Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 16

Putuputuraa no te haamori ia Iehova

Putuputuraa no te haamori ia Iehova

MANAˈO FAUFAA O TE PENE

Aamu e faufaaraa o ta tatou mau putuputuraa

1. I to te mau pǐpǐ putuputuraa, eaha te tauturu ta ratou i fanaˈo e no te aha ratou i hinaaro mau â ˈi i te reira?

 I MURI iti aˈe i to Iesu tia-faahou-raa, ua putuputu te mau pǐpǐ no te faaitoito te tahi i te tahi. No to ratou râ mǎtaˈu i to ratou mau enemi, ua ponaohia e ratou te opani. Topa aˈera to ratou hau i to Iesu faraa ˈtu i rotopu ia ratou, a parau atu ai e tei ia ratou ra te varua moˈa. (A taio i te Ioane 20:19-22.) I muri aˈe, ua putuputu â te mau pǐpǐ, e ua ninii mai Iehova i to ˈna varua moˈa i nia ia ratou. Ua fanaˈo ïa ratou i te puai no te pororaa e tiai mai ra ia ratou!—Ohi. 2:1-7.

2. (a) E nafea Iehova e horoa mai ai i te puai, e no te aha mea faufaa roa ˈi te reira? (b) No te aha e faanahoraa faufaa roa ˈi te haamoriraa utuafare? (A hiˈo i te nota e te tumu parau “ Haamoriraa utuafare.”)

2 Hoê â fifi ta tatou e farerei nei e to tatou mau taeae i te tau o te mau aposetolo. (Pet. 1, 5:9) I te tahi taime, e mǎtaˈu paha vetahi o tatou i te taata. E hinaaro atoa tatou i te puai no ǒ mai ia Iehova no te tamau noa i te poro. (Eph. 6:10) Te horoa rahi nei oia i taua puai ra na roto i ta tatou mau putuputuraa. I teie mahana, e piti putuputuraa ta tatou pauroa te hebedoma: te Putuputuraa no te taata atoa e te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa, e ta tatou putuputuraa o te hebedoma parauhia Oraraa e taviniraa Kerisetiano. a Te vai atoa ra te tairururaa e toru mahana, e piti tairururaa haaati, e te Oroa haamanaˈoraa i te pohe o te Mesia, e tupu pauroa te matahiti. No te aha mea faufaa roa ˈi ia haere i tera mau putuputuraa atoa? Mea nafea te reira i te haamauraahia? E te faaite ra to tatou manaˈo i te mau putuputuraa i te aha no nia ia tatou?

No te aha e putuputu ai?

3, 4. Eaha ta Iehova e titau ra i to ˈna nunaa? A horoa i te tahi mau hiˈoraa.

3 Mea maoro to Iehova titauraa i to ˈna nunaa ia putuputu no te haamori ia ˈna. I roto i te ture ta ˈna i horoa i te nunaa Iseraela na roto ia Mose, i 1513 hou te Mesia, ua faataahia te mahana Sabati pauroa te hebedoma ia haamori te utuafare tataitahi ia Iehova e ia haapiihia ratou i taua ture ra. (Deut. 5:12; 6:4-9) A haapao ai to Iseraela i taua faaueraa ra, ua itoito roa mai te mau utuafare, e ua vai mâ noa te nunaa taatoa e ua puai noa i te pae varua. A ore ai râ ratou i faaohipa i taua ture ra, ma te ore e putuputu tamau no te haamori ia Iehova mai ta ˈna i titau, ua ere ïa ratou i ta ˈna farii maitai.—Lev. 10:11; 26:31-35; Par. 2, 36:20, 21.

4 Te vai atoa ra to Iesu hiˈoraa. E peu matauhia e ana e haere i te sunago i te Sabati pauroa te hebedoma. (Luka 4:16) I muri aˈe i to ˈna poheraa e tia-faahou-raa, ua tamau noa ta ˈna mau pǐpǐ i te putuputu noa ˈtu e aita ratou i raro aˈe faahou i te ture o te Sabati. (Ohi. 1:6, 12-14; 2:1-4; Roma 14:5; Kol. 2:13, 14) I taua mau putuputuraa ra, ua fanaˈo te mau Kerisetiano matamua i te haapiiraa e te faaitoitoraa. Ua pûpû atoa ratou i te tusia arueraa i te Atua na roto i ta ratou mau pure, pahonoraa e himene.—Kol. 3:16; Heb. 13:15.

