Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 15

Ruyúbinu gápanu derechu para guni adorarnu Dios

Ruyúbinu gápanu derechu para guni adorarnu Dios

XI ZAZÍʼDINU LU CAPÍTULO RIʼ

Ximodo huayacané Cristu ca xpinni gaca registrarcaʼ nezalú gobiernu ti gápacaʼ derechu chinándacaʼ ca ley stiʼ Dios

1, 2. 1) Ximodo zanda gusihuínninu nácanu xpinni Reinu. 2) Xiñee ruyubi ca testigu stiʼ Jiobá gudiicabe lugar laacaʼ chinándacaʼ guiráʼ ni runi religión sticaʼ.

ÑEE xpinni Reinu stiʼ Dios lii la? Pa testigu stiʼ Jiobá lii la? xpinni Reinu lii. Ximodo zanda gusihuínniluʼ ni yaʼ. Pur modo runi adorarluʼ Jiobá, ne cadi pur ti pasaporte o sti guiʼchiʼ ni rudii gobiernu. Cadi pur cani runi crésinu nga zusihuínninu runi adorarnu Jiobá, sínuque pur rinándanu ni na ca ley stiʼ Reinu stibe. Nga runi, lu guiráʼ ni gúninu naquiiñeʼ gusihuínninu cayuni adorarnu Jiobá, dede modo rusiniisinu ca xiiñinu ne ora rininu xi tratamientu guicaacabe para guiándacabe.

2 Peru ndaaniʼ guidxilayú ra nabáninu riʼ, cadi guiráʼ diʼ biaje runi respetar binni cani naquiiñeʼ gúninu casi xpinni Reinu. Dede huayuu caadxi gobiernu huayúbicaʼ modo gucueezacaʼ guiráʼ ni rúninu ora runi adorarnu Dios. Nuu tiru ca xpinni Reinu stiʼ Dios huayecaʼ nezalú justicia para gápacaʼ derechu gúnicaʼ ni na ca ley stiʼ Dios. Peru qué ridxagayaanu ni rizaaca riʼ, purtiʼ ca xpinni Jiobá ni bibani dxiqué laaca gupa xidé biyúbicaʼ gápacaʼ derechu para guni adorarcaʼ laabe.

3. Xiñee bicaalú xquidxi Dios ca dxi bibani reina Ester.

3 Nápanu ejemplu stiʼ reina Ester. Ca dxi bibánibe gupa xidé bicaalú xquidxi Dios ca xhenemigu para cadi gáticaʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ Hamán, ti hombre nabé malu ni guca primé ministru stiʼ Persia, gunabaʼ rey Asuero gatiʼ guiráʼ ca judíu ni nabeza ndaaniʼ guidxi que purtiʼ «ca ley sticaʼ gadxepeʼ cani de ca ley stiʼ guiráʼ guidxi» (Est. 3:8, 9, 13). Ñee gunna Jiobá pa nuu xquidxi la? Gunna pue. Ngue runi, guluube ndaayaʼ Ester ne Mardoqueo ora gunábacaʼ rey Asuero gulá xquídxibe (Est. 9:20-22).

4. Xi chiguidúʼyanu lu capítulo riʼ.

4 Yanna, xi rizaaca ca dxi stinu riʼ yaʼ. Casi bidúʼyanu lu capítulo ni gudídinu ca, nuu tiru rucaalú gobiernu ca testigu stiʼ Jiobá. Lu capítulo riʼ zadúʼyanu ximodo huayúbicabe modo gucueezacabe laanu de guni adorarnu Dios. Chiguzéʼtenu chonna cosa: 1) derechu ni nápanu para gaca registrarnu casi ti religión ne cuinu ximodo guni adorarnu Dios; 2) derechu ni nápanu para cuinu xi tratamientu guicaanu para cadi guchéʼnenu ca conseju ni zeeda lu Biblia ne 3) derechu stiʼ cani napa xiiñiʼ para gusiniisicaʼ laacabe modo riuulaʼdxiʼ Jiobá. Lu cada tobi de cani bizéʼtenu riʼ, zadúʼyanu ximodo huadxiilúcabe sin guidxíbicabe para cadi gusaana de gácacabe xpinni Reinu stiʼ Dios ne xi huabeendúcabe pur stipa ni huayúnicabe.

Ni huayuni xquidxi Dios para gaca registrar ne guicaa ca derechu ni caquiiñeʼ gapa

5. Xi ribeendú ca xpinni Cristu ora raca registrarcaʼ nezalú gobiernu.

5 Ñee caquiiñeʼ gaca registrarnu nezalú gobiernu para guni adorarnu Jiobá la? Coʼ. Peru ora rúninu ni qué rácapeʼ nagana para laanu guni adorarnu Dios. Casi guidagulisaanu ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu, gápanu guendaridagulisaa roʼ, guni imprimirnu ne guséʼndanu ca libru ne revista stinu sti guidxi ne gucheechenu diidxaʼ ra nuu binni sin chuʼ tu gucueeza laanu. Ndaaniʼ stale guidxi, maʼ guca registrar ca testigu stiʼ Jiobá nezalú gobiernu ne randa runi adorarcaʼ Dios cásica runi xcaadxi religión. Peru, xi rizaaca ora qué naʼ gobiernu gaca registrarnu o guicaanu ca derechu ni caquiiñeʼ gápanu yaʼ.

