Aroraa no te tiamâraa e haamori ia Iehova

Aroraa no te tiamâraa e haamori ia Iehova

MANAˈO FAUFAA O TE PENE

Ua tauturu te Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ ia aro no te tiaraa e auraro i te mau ture a te Atua e ia haamanahia ratou i mua i te ture

1, 2. (a) Na te aha e haapapu e tino huiraatira oe no te Basileia o te Atua? (b) No te aha te mau Ite no Iehova e aro ai i te tahi taime no te tiamâraa i te pae faaroo?

 E TINO huiraatira anei oe no te Basileia o te Atua? Mai te peu e Ite no Iehova oe, papu maitai ïa e! Na te aha e haapapu i te reira? E ere na te hoê parau tiaraa ratere, e ere atoa na te hoê parau mana a te hoê faatereraa, na ta oe râ huru haamoriraa i te Atua ra o Iehova. Aita noa te haamoriraa mau i taaihia i ta oe mau tiaturiraa, i ta oe atoa râ mau ohipa e te auraroraa i te mau ture a te Basileia o te Atua. Ua taaihia tera haamoriraa i te mau tuhaa atoa o to tatou oraraa, tae noa ˈtu i te haapiiraa i ta tatou mau tamarii e ta tatou e rave i mua i te mau fifi i te pae o te ea.

2 Teie râ, aita teie ao e faatura noa nei i to tatou tiaraa huiraatira ta tatou e poihere roa e te mau titauraa o taua tiaraa ra. E rave rahi faatereraa tei tamata i te haafifi i ta tatou haamoriraa, i te faaore roa atoa i te reira. I te tahi taime, e titauhia ia aro te mau pǐpǐ a te Mesia no te tiamâraa e ora ia au i te mau ture a to ratou Arii. Mea maere anei? E ere. I tahito ra, pinepine te nunaa o Iehova i te aro no te tiamâraa e haamori ia ˈna.

3. No te aha te nunaa o te Atua i aro ai i te tau o te arii vahine Esetera?

3 Ei hiˈoraa, i te tau o te arii vahine Esetera, ua aro te nunaa o te Atua ia ora mai ratou. No te aha? Ua parau Hamana te faatere hau nui ino ia Ahasueru te arii Peresia ia haapohe i te mau ati Iuda atoa e ora ra na te tuhaa fenua faaterehia e te arii. No te aha? No te mea mea taa ê ta ratou ture i ta te tahi atu mau nunaa. (Ese. 3:8, 9, 13) Ua faarue anei Iehova i ta ˈna mau tavini? Aita, ua haamaitai oia i te mau tutavaraa a Esetera e a Moredekai tei ani i te arii ia paruru i te nunaa o te Atua.—Ese. 9:20-22.

4. Eaha ta tatou e hiˈo mai i roto i teie pene?

4 E i teie tau? Mai ta tatou i ite i te pene 14, e patoi te tahi mau faatereraa i te tahi taime i te mau Ite no Iehova. I roto i teie pene, e ite mai tatou mea nafea to ratou tamataraa i te haafifi i ta tatou haamoriraa i roto e toru tuhaa: (1) to tatou tiaraa e ohipa ei faanahonahoraa, e haamori atoa ia Iehova mai ta tatou e hinaaro, (2) te tiamâraa e maiti i te ravea rapaauraa e au i te mau aratairaa Bibilia, e (3) te tiaraa o te mau metua e haapii i ta ratou mau tamarii i ta Iehova mau ture aveia. I roto i na tuhaa tataitahi, ua aro te huiraatira taiva ore o te Basileia faaterehia e te Mesia ma te itoito no te paruru i to ratou tiaraa huiraatira ta ratou e poihere roa, e ua haamaitaihia ratou. E hiˈo mai tatou mea nafea.

Haamanaraa e tiamâraa faufaa roa

5. Ia haamanahia ratou, eaha ta te mau Kerisetiano mau e nehenehe e rave?

5 Mea faufaa anei ia haamanahia ta tatou taatiraa e te mau faatereraa a te taata no te haamori ia Iehova? E ere, e faaohie râ te reira i ta tatou haamoriraa, mai te rururaa i roto i te mau Piha a te Basileia e te mau Piha tairururaa, te neneiraa e te faahaereraa mai i te mau papai Bibilia e te pororaa i te parau apî oaoa ma te ore e haafifihia. I roto e rave rahi fenua, ua haamanahia te taatiraa a te mau Ite no Iehova i mua i te ture, e te fanaˈo nei ratou i te hoê â tiamâraa e haamori e te tahi atu mau haapaoraa fariihia. Eaha râ te tupu ia ore te mau faatereraa e horoa mai i tera haamanaraa aore ra ia tamata i te haafifi i to tatou mau tiamâraa faufaa roa?