I putuputu na te mau pǐpǐ a Iesu no te haapuai e no te faaitoito te tahi i te tahi

5. No te aha tatou e haere ai i te mau putuputuraa pauroa te hebedoma e te mau tairururaa pauroa te matahiti? (A hiˈo atoa i te tumu parau “ Tairururaa matahiti e tahoê i te nunaa o te Atua.”)

5 Ia haere atoa tatou i ta tatou mau putuputuraa pauroa te hebedoma e ta tatou mau tairururaa pauroa te matahiti, e turu ïa tatou i te Basileia o te Atua, e fanaˈo i te puai no ǒ mai i te varua moˈa, e faaitoito atoa ia vetahi ê na roto i ta tatou mau faaiteraa i te faaroo. Te mea faufaa ˈtu â, e haamori tatou ia Iehova na roto i ta tatou mau pure, pahonoraa e himene. Mea taa ê paha te tereraa o ta tatou mau putuputuraa e ta te mau Iseraela e ta te mau Kerisetiano matamua. Noa ˈtu râ, mea faufaa atoa ta tatou mau putuputuraa. Mea nafea te reira i te haamauraahia?

Putuputuraa e faaitoito i te here e te mau ohipa maitatai

6, 7. (a) Eaha te tumu o ta tatou mau putuputuraa? (b) Hoê â anei putuputuraa a tera e tera pǔpǔ Feia haapii Bibilia? A faataa.

6 I to taeae Russell haamataraa i te imi i te parau mau i roto i te Parau a te Atua, ua itea mai ia ˈna te faufaaraa ia putuputu e vetahi ê hoê â fa ta ratou. I 1879, ua papai oia: “Ua faanaho vau e te tahi atu i Pittsburgh i te hoê pǔpǔ haapiiraa Bibilia, o te tuatapapa i te mau Papai pauroa te Tapati.” Ua faaitoitohia te feia taio i Te Pare Tiairaa ia putuputu, e i 1881, ua faatupuhia te mau putuputuraa i Pittsburgh pauroa te Tapati e te Mahana toru. Te tumu o taua mau putuputuraa ra, ia au i Te Pare Tiairaa no Novema 1895 (Beretane), no te atuatu ïa i “te auhoaraa e te here i rotopu i te mau Kerisetiano” e ia nehenehe te feia i ruru mai e faaitoito te tahi i te tahi.—A taio i te Hebera 10:24, 25.

7 E rave rahi matahiti te maoro, ua tauiui noa te tereraa e te pinepineraa o te mau putuputuraa a tera e tera pǔpǔ Feia haapii Bibilia. Te na ô ra te hoê rata a te hoê pǔpǔ no Marite piahia i 1911: “E pae aˈe putuputuraa ta matou i te mau hebedoma atoa.” E tupu te reira i te Monire, te Mahana toru, te Mahana pae, e piti taime i te Tapati. Te na ô ra te tahi atu rata a te hoê pǔpǔ no Afirika piahia i 1914: “E putuputuraa ta matou e piti taime i te avaˈe, mai te Mahana pae tae roa i te Tapati.” I muri aˈe râ, ua taui te tereraa o ta tatou mau putuputuraa. E hiˈo poto mai tatou i te aamu o te reira.

8. Eaha te tumu parau o te tahi mau oreroraa parau matamua no te taata atoa?

8 Putuputuraa no te taata atoa. I 1880, hoê matahiti i muri aˈe to taeae Russell haamataraa i te pia i Te Pare Tiairaa, ua pee oia i te hiˈoraa o Iesu ma te rave i te hoê tere pororaa. (Luka 4:43) I reira to ˈna haamauraa i te hoê huru raveraa tei matauhia i teie mahana ei Putuputuraa no te taata atoa. No nia i taua tere ra, ua faaite Te Pare Tiairaa e “oaoa taeae Russell i te faatupu i te mau putuputuraa no te taata atoa i nia i teie tumu parau ‘Te mau mea fatuhia e te basileia o te Atua.’” I 1911, i muri aˈe te mauraa te mau amuiraa i te tahi mau fenua, ua faaitoitohia te amuiraa tataitahi ia tono i te mau taeae orero aravihi na te mau vahi tapiri no te horoa i te hoê anairaa e ono oreroraa parau i nia i te mau tumu parau mai te haavaraa e te hoo. Ia oti te oreroraa parau, e faaarahia mai na vai te oreroraa parau i te hebedoma i muri iho e eaha ta ˈna tumu parau.