6. Xi guendanagana bidxaagalú ca Testigu de Australia ra bizulú década stiʼ iza 1940.

6 Australia. Ra bizulú década stiʼ iza 1940, hombre ni runi mandar guidxi Australia guníʼ qué zacané guiráʼ ni rusiidiʼ ca Testigu laa guni ganar guerra, ngue runi bicueezabe guiráʼ ni rúnicaʼ. Maʼ qué ñanda nidagulisaacaʼ ne nucheechecaʼ diidxaʼ de yoo pur yoo; biseegucabe yoo Betel ne bitagunácabe ca Yoo stiʼ Reinu. Qué ñanda ñapa binni nin ti libru ne revista stiʼ ca Testigu. Despué de stale iza de biʼniʼ ca Testigu xhiiñacaʼ nagaʼchiʼ, 14 stiʼ junio, iza 1943, bixhiá Tribunal Superior de Australia ni gudixhe hombre ni runi mandar guidxi que.

7, 8. Bisiene ximodo bidxiilú ca Testigu de Rusia ca iza gucaláʼdxicabe nucueezacabe laacaʼ de ñúnicaʼ xhiiñacaʼ.

7 Rusia. Stale iza bicueeza ca comunista ca testigu stiʼ Jiobá para cadi gúnicaʼ xhiiñacaʼ. Despué, lu iza 1991, gunda guca registrárcabe nezalú gobiernu. Bixiá si Unión Soviética, maʼ guca registrárcabe nezalú Federación stiʼ Rusia lu iza 1992. Peru nin qué nindaa, caadxi xhenemígucaʼ, cani nuu ndaaniʼ Iglesia Ortodoxa Rusa, qué ñuuláʼdxicaʼ modo zidale ca Testigu. Dede iza 1995 hasta 1998, deche ca deche gudixhe ca xhenemigu ca Testigu gaayuʼ queja nezalú justicia para guieguyoocaʼ, peru qué nidxélacabe prueba para nusihuínnicabe nápacaʼ donda. Cumu qué ñuni ganar ca xhenemígucabe la? lu iza 1998 gudíxhecaʼ ti demanda civil. Primé biʼniʼ ganar ca Testigu juiciu que, peru qué ñuu ca xhenemígucabe conforme, ngue runi guyécabe sti juiciu lu beeu mayo 2001 ne raqué biníticabe. Iza queca, lu beeu octubre, guyécabe sti biaje nezalú justicia. Lu iza 2004, tribunal que gudixhe guixiá lá ni napa ca testigu stiʼ Jiobá nezalú gobiernu stiʼ Moscú ne bicueeza guiráʼ dxiiñaʼ rúnicabe.

8 Ngue runi, guizáʼ guzanándacabe ca Testigu (biindaʼ 2 Timoteo 3:12). Qué nusaana ca xhenemigu ca Testigu de nizanándacaʼ laacabe ne gudíñecaʼ laacabe, biaaxhacabe ca libru ni riquiiñecabe para guiziidicabe ne nuu si tiru rudii gobiernu lugar binni guquixe laacabe ti yoo o gucuícabe ti yoo para guni adorárcabe Dios. Bixuiʼlú si ximodo biʼniʼ sentir ca hermanu que ora bidxaagalucaʼ ca guendanagana que. Gunábacabe chécabe nezalú Tribunal Europeo de Derechos Humanos lu iza 2001, ne lu iza 2004 bidiicabe xcaadxi prueba ca binni que. Lu iza 2010, bidii Tribunal que sentencia stiʼ: biiyaʼ dxichi ca juez stiʼ Tribunal que nuu Rusia gucueeza ca Testigu purtiʼ si qué racaláʼdxicaʼ religión stícabe. Cumu qué gápacabe nin ti prueba para guiníʼcabe cucheené ca Testigu ley la? biiyaʼ Tribunal que gastiʼ nin ti razón para cadi guxhiá ni guníʼ ca juez stiʼ guidxi Moscú. Ne laaca bizeeteʼ Tribunal que bicueezacabe dxiiñaʼ stiʼ ca Testigu para gáxhacabe laacaʼ derechu ni napa guiráʼ binni. Ni guníʼ Tribunal que nga napa ca Testigu derechu de guni adorarcaʼ Dios sticaʼ. Neca stale de cani runi mandar ca guidxihuiiniʼ nuu Rusia qué ninacaʼ ninándacaʼ ni guníʼ Tribunal Europeo que, ca juiciu guca ganar que huaguucani gana ca xpinni Dios de guidxi Rusia.

Titos Manoussakis (Biiyaʼ párrafo 9)

9-11. Xi biʼniʼ xquidxi Jiobá de Grecia ti cadi gaxhácabe laacaʼ derechu ni nápacaʼ para guidagulisaacaʼ ne guni adorarcaʼ Dios, ne xi guleendúcabe.