6. Eaha ta te mau Ite no Iehova no Auteralia i faaruru i te omuaraa o te mau matahiti 1940?

6 Auteralia. I te omuaraa o te mau matahiti 1940, ua parau te tavana rahi no Auteralia e “mea atâta” ta tatou mau tiaturiraa no te mau faaineineraa i te tamaˈi. Topa maira te opaniraa. Aita ˈtura ïa te mau Ite no Iehova i nehenehe faahou e putuputu, e poro atoa, ua tapirihia te Betela, ua haruhia te mau Piha a te Basileia, e ua opanihia ta tatou mau papai Bibilia. Ua rave omoˈe noa te mau Ite no Iehova i ta ratou mau ohipa tae roa i te 14 no Tiunu 1943, i te faaoreraa te Tiripuna teitei no Auteralia i te opaniraa.

7, 8. A faataa na i te aroraa e rave rahi matahiti a to tatou mau taeae no Rusia no te tiamâraa e haamori.

7 Rusia. I muri aˈe e rave rahi matahiti opaniraa, ua fariihia ˈtura te mau Ite no Iehova i 1991 e te faatereraa poritita e titau ra ia aifaito te taata atoa parauhia Communisme. I te taahuriraa te faatereraa Rusia tahito, na te Hau amui Rusia i haamana ia ratou i 1992. Maraa ihora to ratou numera. Aita râ te tahi mau enemi, te Ekalesia Kerisetiano no Hitia o te râ Rusia iho â râ, i au noa ˈˈe i te reira. Mai 1995 tae roa i 1998, ua horo ratou i te mau Ite no Iehova i te haavaraa e pae taime. Aita i itea mai i te auvaha ture te tahi noa ˈˈe haapapuraa e ua hape te mau Ite no Iehova. Aita râ te mau enemi i tuu, horo atura ratou i teie ohipa i te tiripuna tivira i 1998. Ua upootia te mau Ite no Iehova i mua i te tiripuna hororaa matamua, ua pau râ i mua i te tiripuna hororaa i Me 2001. Ua tupu faahou te haavaraa i Atopa 2001. Ua ravehia te faaotiraa i 2004 e faaore i te taatiraa haamanahia a te mau Ite no Iehova i Moscou, e opani atoa i ta ratou mau ohipa.

8 Tupu ihora te hamani-ino-raa. (A taio i te Timoteo 2, 3:12.) Ua faaruru te mau Ite no Iehova i te faaheporaa, ua rave-ino-hia, ua haruhia te tahi mau papai Bibilia, mea fifi roa atoa ia tarahu aore ra ia hamani i te mau fare haamoriraa. A feruri na ïa i te huru aau o to tatou mau taeae e tuahine! I 2001, ua tuu ratou i teie ohipa i mua i te Tiripuna Europa o te tiaraa o te taata, e i 2004, ua horoa ˈtu ratou i te tahi atu mau haamaramaramaraa. Ravehia ˈtura te faaotiraa i 2010. Ua taa maitai i te tiripuna e no te au ore i te tahi atu mau haapaoraa i opanihia ˈi te mau Ite no Iehova. Faahapehia ˈtura te mau tiripuna na mua ˈtu, aita hoi e haapapuraa e ua hape te mau Ite no Iehova. Te fa o te opaniraa, e faaere ïa i te mau Ite no Iehova i to ratou mau tiaraa. Ta te tiripuna ïa i nota. Ua turu ïa ta ratou faaotiraa i te tiaraa e haamori o te mau Ite no Iehova. Noa ˈtu e aita e rave rau feia mana no Rusia i haapao i te faaotiraa a te Tiripuna Europa o te tiaraa o te taata, ua faaitoito rahi tera upootiaraa i te nunaa o Iehova i taua fenua ra.

Titos Manoussakis (A hiˈo i te paratarafa 9)

9-11. Mea nafea te mau taeae no Heleni i te aroraa no to ratou tiamâraa e putuputu no te haamori ia Iehova, e eaha tei itehia mai?

9 Heleni. I 1983, i Héraklion i Kereta, ua tarahu Titos Manoussakis i te hoê piha ei vahi haamoriraa na te hoê pǔpǔ iti Ite no Iehova. (Heb. 10:24, 25) Tera râ, ua horo te hoê pope Ekalesia Kerisetiano no Hitia o te râ i taua ohipa ra i te mutoi. No te aha? No te mea noa e mea taa ê te mau tiaturiraa a te mau Ite no Iehova e ta ratou. Horo ihora te mutoi ia Titos Manoussakis e toru atu â taeae i te haavaraa. Faautuahia ˈtura ratou e piti avaˈe fare auri e ia aufau i te tahi tino moni. No te mau Ite no Iehova, ei tino huiraatira taiva ore o te Basileia o te Atua, te ofati ra te faaotiraa a te tiripuna i to ratou tiamâraa e haamori ia Iehova. Tuu faahou aˈera ratou i taua ohipa ra i mua i te mau tiripuna hororaa o te fenua, e i te pae hopea te Tiripuna Europa o te tiaraa o te taata.