9. (a) Eaha te mau tauiraa i ravehia i nia i te Putuputuraa no te taata atoa? (b) E nafea ia faaite e te turu ra oe i teie putuputuraa?

9 I 1945, ua faaara mai Te Pare Tiairaa e e tupu te Putuputuraa no te taata atoa na te ao nei, i reira e horoahia ˈi te hoê anairaa e vaˈu oreroraa parau Bibilia no nia i “te mau fifi ru no teie tau.” E rave rahi ahuru matahiti, ua faaohipa te mau taeae orero maitihia i te mau tumu parau a te tavini haapao maitai, e ua vauvau atoa i ta ratou iho. Tera râ i 1981, ua faauehia ratou pauroa ia faaohipa i tei haponohia ˈtu i te mau amuiraa. b I roto vetahi o taua mau oreroraa parau ra, e apiti atoa mai te feia i putuputu mai aore ra e ravehia te tahi mau faahiˈoraa. I 1990 râ, ua taui te mau aratairaa: e oreroraa parau anaˈe te vauvauhia mai. E tauiraa apî atoa tei tae mai i Tenuare 2008, ua iti mai te minuti o te mau oreroraa parau: 30 minuti, e ere atura ïa e 45. Noa ˈtu tera mau tauiraa, te tamau noa ra te mau oreroraa parau faaineine-maitai-hia i te patu i te faaroo i te Parau a te Atua e i te haapii mai no nia i te mau tuhaa rau o te Basileia o te Atua. (Tim. 1, 4:13, 16) Te titau manihini ra anei oe ma te aau tae i te feia ta oe e farerei pinepine nei e te tahi atu ia haere mai e faaroo i taua mau oreroraa parau Bibilia faufaa ra?

10-12. (a) Eaha te tauiraa i ravehia i nia i te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa? (b) Eaha te uiraa e ui ia oe iho?

10 Haapiiraa o Te Pare Tiairaa. I 1922, ua ani te tahi mau taeae (te tahi mau tia tonohia e te Taiete Watch Tower no te horoa i te mau oreroraa parau i roto i te mau amuiraa e no te aratai i te pororaa) ia haamauhia te hoê putuputuraa no te haapii i Te Pare Tiairaa. Ua fariihia tera aniraa. I te omuaraa, e tupu te reira i te hebedoma aore ra i te Tapati.

Haapiiraa o Te Pare Tiairaa i Ghana, 1931

11 I roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Tiunu 1932 (Beretane), ua faataahia te tereraa o tera putuputuraa. Mai tei ravehia ra i te Betela, na te hoê taeae e faatere i te reira, e na e toru taeae o te parahi i mua roa e taio i te mau paratarafa te tahi i muri iho i te tahi. I te mea e aita e uiraa to te mau tumu parau haapiiraa, e ani ïa te taeae faatere i te feia i putuputu mai ia tuu mai i te uiraa no nia i te tumu parau e hiˈopoahia ra. Ia oti, e ani oia ia ratou ia pahono i tera mau uiraa. Ia titauhia, e horoa oia i te tahi “tatararaa papu poto noa.”

12 I te omuaraa, e nehenehe te amuiraa e maiti i Te Pare Tiairaa ta te rahiraa e hinaaro e haapii. I roto râ i Te Pare Tiairaa o te 15 no Eperera 1933 (Beretane), ua faaitoitohia te mau amuiraa atoa ia faaohipa i te vea o te avaˈe. I 1937, ua faauehia ia faatupu i tera haapiiraa i te Tapati. E i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Atopa 1942, ua taui faahou taua putuputuraa ra mai ta tatou i matau i teie mahana. E uiraa to raro i te mau tumu parau haapiiraa e ia faaohipahia te reira, hoê hora te putuputuraa, e ia pahono te feia i ruru mai na roto i ta ratou iho mau parau, eiaha râ e taio noa i te tahi mau pereota o te paratarafa. O te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa noa iho â te putuputuraa faufaa roa, e horoa mai ai te tavini haapao maitai i te maa varua i te taime tano. (Mat. 24:45) Uiui anaˈe ïa: ‘Te faaineine ra anei au i ta ˈu Pare Tiairaa pauroa te hebedoma? Te faaitoito atoa ra anei au i te pahono, ia nehenehe ta ˈu?’