9 Grecia. Lu iza 1983, gunabaʼ Titos Manoussakis guquíxecabe laa ti cuartu ndaaniʼ guidxi Iráklion (Creta) ti guidagulisaa ti grupuhuiiniʼ de testigu stiʼ Jiobá (Heb. 10:24, 25). Nin qué nindaa, ti sacerdote ortodoxo gudixhe queja stiʼ ca Testigu purtiʼ riquiiñecaʼ ti cuartu para guni adorarcaʼ Dios. Xiñee bíʼnibe ni yaʼ. Purtiʼ qué runi cré ca Testigu ni runi cré Iglesia Ortodoxa. Gobiernu stiʼ Iráklion guníʼ napa ca Testigu donda purtiʼ cucheenecaʼ ley, ngue runi biseguyoocabe Titos Manoussakis ne xhonna Testigu chupa beeu ne bicaacabe laacaʼ quíxecaʼ ti multa. Cumu ruzuubaʼ ca hermanu riʼ stiidxaʼ Reinu stiʼ Dios la? guníʼ íquecaʼ cadi jneza ni gudixhe tribunal que purtiʼ cucueeza laacaʼ de cuicaʼ religión ni racaláʼdxicaʼ. Ngue runi, guyécabe nezalú gadxé gadxé justicia stiʼ xquídxicabe ne últimu gunábacabe chécabe nezalú Tribunal Europeo de Derechos Humanos.

10 Peru lu iza 1996 Tribunal Europeo biʼniʼ ti cosa ni cadi lica cabeza ca xhenemigu ca Testigu. Tribunal que bizeeteʼ laaca naca «ca testigu stiʼ Jiobá ti religión ni runibiáʼ binni casi na ley stiʼ Grecia», ne ni gudixhe ca juez de guidxi Iráklion cucueezacaʼ laacabe «de cuícabe religión ni gacaláʼdxicabe». Tribunal que laaca guníʼ qué gapa gobiernu stiʼ Grecia «derechu para guiníʼ pa jneza cani runi cré xiixa religión o cani rúnicaʼ pur cani runi crecaʼ». Ngue runi, bihuinni qué gapa ca Testigu donda ne nápacaʼ derechu guni adorarcaʼ Dios.

11 Ñee guca chaahuiʼ ca guendanagana stiʼ ca hermanu de Grecia despué de biʼniʼ ganarcaʼ juiciu que la? Coʼ. Peru lu iza 2012 guca ganar ti juiciu cásica ni bizaaca Iráklion, ne biaje riʼ guca ni ndaaniʼ guidxi Casandrea (Grecia). Ca xpinni Cristu guyecaʼ nezalú justicia purtiʼ ti obispo ortodoxo biʼniʼ demandar laacabe, peru gupa xidé gudiʼdiʼ biaʼ doce iza para gunda biʼniʼ ganárcabe juiciu que. Conseju stiʼ Estadu que jma nadipaʼ stiidxaʼ ndaaniʼ guidxi Grecia ne laacaʼ guyuucaʼ pur xquidxi Dios. Ca juez que bizeetecaʼ gucané ni zeeda lu Constitución stiʼ Grecia laacaʼ para gudixhe íquecaʼ gúnicaʼ ni guniʼcaʼ, purtiʼ laani cuzeeteni libre binni cuí xi religión racalaʼdxiʼ gapa ne guníʼcabe cadi jneza guiráʼ demanda gudixhe ca binni que purtiʼ nacaʼ qué runibiáʼ binni religión stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá. Ca juez que guniʼcaʼ: «Cumu nanna binni xi guiráʼ runi cré ca testigu stiʼ Jiobá la? nga runi nácacabe ti religión ni runibiáʼ binni». Ca dxi stinu riʼ, guizáʼ riecheʼ neza binni ridagulisaa ni nuu ndaaniʼ guidxi Casandrea purtiʼ maʼ randa ridagulisaacaʼ ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu sticaʼ.

12, 13. Ximodo biquiiñeʼ ca xhenemígunu de Francia ley para ganinacaʼ laanu, ne xi guleenducaʼ.

12 Francia. Caadxi xhenemigu Dios riquiiñecaʼ ni na ley para gucaalucaʼ laanu (biindaʼ Salmo 94:20). Ti ejemplu de laani nga ni bizaacaʼ galaa década stiʼ iza 1990. Cani runi mandar ra riguíxecabe impuestu ndaaniʼ guidxi Francia bizulú biiyacaʼ modo riquiiñeʼ ca Testigu bueltu sticaʼ lu ca registru ni nápacabe lu lá Association Les Témoins de Jéhovah, tobi de ca lá riquiiñeʼ ca testigu stiʼ Jiobá nezalú gobiernu stiʼ Francia. Binni ni runi aprobar gastu stiʼ guidxi Francia guníʼ xipeʼ nga nuu ca xhenemigu ca Testigu gúnicaʼ: «Bidxieenácabe ximodo riquiiñeʼ ca Testigu bueltu sticaʼ purtiʼ ni nuu ca binni riʼ nga cadi gapa ca Testigu gastiʼ ti gusaana de gúnicaʼ dxiiñaʼ sticaʼ». Neca qué nidxélacabe paraa cuchee ca Testigu, ca binni ni ruquixe impuestu que bicaacaʼ laacabe quíxecabe ti impuestu nabé naroʼbaʼ. Pa nizaaca ni gucalaʼdxiʼ ca enemigu que, nuseeguʼ ca hermanu que Betel ne dede nutoocaʼ ni para niguíxecaʼ impuestu canabaʼ ca binni que. Guizáʼ naroʼbaʼ guendanagana bidxaagalú xquidxi Dios, peru qué nireecaʼ gana. Qué ñuucabe conforme, ngue runi gunábacabe chécabe nezalú Tribunal Europeo de Derechos Humanos lu iza 2005.