10 I 1996, ua faahapa te Tiripuna Europa o te tiaraa o te taata i te mau enemi o te haamoriraa viivii ore. Ua nota te tiripuna e “te haapao ra te mau Ite no Iehova i te mau titauraa o te hoê ‘haapaoraa fariihia’ e te ture Heleni,” e “te haafifi roa ra” te mau faaotiraa a te mau tiripuna na mua ˈtu “i te tiamâraa i te pae faaroo o te feia horo.” Ua haapapu te tiripuna e e ere na te faatereraa Heleni e “faaoti mea tano anei tera tiaturiraa faaroo aore ra te ravea faaohipahia no te faaite haere i te reira.” Faaorehia ˈtura te utua i topa i nia i te mau Ite no Iehova, e haapapuhia ˈtura to ratou tiamâraa e haamori ia Iehova!

11 Ua faaore anei teie upootiaraa i te tahi atu mau haavaraa i Heleni? Aita roa ˈtu. I 2012, ua hope te hoê haavaraa mai tera atoa te huru i Kassandreia i muri aˈe fatata 12 matahiti aroraa i mua i te tiripuna. Te taata patoi, te hoê ïa epikopo Ekalesia Kerisetiano no Hitia o te râ. Ua turu te Tiripuna nui, te tiripuna hau teitei roa ˈˈe, i te mau Ite no Iehova. I roto i ta ratou faaotiraa, ua faahitihia te tiamâraa i te pae faaroo haapapuhia e te pǎpǎ ture Heleni, ua faahapa-atoa-hia te pariraa hopea ore e ere tatou i te hoê haapaoraa fariihia. Ua parau te tiripuna: “E ere te mau haapiiraa a te mau ‘Ite no Iehova’ i te mea huna, no reira e haapaoraa fariihia ïa ratou.” Oaoa roa te mau mero o te amuiraa iti no Kassandreia. Nehenehe atura hoi ratou e putuputu i roto i ta ratou Piha a te Basileia no te haamori ia Iehova.

12, 13. I Farani, mea nafea to te tahi mau enemi faaohiparaa i te ture no te imi hara, e eaha tei itehia mai?

12 Farani. Ua faaohipa vetahi mau enemi o te nunaa o te Atua i te ture no te imi hara. (A taio i te Salamo 94:20.) I te area matahiti 1995, ua haamata te piha titauraa tute i te hiˈopoa i te numeraraa faufaa a te Taatiraa Te mau Ite no Iehova, hoê o te mau taatiraa e au i te ture a te mau Ite no Iehova i Farani. Ua faaite te faatere hau o te tapura haamâuˈaraa i te tumu mau o taua ohipa ra: “E nehenehe te taatiraa e faaorehia aore ra e horohia i muri aˈe i taua hiˈopoaraa ra . . . a fifi atu ai te tereraa ohipa a te taatiraa, a faaea roa atoa ˈi ta ratou ohipa i ǒ tatou nei.” Noa ˈtu e aita hoê aˈe hape i itehia mai, ua faahepohia te taatiraa ia aufau i te hoê faito tute teitei roa ino. Ia manuïa tera mau enemi, aita ˈtu ïa e ravea ta te mau taeae e tapiri e e hoo atu i te amaa no te aufau i taua tute ra. Mea tairi iho â ta te enemi. Aita râ te nunaa o te Atua i taora i te tauera. Ua faahapa ratou i tera ohipa tano ore, ma te horo i te reira i te Tiripuna Europa o te tiaraa o te taata i 2005.

13 Rave aˈera te tiripuna i ta ˈna faaotiraa i te 30 no Tiunu 2011. Ua haamanaˈohia e i roto i te tahi mau tupuraa, e ere na te Hau e faaoti mea tano anei tera tiaturiraa faaroo aore ra te ravea faaohipahia no te faaite haere i te reira. Inaha, e tiamâraa to te taata e maiti i ta ˈna haapaoraa. Ua parau atoa te tiripuna: “Te fa o te faatuteraa, e faaere ïa i te taatiraa i ta ˈna mau ravea faufaa roa, a ore atu ai to ratou mau taata e nehenehe e haamori i to ratou Atua.” Ua faaoti amui te tiripuna e turu i te mau Ite no Iehova! Oaoa roa te nunaa o Iehova i to te hau Farani faahoˈiraa mai i te moni tute tei faahepohia i te taatiraa ia aufau, e te moni taime. E na nia i te faaueraa a te tiripuna, ua faaorehia te piri i nia i te fenua e te mau paturaa a te amaa.