13, 14. (a) A faataa na i te aamu o te Haapiiraa Bibilia a te amuiraa. (b) Eaha ta oe e au i teie putuputuraa?

13 Haapiiraa Bibilia a te amuiraa. I te omuaraa o te mau matahiti 1890, i muri aˈe te matararaa mai te tahi mau buka o te Aahiata o te Mireniuma (Beretane), ua ani taeae Rahn hoê o te Feia haapii Bibilia no Baltimore, i Marite, ia haamauhia te mau “Putuputuraa o te aahiata” no te haapii i te Bibilia. I te omuaraa, mea tamata noa taua mau putuputuraa ra faatupu-pinepine-hia i te tahi mau fare. I Tetepa 1895, ua faaterehia te reira i roto e rave rahi oire o te Hau Amui no Marite. Faaitoito atura ïa Te Pare Tiairaa no taua avaˈe ra ia faatupu te taatoaraa o te taata e haapii ra i te parau mau i taua mau putuputuraa ra. Na te hoê taata taio maitai e faatere i te reira. E taio o ˈna i te hoê pereota, a tiai atu ai i te feia i putuputu mai ia horoa mai i ta ratou tatararaa. Ia oti pauroa ia ˈna i te taio i te mau pereota atoa o te hoê paratarafa e i te hiˈopoa i te reira, e taio o ˈna i te mau irava e vai ra. Ia oti te hoê pene, e faataa poto mai te taata tataitahi i te tumu parau.

14 Ua tauiui noa te iˈoa o teie putuputuraa. Topahia ˈtura te reira i te iˈoa Putuputuraa a to Berea no te haapii i te Bibilia, ei haamanaˈoraa i to Berea tei hiˈopoa maitai i te mau Papai. (Ohi. 17:11) Tauihia ˈtura tera iˈoa ei Haapiiraa buka a te amuiraa, e parauhia i teie nei Haapiiraa Bibilia a te amuiraa, e o te amuiraa taatoa te putuputu i te Piha a te Basileia, e ere atura ïa te mau pǔpǔ i te tahi mau fare. A mairi ai te mau matahiti, e rave rau buka, buka rairai, e tumu parau o Te Pare Tiairaa tei haapiihia i taua putuputuraa ra, a rahi atu ai to tatou ite i te Bibilia. Mai te omuaraa mai iho â, ua faaitoitohia te feia atoa i putuputu mai ia pahono. Te faaineine tamau ra anei oe i teie putuputuraa, a faaitoito atu ai i te pahono?

15. No te aha i haamauhia ˈi te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano?

15 Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano. Teie ta taeae Carey Barber, e tavini ra i te pu rahi i tera matahiti, i parau: “I te po Monire 16 no Fepuare 1942, ua anihia pauroa te tane o te utuafare o te Betela i Brooklyn ia tapao i to ratou iˈoa i tei parauhia i muri aˈe te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano.” Ua faataa taeae Barber, tei riro mai i muri aˈe ei mero no te Tino aratai, i taua haapiiraa ra mai “te hoê o te mau faanahoraa faahiahia roa ˈˈe ta Iehova i rave no to ˈna nunaa i teie tau.” Ua tauturu iho â teie haapiiraa i te mau taeae ia aravihi atu â i roto i te haapiiraa i te taata e te pororaa. Inaha, i 1943, ua fanaˈo te mau amuiraa na te ao nei i te buka iti Faaineineraa no te taviniraa Kerisetiano (Beretane). Ua faataa Te Pare Tiairaa o te 1 no Tiunu 1943 (Beretane) e ua haamauhia te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano no te faaineine i te mau tavini a te Atua ia riro mai ei ite aravihi aˈe no ˈna i roto i te pororaa i te Basileia.—Tim. 2, 2:15.

16, 17. Auaˈe te Haapiiraa no te taviniraa i ite ai tatou e nafea ia horoa i te tumu parau. Tera noa anei? A faataa.