13 Lu iza 2011, 30 stiʼ junio, guníʼ Tribunal que xi gudixhe. Ni guníʼ Tribunal que nga pa cadi cayuni ti religión xiixa cosa malu la? qué gapa Estadu derechu para cuʼ ruaa cani runi cré xiixa religión o cani rúnicaʼ pur cani runi crecaʼ. Ne laaca guníʼ ca juez de Tribunal que: «Pur impuestu que [...] maʼ qué ñanda ñapa [ca Testigu] guiráʼ ni caquiiñecaʼ ne pur ngue maʼ qué zanda gacanecaʼ ca xpínnicaʼ guni adorarcaʼ Dios». Guiráʼ ca juez ni nuu lu Tribunal que guyuucaʼ pur ca testigu stiʼ Jiobá. Guizáʼ biecheʼ xquidxi Dios ora bidxiguetaʼ gobiernu stiʼ Francia guiráʼ impuestu gunábacabe ca Testigu ne interés stícani ne, casi biʼniʼ mandar Tribunal que, bidxiguétacabe guiráʼ stiʼ Betel ni gucuaacabe para biaxa impuestu.

Zanda guni orarluʼ gatigá pur ca xpinni Cristu ni cadiʼdiʼ ra nagana purtiʼ cucueeza gobiernu laacaʼ guni adorarcaʼ Dios

14. Ximodo zanda gacaneluʼ ca hermanu para cadi gusaana de guni adorarcaʼ Jiobá.

14 Cásica ni bizaaca ca dxi bibani Ester ne Mardoqueo, ca dxi stinu riʼ laaca ruyubi xquidxi Jiobá guni adorarcaʼ laabe modo nabe sin chuʼ tu gucueeza laacaʼ (Est. 4:13-16). Ximodo zanda gacaneluʼ laacabe yaʼ. Zanda guni orarluʼ gatigá pur ca xpinni Cristu ni cadiʼdiʼ ra nagana purtiʼ cucueeza gobiernu laacaʼ guni adorarcaʼ Dios. Pur ca oración gúniluʼ, zanda gacané Jiobá laacabe gudxiilúcabe ca guendanagana stícabe ne ora sananda binni laacabe (biindaʼ Santiago 5:16). Ñee ricabi Jiobá ca oración ca la? Ricábibe, ne rihuinni zacá ni pur ca juiciu ni huayaca ganar (Heb. 13:18, 19).

Derechu nápanu para cuinu xi tratamientu guicaanu pur cani runi crenu

15. Xiñee qué riná ca xpinni Reinu guicacaʼ rini.

15 Casi maʼ bidúʼyanu lu capítulo 11, Stiidxaʼ Dios maʼ bisiene ca xpinni Reinu stiʼ Dios cadi naquiiñeʼ guicacaʼ rini, ti cosa ni nabé runi binni ca dxi stinu riʼ (Gén. 9:5, 6; Lev. 17:11; biindaʼ Hechos 15:28, 29). Neca qué ricanu rini, ruyúbinu guicaanu ti tratamientu ni jma zanda gacané laanu ne ca binni ni nadxiinu, sin gucaani laanu guchéʼnenu ca ley stiʼ Dios. Ca tribunal jma risaca nuu ndaaniʼ ca guidxi roʼ ca huaniʼcaʼ napa binni derechu cuí xi tratamientu guicaa o guiníʼ qué racalaʼdxiʼ guicaa ti tratamientu ni zuchiiñaʼ xquendabiaaniʼ laa pur cani runi cré. Neca zacá, huadxaagalú xquidxi Dios stale guendanagana pur qué rinacaʼ guicacaʼ rini. Guidúʼyanu caadxi ejemplu.

16, 17. Xi bíʼnicabe ti hermana de Japón ora biʼniʼ operárcabe laa. Xi biʼniʼ sentirbe ora gúnnabe ni bíʼnicabe laabe, ne ximodo bicabi Jiobá oración stibe.

16 Japón. Guzéʼtenu ni bizaaca Misae Takeda, ti gunaa de Japón ni runi dxiiñaʼ ndaaniʼ yoo. Dxi nápabe 63 iza, guyebe ra nuu doctor para guni operarcaʼ laabe de ti guendahuará malu. Cumu qué nabe gucheenebe Reinu stiʼ Dios la? bisiénebe doctor stibe racaláʼdxibe guicaabe ti tratamientu sin guicabe rini. Peru despué de chupa chonna beeu guizáʼ biuubaʼ ladxidoʼbe ora gúnnabe bicaacabe laabe rini dxi guca operarbe. Biʼniʼ sentir hermana Takeda casi ora gulaxoocabe laa ne gudxítecabe laa. Pur ngue, lu beeu junio, iza 1993, biʼniʼ demandarbe ca doctor ne hospital que. Neca natuí hermana riʼ ne nadóʼ modo riníʼ, guizáʼ naroʼbaʼ fe napa. Ngue runi, ti beeu ante gátibe, bidxíñabe nezalú tribunal últimu biaje, ne qué nidxíbibe bizuhuaabe nezalú stale binni para guiniʼbe xi biʼniʼ sentirbe pur guiráʼ ni bíʼnicabe laabe, ne raqué biaanabe jma de ti hora, neca nadá nuube. Guizáʼ ridxagayaanu pabiáʼ nadxibalú hermana riʼ ne pabiáʼ naroʼbaʼ fe stiʼ. Hermana Takeda guníʼ qué nusaana de ninabaʼ Jiobá gudii stipa laa para guni ganar casu que. Nanna dxíchibe zacabi Jiobá ca oración stibe. Ñee zaqué guca ni la?