A pure tamau no to oe mau taeae e tuahine pae varua, o te faaruru nei i te mau ohipa tano ore i te pae o te ture

14. E nafea oe e nehenehe ai e apiti i te aroraa no to tatou tiamâraa e haamori ia Iehova?

14 Mai ia Esetera raua Moredekai i tahito ra, te aro nei to Iehova nunaa i teie mahana no to ratou tiamâraa e haamori ia ˈna mai ta ˈna i faaue. (Ese. 4:13-16) Nehenehe oe e apiti atu? E, ma te pure tamau ïa no to oe mau taeae e tuahine pae varua, o te faaruru nei i te mau ohipa tano ore i te pae o te ture, te fifi e te hamani-ino-raa. E tauturu rahi te reira ia ratou. (A taio i te Iakobo 5:16.) E pahono anei Iehova i taua mau pure ra? E, te haapapu mai ra ta tatou mau upootiaraa haavaraa!—Heb. 13:18, 19.

Tiamâraa e maiti i te ravea rapaauraa e tuati i ta tatou mau tiaturiraa

15. E pee te mau tavini a te Atua i te aha no nia i te faaohiparaa i te toto?

15 Mai ta tatou i tapao i te pene 11, ua fanaˈo te huiraatira o te Basileia o te Atua i te mau aratairaa Bibilia papu maitai eiaha e faaohipa i te toto ma te tano ore. (Gen. 9:5, 6; Lev. 17:11; a taio i te Ohipa 15:28, 29.) Eita tatou e farii i te pâmuraa toto, e rave-pinepine-hia ra i teie mahana. E hinaaro râ tatou i te rapaauraa maitai roa ˈˈe no tatou iho e no tei herehia, te rapaauraa iho â râ aita e ofati ra i te mau ture a te Atua. Mea rahi te tiripuna teitei e farii ra e e tiaraa to te taata e maiti aore ra e patoi i te tahi ravea rapaauraa no to ratou manaˈo haava e no ta ratou mau tiaturiraa faaroo. I te tahi râ mau fenua, te faaruru nei te nunaa o te Atua i te fifi rahi i roto i tera tuhaa. Teie te tahi mau hiˈoraa.

16, 17. No te aha te hoê tuahine no Tapone i huru ê roa ˈi, e mea nafea ta ˈna mau pure i te pahonoraahia?

16 Tapone. No te mea e tâpûhia Misae Takeda, 63 matahiti, ua faataa maitai oia i to ˈna taote e eita oia e hinaaro i te toto. E tino huiraatira taiva ore hoi oia no te Basileia o te Atua. Tau avaˈe râ i muri aˈe, ua huru ê roa oia i te iteraa e ua pâmuhia o ˈna i te toto i to ˈna tâpûraahia. Mai te huru ra e ua maferahia o ˈna e ua haavarehia. Horo ihora tuahine Takeda i te mau taote e te fare maˈi i te haavaraa i Tiunu 1993. E faaroo aueue ore to teie vahine haihai, mea mǎrû atoa ia paraparau. Ua horoa oia i te hoê faaiteraa itoito mau â i te tiripuna tei î i te taata, i to ˈna uiui-noa-raahia hau atu i te hoê hora noa ˈtu to ˈna paruparu. Ua tia faahou oia i mua i te tiripuna hoê avaˈe hou to ˈna poheraa. Aita anei tatou e faahiahia ra i to ˈna itoito e to ˈna faaroo? Ua parau tuahine Takeda e ua ani noa o ˈna ia Iehova ia haamaitai mai i ta ˈna aroraa. Ua papu roa ia ˈna e e pahono oia i ta ˈna mau pure. Tera iho â anei?

17 E toru matahiti i muri aˈe to tuahine Takeda poheraa, ua turu te Tiripuna teitei no Tapone ia ˈna. Ua faaotihia e ua hape roa to ˈna pâmuraahia i te toto, te ohipa mau ta ˈna i faataa maitai eita o ˈna e hinaaro. Ua haapapu te faaotiraa i ravehia i te 29 no Fepuare 2000, e ia faaturahia te tiaraa o te taata tataitahi e rave i ta ˈna faaotiraa i roto i tera tupuraa. Ua onoono iho â tuahine Takeda i te aro no to ˈna tiamâraa e maiti i te ravea rapaauraa e tuati i to ˈna manaˈo haava haapiihia i te Bibilia. Auaˈe te reira, nehenehe atura ïa te mau Ite no Iehova no Tapone e fanaˈo i te rapaauraa ma te ore e taiâ ia pâmuhia ratou i te toto.

Pablo Albarracini (A hiˈo i na paratarafa 18 tae atu i te 20)

18-20. (a) Mea nafea te hoê tiripuna hororaa no Raparata i te tururaa i te tiaraa o te hoê taata e patoi i te pâmuraa toto na roto i te api parau e opani ra i te pâmuraa toto? (b) No nia i te toto, e nafea ia faaite i to tatou auraro i te Mesia te Faatere?