16 I te omuaraa, mea rahi te taiâ e paraparau i mua i te hoê nahoa, mai ia taeae Clayton Woodworth tamaiti, i mau atoa na to ˈna papa i te fare auri e o taeae Rutherford e te tahi atu mau taeae ma te tano ore i 1918. I te taime matamua a apiti ai oia i te haapiiraa i 1943, ua oti roa o ˈna. Teie ta ˈna i parau: “Mea fifi roa no ˈu ia horoa i te oreroraa parau. Mai te huru ra e te roa ˈtu ra to ˈu arero, mǎrô roa to ˈu vaha, e mea ê roa to ˈu reo, mea uuru e mea hio atoa.” No te mea râ e ua aravihi mai oia, ua fanaˈo oia e rave rahi tumu parau e vauvau na mua mai. Auaˈe te haapiiraa i ite ai o ˈna e nafea ia horoa i te tumu parau, i taa atoa ˈi râ ia ˈna te faufaaraa o te haehaa e ia turui i nia ia Iehova. Ua na ô oia: “Taa ihora ia ˈu e ere o te taeae orero te mea faufaa. Ia faaineine maitai râ oia ia ˈna e ia tuu i to ˈna tiaturi taatoa ia Iehova, e au mai ïa te taata i putuputu mai i te faaroo ia ˈna, a apo mai ai i te haapiiraa.”

17 I 1959, ua anihia te mau tuahine ia tapao i to ratou iˈoa i te haapiiraa. Ua faaarahia te reira i te hoê tairururaa to reira atoa tuahine Edna Bauer. Te na ô ra oia: “Te haamanaˈo ra vau i te oaoa rahi o te mau tuahine. E haamaitairaa ê atu â ïa ta ratou e nehenehe e fanaˈo.” I te roaraa o te mau matahiti, e rave rahi taeae e tuahine tei tapao ia ratou i te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano ia haapiihia ratou e Iehova. I teie mahana, te faaineine-noa-hia ra tatou i te putuputuraa o te hebedoma.—A taio i te Isaia 54:13.

18, 19. (a) E nafea tatou e fanaˈo ai i te mau aˈoraa tano no te taviniraa? (b) No te aha tatou e himene ai i ta tatou mau putuputuraa? (A hiˈo i te tumu parau “ Himene i te parau mau.”)

18 Putuputuraa no te taviniraa. I te omuaraa 1919, ua haamauhia te mau putuputuraa no te faanaho i te pororaa. O te feia anaˈe e apiti ra i te opereraa papai te haere i taua mau putuputuraa ra. E rave rahi avaˈe i 1923, ua haamauhia te Putuputuraa no te taviniraa hoê taime i te avaˈe, e o te amuiraa taatoa te haere atu. I 1928, ua faaitoitohia te mau amuiraa ia faatupu i te reira i te mau hebedoma atoa, e i 1935, ua faaitoito Te Pare Tiairaa i te mau amuiraa atoa ia niu i taua putuputuraa ra i nia i te mau tumu parau o te Orometua haapii (parauhia i muri aˈe Faaara, e i muri iho Ta tatou taviniraa i te Basileia). Faatupu tamau aˈera te mau amuiraa atoa i teie putuputuraa.

19 I teie mahana, te fanaˈo nei tatou i te mau aˈoraa tano no te taviniraa i ta tatou putuputuraa o te hebedoma. (Mat. 10:5-13) Mai te peu e horoahia na oe te hoê api parau Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano, te haapii ra anei oe i te reira e te faaohipa ra anei i te mau manaˈo tauturu i roto i te taviniraa?

Te putuputuraa faufaa roa ˈˈe o te matahiti

E putuputu te mau Kerisetiano pauroa te matahiti no te Oroa haamanaˈoraa i te pohe o te Mesia, mai tei ravehia e te mau Kerisetiano matamua (A hiˈo i te paratarafa 20)

20-22. (a) No te aha tatou e haamanaˈo ai i te pohe o Iesu? (b) Eaha te haamaitairaa e noaa mai ia haere oe i te Oroa haamanaˈoraa pauroa te matahiti?

20 Ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia haamanaˈo i to ˈna pohe e ia tae roa mai oia. Mai te oroa Pasa, e tupu te Oroa haamanaˈoraa i te pohe o te Mesia pauroa te matahiti. (Kor. 1, 11:23-26) E mirioni taata te haere atu. E haamanaˈo te reira i te feia faatavaihia i ta ratou fanaˈoraa taa ê e faatere atoa i roto i te Basileia. (Roma 8:17) E no te mau mamoe ê atu, e rahi atu â ïa to ratou faatura e taiva ore i te Arii o te Basileia o te Atua.—Ioa. 10:16.