17 Chonna iza despué de guti hermana Takeda, guníʼ Tribunal Supremo stiʼ Japón biʼniʼ ganarbe casu que ne guniʼcaʼ cadi jneza ni biʼniʼ ca doctor que purtiʼ laabe maca guniʼbe qué racaláʼdxibe guicabe rini. Ni guníʼ Tribunal que 29 stiʼ febrero, iza 2000, bisihuinni napa binni «derechu para cuí xi racalaʼdxiʼ [...] ne naquiiñeʼ guni respetárcabe ni casi derechu ni napa guiráʼ binni». Hermana Takeda bidxiilú pur derechu ni napa para cuí ti tratamientu guicaa ni cadi guchiiñaʼ xquendabiaaniʼ laa pur cani biziidiʼ lu Biblia. Cumu biʼniʼ ganarbe casu que la? guiráʼ ca Testigu de Japón maʼ qué ridxíbicaʼ ora guicaacaʼ ti tratamientu, purtiʼ nánnacaʼ maʼ qué zucaa doctor laacaʼ rini pa qué nacaʼ.

Pablo Albarracini (Biiyaʼ párrafo 18 dede 20)

18-20. 1) Xi biʼniʼ ti tribunal de apelación ndaaniʼ guidxi Argentina para gápacabe derechu iquiiñecabe ti directriz médica ti cadi guicácabe rini. 2) Ximodo rusihuínninu ruzúʼbanu stiidxaʼ Reinu ora gacaláʼdxicabe gucaacabe rini laanu.

18 Argentina. Xi zanda guni ca xpinni Reinu ti chuʼcaʼ listu ora caquiiñeʼ ganna doctor xi tratamientu guicaacaʼ pa cadi cudiicaʼ cuenta. Naquiiñeʼ chinenu ti documentu legal ni ganda guiníʼ pur laanu casi biʼniʼ Pablo Albarracini. Lu beeu mayo, iza 2012, bireecabe lube ne bicuaagucabe laabe stale biaje. Ora yenécabe laabe ra hospital, qué lica gánnabe gastiʼ ne qué zanda gusiénebe qué racaláʼdxibe guicabe rini. Peru tapa iza ante maca bichabe ti directriz médica ni biʼniʼ firmarbe. Neca grave nuube ne guníʼ stiidxaʼ caadxi doctor caquiiñeʼ guicabe rini para guilabe, gudixhe íquecaʼ guni respetarcaʼ ni bicaabe lu guiʼchiʼ que. Peru bixhoze Pablo cadi Testigu laa, ngue runi guyebe nezalú ti juez para bidii derechu laabe guxhiabe ni bicaa xiiñibe ne gúnibe ni racaláʼdxibe.

19 Abogadu ni caníʼ pur xheelaʼ Pablo gunabaʼ cheʼ nezalú juez. Chupa chonna hora despué, tribunal de apelación bixhiá orden ni bidii primé juez que ne guníʼ naquiiñeʼ gaca respetar ni racalaʼdxiʼ binni huará que casi cá lu directriz médica. Bixhoze Albarracini gunabaʼ cheʼ nezalú Corte Suprema de la Nación. Peru Corte que guníʼ: «Nanna dxíchidu biiyaʼ Pablo xi bicaa lu [documentu que] ne guníʼ ique dede ante qué racalaʼdxiʼ guicá rini». Ne laaca guníʼ ca juez que «guiráʼ binni huaniisi zanda gucaa lu ti guiʼchiʼ xi tratamientu racalaʼdxiʼ guicaa o qué racalaʼdxiʼ guicaa. [...] Ne naquiiñeʼ guni respetar doctor ni bicaa binni huará ca lu guiʼchiʼ».

Ñee maʼ bichaluʼ directriz médica stiluʼ la?

20 Hermanu Albarracini maʼ bianda. Laabe ne xheelabe guizáʼ riéchecabe guietenaláʼdxicabe zinebe directriz médica stibe dxi bizaacabe desgracia que. Ra bichabe ne guzanebe directriz médica stibe bisihuínnibe ruzuubabe stiidxaʼ Cristu, rey stiʼ Reinu stiʼ Dios. Lii ne familia stiluʼ yaʼ, ñee maʼ bichatu directriz médica stitu la?

April Cadoreth (Biiyaʼ párrafo 21 dede 24)

21-24. 1) Xi bizaaca ante para gudixhe Tribunal Supremo stiʼ Canadá xi naquiiñeʼ guni ca doctor ora qué naʼ cani huaniisihuiiniʼ guicacaʼ rini. 2) Ximodo zanda gacaneni ca Testigu ni nahuiiniʼ.

21 Canadá. Stale biaje riguixhe ca tribunal ca zanda cuí bixhoze ne jñaa binni xi tratamientu jma galán guicaa xiiñicaʼ. Ne nuu tiru riniʼcaʼ naquiiñeʼ gaca respetar tratamientu ni quixhe ique cani maʼ huaniisihuiiniʼ guicaacaʼ ne nánnacaʼ xi cayúnicaʼ. Ngapeʼ nga ni bizaaca April Cadoreth, ti dxaapahuiiniʼ de 14 iza ni yenécabe ndaaniʼ ti hospital purtiʼ caxii rini pur dentru. Chupa chonna beeu ante guizaacabe ngue, maca bichabe ti directriz médica ra canábabe cadi lica gucaacabe laabe rini neca ruxooñeʼ riesgu gátibe. Doctor ni biʼyaʼ April qué nulabi ni gunábabe laa, ngue runi gulee ti orden nezalú ti juez ne bicaa laabe rini. Despué guníʼ April casi ñaca nilaxoocabe laa pur ni biʼniʼ ca doctor que.