18 Raparata. I te tahi taime, e titauhia te hoê faaotiraa i te pae rapaauraa ia moˈe te hiroa o te taata maˈi. E nahea ïa te huiraatira o te Basileia o te Atua? Ia vai noa ïa te api parau e opani ra i te pâmuraa toto i nia iho ia tatou, na te reira e faataa i to tatou tiaraa. Ta Pablo Albarracini ïa i rave. I Me 2012, ua pupuhihia o ˈna e rave rahi taime e te tahi mau taata eiâ. I to ˈna taeraa ˈtu i te fare maˈi, ua moˈe to ˈna hiroa, aita ïa oia i nehenehe e faataa i to ˈna tiaraa no nia i te pâmuraa toto. I nia iho râ ia ˈna, te vai ra ïa te api parau e opani ra i te pâmuraa toto ta ˈna i faaî e i tarima hau atu i te maha matahiti na mua ˈtu. Ua pepe maitai oia e ua manaˈo te tahi mau taote e ia pâmuhia o ˈna i te toto, e ora mai ïa o ˈna. Noa ˈtu râ, ua farii to te fare maˈi e faatura i to ˈna hinaaro. Area to ˈna papa, e ere i te Ite no Iehova, ua noaa mai ïa ia ˈna te parau mana a te tiripuna eiaha e haapao i te hinaaro o ta ˈna tamaiti.

19 Tuu ihora te paruru o te vahine a Pablo i teie ohipa i mua i te tiripuna hororaa. Tau hora i muri iho, ua faaore te tiripuna hororaa i te parau mana a te tiripuna matamua, e ua faaue e ia faaturahia te hinaaro o te taata maˈi mai tei faataahia i nia i ta ˈna api parau e opani ra i te pâmuraa toto. Horo ihora te papa o Pablo i teie ohipa i te Tiripuna teitei. Aita râ i itea mai i te tiripuna hoê noa ˈˈe tumu e feaa ˈi te manaˈo no nia i to Pablo faataaraa ma te haroˈaroˈa, ma te feruri maitai e ma te ore e faahepohia e eita oia e hinaaro i te pâmuraa toto. Ua parau te tiripuna: “E tiaraa to te taata feruriraa paari tataitahi e horoa i te tahi mau aratairaa no nia i to ˈna ea. E tiaraa atoa to ˈna e farii aore ra e patoi i te tahi mau ravea rapaauraa . . . Ia faatura ïa to ˈna taote i taua mau aratairaa ra.”

Ua faaî anei oe i ta oe api parau e opani ra i te pâmuraa toto?

20 Ua afaro roa mai taeae Pablo. Oaoa roa raua ta ˈna vahine e i faaî na oia i ta ˈna api parau e opani ra i te pâmuraa toto. Ma te rave i teie ohipa ohie, mea faufaa râ, ua faaite oia i to ˈna auraro i te Mesia, te Faatere o te Basileia o te Atua. Ua na reira atoa anei oe e to oe utuafare?

April Cadoreth (A hiˈo i na paratarafa 21 tae atu i te 24)

21-24. (a) Mea nafea te Tiripuna teitei no Kanada i te raveraa i te hoê faaotiraa faufaa no nia i te mau taurearea aita â i raea te matahiti o te patoi i te pâmuraa toto? (b) No te aha mea faaitoito ai teie tupuraa no te feia apî e tavini ra ia Iehova?

21 Kanada. Pinepine, e farii te mau tiripuna i te tiaraa o te mau metua e maiti i te ravea rapaauraa maitai roa ˈˈe no ta ratou mau tamarii. Ua faaoti atoa te tahi mau tiripuna e ia faaturahia te hinaaro o te hoê tamarii aita i naea te matahiti, e feruriraa taata paari râ to ˈna i te pae rapaauraa. Te ohipa ïa i tupu i nia ia April Cadoreth. I te 14raa o to ˈna matahiti, ua mau teie potii i te fare maˈi no te mea ua mutu to ˈna mau uaua toto. Tau avaˈe na mua ˈtu, ua faaî oia i te api parau Instructions médicales o te faataa maitai ra eiaha e pâmu ia ˈna i te toto noa ˈtu e e fifi ru. Ua faaoti te taote e haapao ra ia ˈna eiaha e tâuˈa i to ˈna hinaaro faataa-maitai-hia, e ua titau i te parau mana a te tiripuna no te pâmu ia ˈna i te toto. Pâmuhia ˈtura oia i te toto. Mai te huru ra e ua maferahia oia. Ta April ïa i parau i muri aˈe.