21 Ua taa ia taeae Russell e to ˈna mau hoa ohipa te faufaaraa ia faatupu i te Amuraa maa a te Fatu, e ua ite ratou e ia ravehia te reira hoê noa taime i te matahiti. Te na ô ra Te Pare Tiairaa no Eperera 1880 (Beretane): “E rave rahi matahiti i Pittsburgh nei, ua matau e rave rahi o matou i te . . . faatupu i te Pasa [te Oroa haamanaˈoraa] e i te amu i te pane e te inu i te uaina, na taipe o te tino e te toto o to tatou Fatu.” Faatupuhia ihora te tahi mau tairururaa hoê â taime e te Oroa haamanaˈoraa. A tahi ra ïa, oia hoi i 1889, i tapaohia ˈi te tahi parau faataa no nia i taua ohipa ra: 225 taata tei ruru mai, e 22 tei bapetizohia.

22 I teie mahana, aita faahou te Oroa haamanaˈoraa i roto i te porotarama o te hoê tairururaa. E faatupuhia râ te reira i roto i te hoê Piha a te Basileia aore ra vahi tarahuhia. E titau manihini tatou i te taata atoa ia haere mai. I 2013, hau atu i te 19 mirioni taata tei haamanaˈo i te pohe o Iesu. Mea oaoa roa ia haere i taua oroa ra e ia faaitoito atoa ia vetahi ê ia amui mai i taua po moˈa roa ˈˈe ra! Te titau manihini ra anei oe ma te aau tae i te taata e rave rahi roa ia haere mai pauroa te matahiti?

Te faaite ra to tatou manaˈo i te mau putuputuraa i te aha?

23. Eaha to oe manaˈo i ta tatou mau putuputuraa?

23 E ere mea teimaha no te mau tavini taiva ore a Iehova ia putuputu mai tei faauehia mai. (Heb. 10:24, 25; Ioa. 1, 5:3) Mea au roa na te arii Davida, ei hiˈoraa, e haere i te fare o Iehova no te haamori ia ˈna. (Sal. 27:4) Mea au iho â râ na ˈna e haere i reira e te feia e here ra i te Atua. (Sal. 35:18) A manaˈo atoa ia Iesu. Mea apî roa â oia, e hinaaro rahi to ˈna e tia ˈtu i roto i te fare o to ˈna Metua no te haamori ia ˈna.—Luka 2:41-49.

E faaite to tatou hinaaro rahi e haere i te mau putuputuraa e te vai mau ra iho â te Basileia o te Atua no tatou

24. Ma te haere i te mau putuputuraa, te faaite ra e te fanaˈo ra ïa tatou i te aha?

24 Ma te haere i te mau putuputuraa, te faaite ra ïa tatou e mea here na tatou ia Iehova e te hinaaro ra tatou e faaitoito i te mau taeae e tuahine. Te faaite atoa ra tatou e te hinaaro ra tatou e haapii i te ora ei tino huiraatira no te Basileia o te Atua. I te mau putuputuraa e tairururaa na mua roa e fanaˈo ai tatou i taua haapiiraa ra. I reira atoa tatou e fanaˈo ai i te aravihi e te puai faufaa roa no te tamau noa i roto i te hoê o te mau ohipa faufaa roa ˈˈe arataihia nei e te Basileia o te Atua i teie mahana: te faariroraa i te taata ei pǐpǐ na te Arii ra o Iesu Mesia e te faaineineraa ia ratou. (A taio i te Mataio 28:19, 20.) Papu maitai, e faaite to tatou hinaaro rahi e haere i te mau putuputuraa e te vai mau ra iho â te Basileia o te Atua no tatou. Haafaufaa noa anaˈe ïa i ta tatou mau putuputuraa!

a Hau atu i ta tatou mau putuputuraa hebedoma, te faaitoitohia ra tatou ia faataa i te taime no ta tatou iho haapiiraa aore ra no te haamoriraa utuafare.

b I 2013, te vai ra hau atu i te 180 oreroraa parau no te taata atoa.