22 Gunabaʼ April, bixhoze ne jñaa checaʼ nezalú justicia pur ni guca que. Chupa iza despué guyécabe nezalú Tribunal Supremo stiʼ guidxi Canadá. Neca gastiʼ ñanda ñuni April para nixiá ley que, Tribunal que guníʼ qué zaguíxebe guiráʼ gastu bíʼnibe saca guyebe lu juiciu, ne guyuu ca juez que pur laabe ne pur xhonna biaʼ laabe ni racalaʼdxiʼ gapa derechu para cuí xi tratamientu zanda guicaa. Sicaríʼ guníʼ Tribunal que: «Ora guyubi ca doctor xi tratamientu naquiiñeʼ guicaa cani nahuiiniʼ de 16 iza o jma nahuiiniʼ la? naquiiñeʼ gudiicaʼ lugar laacabe gusihuínnicabe maʼ nuu xpiaanicabe ne laasícabe zanda guiníʼcabe xi tratamientu guicaacabe».

23 Nabé risaca ni biʼniʼ Tribunal Supremo que, purtiʼ biiyaʼ derechu ni napa cani nahuiiniʼ que lu Constitución. Ante guiníʼ ca juez que xi naquiiñeʼ gaca la? intiica tribunal ndaaniʼ guidxi que randa rudii derechu ti doctor gudii xiixa tratamientu tuuxa de 16 iza o jma nahuiiniʼ pa ruuyaʼ tribunal ngue nga ni jma jneza para laabe. Yanna la? maʼ qué zanda gudii ti juez derechu ca doctor para cuí xi tratamientu naquiiñeʼ guicaa tuuxa de 16 iza o jma nahuiiniʼ pa caʼruʼ guinabadiidxacabe laa xi riníʼ ique ti gúʼyacabe pa maʼ nanna xi cayuni.

«Guizáʼ nayecheʼ nuaaʼ purtiʼ nannaʼ neca huaxiéʼ ni bineʼ la? gucaniáʼ guisaca lá Dios ne bisihuinneʼ rusiguii Binidxabaʼ»

24 Ñee guleendú April xiixa guionnaʼ iza guzá lu juiciu que la? Guleendube pue. Yanna ra maʼ nácabe precursora regular ne nazaacabe, guniʼbe sicaríʼ: «Guizáʼ nayecheʼ nuaaʼ purtiʼ nannaʼ neca huaxiéʼ ni bineʼ la? gucaniáʼ guisaca lá Dios ne bisihuinneʼ rusiguii Binidxabaʼ». Ni bizaaca April ca rusihuinni zanda quixhe ique cani nahuiiniʼ xii nga ni jma jneza gúnicaʼ, ne zacá gusihuínnicaʼ dxandíʼ nácacaʼ xpinni Reinu stiʼ Dios (Mat. 21:16).

Derechu napa binni para gusiniisi xiiñiʼ casi na ca ley stiʼ Jiobá

25, 26. Xi rizaaca ora raca divorciar ti Testigu.

25 Maʼ bisaana Jiobá lu naʼ cani napa xiiñiʼ para gusiniisicaʼ xiiñicaʼ casi na ca ley stibe (Deut. 6:6-8; Efes. 6:4). Nagana dxiiñaʼ nápacabe ca, peru pa gaca divorciárcabe jma nagana zaca ni. Zándaca cada tobi de laacabe gadxé gadxé modo gacaláʼdxicabe gusiniisicabe xiiñicabe. Guzéʼtenu ti ejemplu. Ti Testigu racalaʼdxiʼ gusiidiʼ xiiñiʼ ca ley stiʼ Jiobá, peru pa cadi Testigu bixhoze o jñaa baʼduhuiiniʼ ca la? zándaca qué zudii lugar laabe gúnibe ni. Neca riene chaahuiʼ Testigu ca maʼ guirutiʼ rácabe binni ni guca divorciarnebe, peru náparube derechu luguiáʼ xiiñibe.

26 Yanna, nuu tiru rinabaʼ hombre o gunaa ni cadi naca Testigu gudii justicia laa derechu guicaa xiiñiʼ ti gusiidiʼ laabe religión stiʼ. Nuu tu na zacaná xiiñicaʼ pa gusiidicabe laacaʼ gácacaʼ testigu stiʼ Jiobá. Nácabe maʼ qué zanda cheʼ xiiñicabe ti lanibidóʼ, o labidóʼ, ti saa o guicá rini para guilá pa málasi guizaaca xiixa desgracia. Galán gánnanu ni jma rizaalaʼdxiʼ ca tribunal ca nga chuʼ xiiñiʼ binni galán, lugar de gúʼyacaʼ pa zacaná baʼduhuiiniʼ ca pur religión napa bixhoze o jñaa. Guzéʼtenu caadxi ejemplu.

27, 28. Xi guníʼ Tribunal Supremo de Ohio ora nácabe pa gusiniisi ti testigu stiʼ Jiobá xiiñiʼ zacaná.