22 Tuu aˈera April e to ˈna na metua i teie ohipa i te haavaraa. E piti matahiti i muri aˈe, ua tae roa teie ohipa i mua i te Tiripuna teitei no Kanada. No nia i ta April hororaa e aita te ture a te tiripuna e tuati ra i te pǎpǎ ture, ua pau oia. Tera râ, ua faahoˈi te Tiripuna teitei i ta ˈna mau haamâuˈaraa no te ohipa haavaraa, ua turu atoa ia ˈna e te tahi atu mau tamarii aita i naea te matahiti e feruriraa taata paari to ratou o te hinaaro ra e faaohipa i to ratou tiaraa e maiti i ta ratou iho ravea rapaauraa. Ua parau te tiripuna: “No nia i te ravea rapaauraa, mea tano ia vaiiho i te feia apî raro mai i te 16 matahiti ia haapapu mai e te faaite ra to ratou manaˈo no nia i te tahi faaotiraa i te pae rapaauraa, e e feruriraa taata paari to ratou.”

23 Te mea faufaa, ua rave te Tiripuna teitei i ta ˈna faaotiraa no nia i te tiaraa ia au i te pǎpǎ ture o te mau taurearea feruriraa taata paari. Na mua ˈˈe, e nehenehe te hoê tiripuna no Kanada e faatia i te tahi ravea rapaauraa i nia i te hoê taurearea raro mai i te 16 matahiti no to ˈna maitai. I muri aˈe râ, eita te hoê tiripuna e nehenehe e faahepo i te tahi ravea rapaauraa i nia ia ˈna, ma te ore na mua e vaiiho ia ˈna ia haapapu e feruriraa taata paari to ˈna no te faaoti no ˈna iho.

“Oaoa roa vau i to ˈu tamata-rii-raa i te faahanahana i te iˈoa o te Atua e i te haapapu e e haavare Satani”

24 Ua hoona anei tera aroraa e toru matahiti? “E,” ta April ïa i parau. E pionie tamau oraora maitai o ˈna i teie mahana, e te na ô ra oia: “Oaoa roa vau i to ˈu tamata-rii-raa i te faahanahana i te iˈoa o te Atua e i te haapapu e e haavare Satani.” Te faaite ra to April hiˈoraa e e nehenehe iho â to tatou mau taata apî e rave i te mau faaotiraa itoito, a haapapu atu ai e huiraatira iho â ratou no te Basileia o te Atua.—Mat. 21:16.

Tiamâraa e haapii i ta ˈna mau tamarii i ta Iehova mau ture aveia

25, 26. Eaha te tupu i te tahi taime ia taa na metua?

25 Ua horoa Iehova i te mau metua i te hopoia e haapii i ta ratou mau tamarii i ta ˈna mau ture aveia. (Deut. 6:6-8; Eph. 6:4) E ere i te hopoia nainai, mea fifi roa ˈtu â râ ia taa na metua, a ore atu ai e tu to raua manaˈo no nia i ta raua hopoia metua. Ei hiˈoraa, e hinaaro roa iho â te metua Ite no Iehova e haapii i ta raua tamarii i te mau ture aveia Kerisetiano. Area te tahi atu metua e ere i te Ite no Iehova, eita ïa e farii. Mea tano râ ia farii te metua Ite no Iehova e noa ˈtu e ua taa raua, te vai noa ra te taairaa metua e tamarii.

26 E nehenehe te hoê metua e ere i te Ite no Iehova e ani i te tiripuna e na ˈna e haapao i te mau tamarii, na ˈna ïa e haapii atu i te pae faaroo. I ta vetahi parauraa, e fifi te mau tamarii ia haapiihia ratou e te metua Ite no Iehova. Eita hoi ratou e faatupu i te mau oroa, mai te oroa fanauraa, eita atoa e farii i te pâmuraa toto “o te faaora mai” ia ratou i te hoê fifi ru. Auaˈe no te rahiraa o te mau tiripuna, o te maitai o te tamarii ta ratou e haapao na mua, eiaha râ te huru atâta o te haapaoraa a te hoê metua. Teie te tahi mau hiˈoraa.

27, 28. Mea nafea te Tiripuna teitei no Ohio i te pahonoraa i te pariraa e mea atâta te haapiiraa a te mau Ite no Iehova no te hoê tamarii?

27 Hau Amui no Marite. I 1992, ua hiˈopoa te Tiripuna teitei no Ohio i te hoê haavaraa, ua parau te papa e ere i te Ite no Iehova e mea atâta te haapiiraa a te mau Ite no Iehova no ta ˈna tamaroa iti. Ua turu te tiripuna na mua ˈtu ia ˈna e ua faaoti e na ˈna e haapao ia Bobby. Ua faatiahia te mama, o Jennifer Pater, ia haere e hiˈo ia Bobby, eiaha râ o ˈna “e haapii noa ˈtu aore ra e faaite noa ˈtu i te mau tiaturiraa a te mau Ite no Iehova.” Ia au i tera opaniraa, e nehenehe e manaˈohia e eiaha tuahine Pater e paraparau noa ˈˈe ia Bobby no nia i te Bibilia e te mau ture aveia i roto! A feruri na i to ˈna ahoaho rahi! Ua haapii râ oia i te faaoromai e i te tiai ia Iehova ia ohipa mai. Ua parau oia: “To pihai iho noa Iehova ia ˈu.” Ua tuu to ˈna paruru, tauturuhia e te amaa, i taua ohipa ra i mua i te Tiripuna teitei no Ohio.