27 Estados Unidos. Ti hombre ni cadi naca Testigu guyé nezalú justicia purtiʼ qué racalaʼdxiʼ gusiniisi hermana Jennifer Pater, ni guca xheelacabe, baʼduhuiiniʼ stícabe. Xiñee yaʼ. Purtiʼ para laabe zacaná xiiñibe guiniisi casi testigu stiʼ Jiobá. Ngue runi, biiyaʼ juez que nápabe razón ne bidii derechu laabe gusiniisibe xiiñibe. Laaca gudixhe zanda guʼyaʼ hermana que xiiñiʼ, peru qué gapa derechu «gusiidiʼ laabe ni runi cré ca testigu stiʼ Jiobá nin guyubi xcaadxi modo guiziidibe cani». Ni na juez que nga qué zanda guiníʼ hermana Pater gastiʼ de Biblia nezalú Bobby o gusiidiʼ laabe modo na Biblia naquiiñeʼ guibani binni. Nanna dxíchinu biuubaʼ ladxidóʼ hermana Pater ora gúdxicabe ni laa, neca zaqué gulézabe gacané Jiobá laabe. Sicaríʼ guniʼbe: «Qué lica nusaana Jiobá naa». Abogada stiʼ hermana riʼ, gucané Betel laa para ganda checaʼ nezalú Tribunal Supremo nuu Ohio. Tribunal riʼ guná guʼyaʼ casu que lu iza 1992.

28 Tribunal que guníʼ cadi jneza ni bizeeteʼ ca juez lu primé juiciu guyécabe que, ne na «napa binni derechu gusiidiʼ ca xiiñiʼ ni jma jneza para laacaʼ ne xi guni crecaʼ». Ne laaca guníʼcabe pa nuu xiixa prueba ni gusihuinni zacaná baʼduhuiiniʼ ca pur cani runi cré ca Testigu o gacaná xquendabiaaniʼ, qué gapa nin ti tribunal xi pur guiníʼ qué gapa binni derechu gusiniisi xiiñiʼ pur religión stiʼ. Qué nidxela Tribunal Supremo que nin ti prueba ni nusihuinni zacaná baʼduhuiiniʼ que pur ni runi cré ca Testigu.

Stale tribunal huayuucaʼ pur derechu ni napa ca Testigu de gusiniisicaʼ xiiñicaʼ

29-31. Xiñee guxha ca juez stiʼ Dinamarca derechu napa ti hermana de gusiniisi xiiñiʼ, ne xi gudixhe Tribunal Supremo de guidxi que gaca.

29 Dinamarca. Anita Hansen bidxaagalú ti guendanagana casi bizéʼtenu ca dxi gunabaʼ hombre ni guca xheelabe gudii tribunal de xquidxi derechu laa gusiniisi xiiñihuiiniʼ de gadxe iza ni láʼ Amanda. Neca tribunal que bidii derechu gusiniisi hermana Hansen dxaapahuiiniʼ stiʼ, lu iza 2000 gunabaʼ bixhoze Amanda cheʼ nezalú tribunal superior, ne ca juez que bixhiacaʼ ni guníʼ ca juez ni biʼyaʼ primé casu que ne bidiicaʼ derechu hombre que gusiniisi xiiñiʼ. Cumu nápacabe guendanagana pur gadxé gadxé religión stícabe, tribunal que biiyaʼ hombre que nga jma zanna ximodo guni chaahuiʼ guendanagana stícabe. Ni na ca juez que nga qué ziaanané hermana Hansen xiiñiʼ purtiʼ testigu stiʼ Jiobá laa.

30 Tiempu gudiʼdiʼ hermana Hansen guendanagana riʼ, guyuu ora qué ñuni sentir galán dede qué nidxela xi gabi Jiobá. Laabe guniʼbe: «Ca diidxaʼ ni zeeda lu Romanos 8:26 ne 27 gucanécani naa gatadxí ladxiduáʼ. Bineʼ sentir nanna Jiobá xii ngue nuaaʼ gabeʼ laa. Qué lica nusaana de ñacanebe naa» (biindaʼ Salmo 32:8 ne Isaías 41:10).

31 Hermana Hansen gunabaʼ cheʼ nezalú Tribunal Supremo stiʼ guidxi Dinamarca. Tribunal que gudixhe xi naquiiñeʼ gaca, ne sicaríʼ guniʼcaʼ: «Zadúʼyadu xii nga ni jma galán para dxaapahuiiniʼ ca ti quíxhedu tu laa guicaa laabe». Ne laaca guníʼcabe zuuyacabe ximodo ridxaagalú bixhoze ne jñaa Amanda ca guendanagana sticaʼ ti quíxhecabe tu guicaa laabe ne cadi pur cani runi cré ca testigu stiʼ Jiobá. Guizáʼ biecheʼ hermana Hansen ora guníʼ Tribunal que laabe nga jma jneza zusiniisibe dxaapahuiiniʼ que ngue runi laabe guicaabe laa.

32. Ximodo huayacané Tribunal Europeo de Derechos Humanos ca xpinni Cristu ni huayúnicabe menu laacaʼ pur religión sticaʼ.

32 Caadxi guidxi stiʼ Europa. Nuu tiru nin ca tribunal ni jma risaca ni nuu ndaaniʼ ti guidxi qué randa runi chaahuicaʼ ti guendanagana gapa chupa binni para guihuinni tu tobi de laacaʼ gusiniisi xiiñiʼ. Ora rizaaca nga rinábacabe chécabe nezalú Tribunal Europeo de Derechos Humanos. Lu chupa casu ni biiyaʼ Tribunal riʼ bidiicaʼ cuenta gadxé gadxé ni guníʼ caadxi juez de ca Testigu ni napa xiiñiʼ ne cani cadi Testigu. Cumu biiyaʼ Tribunal que bíʼnicabe menu ca testigu stiʼ Jiobá pur religión sticaʼ la? guníʼ «cadi jneza guʼyaʼ ti juez xi religión napa binni ti quixhe xi guni». Ti gunaa Testigu ni napa xiiñiʼ guníʼ ximodo biʼniʼ sentir despué de ni guníʼ ca juez: «Guizáʼ biuubaʼ ladxiduáʼ gábicabe naa cayunenaʼyaʼ ca xiiñeʼ purtiʼ si cusiideʼ laacaʼ modo naquiiñeʼ guibani ti xpinni Cristu, ti guibánicaʼ galán».

33. Ximodo zanda chinanda ca xpinni Cristu napa xiiñiʼ conseju ni zeeda lu Filipenses 4:5.

33 Dxandíʼ, ti Testigu runi stipa pur gaca nachaʼhuiʼ ora cheʼ nezalú juez para gusihuinni napa derechu gusiidiʼ xiiñiʼ cani zeeda lu Biblia (biindaʼ Filipenses 4:5). Zaqueca rudii xquíxepeʼ ora gudii juez laa derechu para gusiniisi xiiñiʼ modo riuulaʼdxiʼ Jiobá, peru laaca nanna zanda gacané bixhoze o jñaa baʼduhuiiniʼ ca laa gusiniisi xiiñiʼ neca cadi Testigu laa. Pabiáʼ rusisaca ti Testigu dxiiñaʼ bidii Dios laa de gusiniisi xiiñiʼ yaʼ.

34. Ximodo racané ejemplu stiʼ ca judíu ni bibani tiempu stiʼ Nehemías ca xpinni Cristu ni napa xiiñiʼ.

34 Ni bizaaca tiempu bibani Nehemías zacané laanu. Ca judíu que bíʼnicaʼ stipa pur guni chaahuicaʼ ne gucuicaʼ sti biaje ca lindaa stiʼ Jerusalén. Nánnacabe pur dxiiñaʼ ni cayúnicabe que, zápani laacabe ne binnilídxicabe de ca xhenemígucabe. Ngue runi, Nehemías gudxi laacabe: «Latinde pur ca bíʼchitu, ca hombrehuiiniʼ stitu, pur ca dxaapahuiiniʼ stitu, pur xheelatu ne pur lídxitu» (Neh. 4:14). Pa guni ca judíu ni guníʼ Nehemías que la? zabánicaʼ. Ca dxi stinu riʼ, guiráʼ ca Testigu ni napa xiiñiʼ rúnicaʼ stipa pur gusiidicaʼ xiiñicaʼ ni na Jiobá. Nánnacabe guiráʼ dxi ruuyaʼ xiiñicabe raca stale cosa ni cadi jneza ra scuela, neza ra lídxicabe ne dede zanda chuʼ ca cosa malu ca ra lídxicabe pur cani gúʼyacaʼ lu televisión o lu Internet. Naquiiñeʼ ganna guiráʼ cani napa xiiñiʼ, zanda gacanecaʼ xiiñicaʼ guidxíñacaʼ Dios pa gápacaʼ laacabe.

Racané Jiobá ca xpinni ti guni adorarcaʼ laabe jneza

35, 36. Xi ndaayaʼ huayápanu ca testigu stiʼ Jiobá pur huayuunu nezalú justicia ti gudii gobiernu laanu derechu, ne xi naguixhe íqueluʼ gúniluʼ.

35 Nanna dxíchinu caguu Jiobá ndaayaʼ stipa ni cayuni ca xpinni ti guni adorarcaʼ laabe sin chuʼ tu gucueeza laacaʼ. Nga runi, stale biaje huayuuyaʼ ca tribunal ne binni xii nga ni runi crenu (Rom. 1:8). Ne ca ley ni huaguíxhecabe lu ca juiciu ni huayaca ganar, dede ca binni ni cadi Testigu huayacanécani laacaʼ. Peru cumu xquidxi Dios laanu la? qué racaláʼdxinu guchaʼnu ca ley ni naquiiñeʼ chinanda binni ne laaca qué ruyúbinu guiaananu bien nezalú binni purtiʼ si caniʼcaʼ mal de laanu. Ni ruyúbinu laanu, ca testigu stiʼ Jiobá, nga guni respetárcabe derechu ni nápanu para guni adorarnu Dios ne gusíʼdinu xcaadxi binni guni adorarcaʼ laabe (biindaʼ Filipenses 1:7).

36 Maʼ bidúʼyanu ximodo huayuni ganar xquidxi Dios stale juiciu para gapa derechu de guni adorar laabe sin chuʼ tu gucueeza laa. Nga runi, ora guidúʼndanu guiráʼ cani bizaaca riʼ naquiiñeʼ guidúʼyanu xi rusiidiʼ cani laanu ti iguidxi fe stinu. Cadi gusaana de guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá, purtiʼ nanna dxíchinu racanebe laanu gúninu xhiiñabe ne qué zusaana de gudiibe stipa laanu para gúninu ni nabe (Is. 54:17).