28 Ua faahapa te Tiripuna teitei i te faaotiraa a te tiripuna na mua ˈtu, ma te haapapu e “e tiaraa faufaa roa to na metua ia haapii i ta raua mau tamarii, tae noa ˈtu te tiaraa e faaite atu i ta raua mau aratairaa faaroo e no nia i te maitai e te ino.” Ia au i te Tiripuna teitei, aita anaˈe e haapapuraa e mea atâta te mau aratairaa faaroo a te mau Ite no Iehova no te ea e no te feruriraa o te tamarii, aita ïa e tiaraa to te tiripuna ia faaere hoê o na metua i ta ˈna mau tamarii no ta ˈna haapaoraa. Aita i itea mai i te Tiripuna teitei te tahi haapapuraa e mea atâta te mau tiaturiraa a te mau Ite no Iehova no te ea aore ra te feruriraa o te tamarii.

Mea rahi te tiripuna tei faaoti e e tiaraa to te hoê metua Kerisetiano e haapao i ta ˈna tamarii

29-31. No te aha te hoê tuahine no Danemata i faaerehia ˈi i ta ˈna tamahine, e eaha te faaotiraa a te Tiripuna teitei?

29 Danemata. Ua farerei Anita Hansen i te hoê â fifi i te aniraa te papa o ta raua tamahine e 7 matahiti, i te tiripuna e na ˈna e haapao ia Amanda. I 2000, ua faaoti te tiripuna matamua e vaiiho ia Amanda ia tuahine Anita ra. Ua horo râ te papa i teie ohipa i te tiripuna hororaa, o tei faaore i te faaotiraa a te tiripuna matamua e tei faaoti e na ˈna e haapao i ta raua tamahine. No te aha? Teie te faataaraa a te tiripuna: Aita te manaˈo o na metua e tu ra no nia i te oraraa no ta raua mau tiaturiraa, e mea tano aˈe e na te papa e faaafaro i te aimârôraa. Aita ïa Amanda i vaiihohia i to ˈna mama ra, no te mea e Ite no Iehova o ˈna.

30 I te roaraa o teie fifi rahi, ua toaruaru roa tuahine Anita i te tahi taime, aita ˈtura e taa faahou eaha te parau ia Iehova i roto i te pure. “Tera râ,” ta ˈna ïa e faatia ra, “ua tamahanahana rahi mai te Roma 8:26 e 27. Ua papu noa ia ˈu e ua taa ia Iehova ta ˈu e hinaaro e parau ia ˈna. To nia iho to ˈna mata ia ˈu e to pihai iho noa o ˈna ia ˈu.”—A taio i te Salamo 32:8; Isaia 41:10.

31 Tuu ihora tuahine Anita i teie ohipa i mua i te Tiripuna teitei no Danemata. I roto i ta ˈna faaotiraa, ua na ô teie tiripuna: “E hiˈohia na mua roa te maitai o te tamarii no te faaoti na vai e haapao ia ˈna.” Ua haapapu atoa te tiripuna e e ravehia tera faaotiraa ia au i te huru faaafaroraa a na metua tataitahi i te aimârôraa, eiaha râ ia au i te mau “haapiiraa” a te mau Ite no Iehova e to ratou mau “manaˈo.” Topa ihora te hau o tuahine Anita i to te tiripuna fariiraa e nehenehe ta ˈna e haapao ia Amanda. Faahoˈihia maira Amanda ia ˈna ra.

32. Mea nafea te Tiripuna Europa o te tiaraa o te taata i te parururaa i te mau metua Ite no Iehova i te hiˈo-ino-raa i te taata?

32 Fenua rau no Europa. I te tahi taime, eita te haavaraa no nia i te haapaoraa i te tamarii e faaea noa i te mau tiripuna o te fenua. E tae roa atoa teie ohipa i mua i te Tiripuna Europa o te tiaraa o te taata. I roto e piti haavaraa, ua faataa teie tiripuna e ua hiˈo te mau tiripuna o te fenua i te haapaoraa, e Ite no Iehova hoi hoê o na metua, no te rave i ta ratou faaotiraa. E hiˈo-ino-raa ïa teie i te taata i te parauraa a te tiripuna. Eita hoi e fariihia tera huru raveraa no te mea noa e mea taa ê te haapaoraa a na metua. Topa ihora te hau o te hoê mama Ite no Iehova i te tururaa te Tiripuna Europa o te tiaraa o te taata ia ˈna. Ua parau oia: “Mea mauiui roa te pariraa e e fifi ta ˈu mau tamarii ia ˈu. Ta ˈu noa hoi e tamata ra i te rave, te horoaraa ˈtu ïa i ta ˈu e manaˈo ra e mea maitai roa, oia hoi te haapiiraa Kerisetiano.”

33. E nafea te mau metua Ite no Iehova e faaohipa ˈi i te Philipi 4:5?

33 Parau mau, e tutava te mau metua Ite no Iehova, te faahapahia ra to ratou tiaraa e haapii i te mau ture aveia Bibilia i ta ratou mau tamarii, i te faaite i te mǎrû, aore ra te huru au noa. (A taio i te Philipi 4:5.) Te oaoa nei ratou e e nehenehe ta ratou e haapii i te mau eˈa o te Atua i ta ratou mau tamarii. Te farii atoa nei râ ratou e e tiaraa atoa to te metua e ere i te Ite no Iehova e amo i ta ˈna hopoia. E nafea ïa te metua Ite no Iehova e haafaufaa ˈi i ta ˈna hopoia e haapii i ta ˈna mau tamarii?

34. Eaha te haapiiraa ta te mau metua Kerisetiano e huti mai i te hiˈoraa o te mau ati Iuda i to Nehemia tau?

34 E rave mai tatou i te tahi hiˈoraa i te tau o Nehemia, a huti mai ai i te haapiiraa. Ua fetu te mau ati Iuda no te tataî e no te faatia faahou i te mau patu o Ierusalema. Ua ite ratou e e paruruhia ïa ratou e to ratou utuafare i te mau nunaa enemi. No reira Nehemia i faaue atu ai: “A aro . . . ia ora to outou mau taeae, e ta outou mau tamarii, e ta outou mau tamahine, e ta outou mau vahine, e to outou mau fare.” (Neh. 4:14) Ua hoona mau â ta ratou mau tutavaraa atoa. I teie mahana atoa, te rohi nei te mau metua Ite no Iehova i te haapii i te parau mau i ta ratou mau tamarii. Ua ite ratou e te faaruru nei ta ratou mau tamarii i te mau faahemaraa i te fare haapiiraa e na pihai iho noa mai. E nehenehe tera mau faahemaraa e tae roa mai i te fare na roto anei i te afata teata, te Internet e te vai ra ˈtu â. No reira te mau metua, eiaha roa e haamoˈe e e hoona ta outou mau tutavaraa atoa no te aro no ta outou mau tamarii, ia fanaˈo ratou i te hoê huru tupuraa papu e paari mai ai ratou i te pae varua.

E turu iho â Iehova i te haamoriraa mau

35, 36. Eaha te tahi mau maitai i noaa mai i te aroraa te mau Ite no Iehova no to ratou mau tiaraa, e eaha ta oe e rave?

35 Ua haamaitai iho â Iehova i te mau tutavaraa a ta ˈna faanahonahoraa no teie tau no te aro no te tiamâraa e haamori ia ˈna. I roto i taua mau aroraa ra, pinepine te nunaa o Iehova i te horoa i te hoê faaiteraa puai i mua i te mau tiripuna e i mua e rave rahi taata. (Roma 1:8) Auaˈe atoa taua mau upootiaraa ra, ua haapapuhia ˈtu â te mau tiaraa tivira o te taata e rave rahi e ere i te Ite no Iehova. Tera râ, aita te nunaa o te Atua e imi ra i te faariro i teie nei ao ei ao maitai aˈe, i te haapapu atoa e ua tano ratou. Te haere nei ratou i te haavaraa, na mua roa no te haapapu i to ratou tiaraa e haamori ia Iehova, e paturu atoa i taua haamoriraa viivii ore ra.—A taio i te Philipi 1:7 i roto i te nota. a

36 Haafaufaa noa anaˈe ïa i te hiˈoraa o te mau taeae e tuahine tei aro no te tiamâraa e haamori ia Iehova! Pee anaˈe i to ratou faaroo, ma te tiaturi e te turu nei Iehova i ta tatou ohipa, e te horoa noa mai ra oia i te puai no te rave i to ˈna hinaaro.—Isa. 54:17.

a Philipi 1:7 (New World Translation): “E mea tano iho â ia na reira vau i te manaˈo ia outou atoa, tei roto hoi outou i to ˈu nei aau. Outou hoi tei turu mai ia ˈu i roto i te fare tapearaa e oia atoa i te patururaa e te haapapuraa i te parau apî oaoa i mua i te ture. No reira ïa outou e o vau iho nei e fanaˈo ai i te hamani maitai rahi o te Atua.”