Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 18

E nafea te haamâuˈaraa o te mau ohipa a te Basileia e aufauhia ˈi?

E nafea te haamâuˈaraa o te mau ohipa a te Basileia e aufauhia ˈi?

MANAˈO FAUFAA O TE PENE

No te aha e e nafea te nunaa o Iehova e turu ai i te ohipa a te Basileia i te pae moni?

1, 2. (a) Mea nafea to taeae Russell pahonoraa i te hoê orometua tei hinaaro e ite mea nafea te ohipa a te Feia haapii Bibilia i faanahohia ˈi? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie pene?

 I TE hoê mahana, ua farerei te hoê orometua Porotetani ia taeae Russell. Ua hinaaro oia e ite mea nafea te mau ohipa a te Feia haapii Bibilia i faanahohia ˈi.

 “Aita roa ˈtu ta matou e titauraa moni,” ta taeae Russell ïa i faataa.

 “Nohea mai ïa ta outou moni?” ta te orometua ïa i ui.

 “Ia faaite atu vau i te parau mau, eita oe e tiaturi mai,” te pahonoraa ïa a Russell. “Ia haere mai te taata i ta matou mau putuputuraa, eita matou e toro atu i te têtê. E taa râ ia ratou e te vai ra te haamâuˈaraa, a feruri ai: ‘Mea tarahuhia teie piha . . . E nafea vau e nehenehe ai e horoa maa moni no te turu atu?’”

 Hiˈo noa ˈtura te orometua ia taeae Russell ma te tiaturi ore.

 Na ô atura Russell: “E parau mau ta ˈu e parau atu ra. Tera iho â ta ratou e ui mai: ‘E nafea vau e nehenehe ai e horoa maa moni no te turu atu?’ Te taata e fanaˈo i te hoê haamaitairaa e e moni ta ˈna, e hinaaro iho â oia e faaohipa i te reira no te Fatu. Aita anaˈe e moni ta ˈna, eaha ïa matou e faahepo ai ia ˈna?” a

2 Te faaite ra iho â taeae Russell i “te parau mau.” I te roaraa o te aamu o te nunaa o te Atua, ua horoa noa iho â ratou i te ô no te turu i te haamoriraa mau. I roto i teie pene, e hiˈopoa tatou i te tahi mau hiˈoraa Bibilia e to teie tau. A feruri ai tatou e nafea te haamâuˈaraa o te mau ohipa a te Basileia e aufauhia ˈi i teie mahana, mea maitai ia ui tatou tataitahi: ‘E nafea vau e nehenehe ai e turu i te Basileia?’

“Te taata i tia to ˈna aau, e hopoi mai oia i te ô”

3, 4. (a) Eaha ta Iehova i ite no nia i te feia e haamori ra ia ˈna? (b) Mea nafea to te nunaa Iseraela tururaa i te hamaniraa o te tiahapa?

3 E tiaturi Iehova i te feia e haamori mau ra ia ˈna. Ua ite oia e e pûpû noa ratou i te ô ma te oaoa, ia horoahia ˈtu te ravea, no te faaite i to ratou here ia ˈna. Teie e piti hiˈoraa o te aamu o Iseraela.

4 I muri aˈe i to Iehova aratairaa i te nunaa Iseraela i rapae ia Aiphiti, ua parau oia ia ratou ia hamani i te hoê tiahapa afaifai ei vahi haamoriraa ia ˈna, e te mau taihaa. Ua titauhia ïa te auro, te ario e te veo. Ua faaue Iehova ia Mose ia horoa i te ravea i te nunaa ia turu i teie ohipa, a na ô ai: “Te taata i tia to ˈna aau, e hopoi mai oia i te ô na Iehova.” (Exo. 35:5) Ua aha te nunaa, no roto mai nei hoi i te faatîtîraa ino mau? (Exo. 1:14) Ma te aau tae, ua horoa rahi ratou i te auro, te ario e te tahi atu mau taoˈa, no ǒ mai te rahiraa i to ratou mau fatu i Aiphiti. (Exo. 12:35, 36) No te mea râ ua hau aˈe ta ratou i horoa i tei hinaaro-mau-hia, faauehia ˈtura ratou eiaha e hopoi faahou mai.—Exo. 36:4-7.

5. Mea nafea to te nunaa Iseraela pahonoraa i te aniraa a Davida ia horoa i te ô no te paturaa i te hiero?

5 Hau atu i te 475 matahiti i muri aˈe, ua rave Davida i te hoê tuhaa o ta ˈna iho mau taoˈa no te paturaa o te hiero. A tahi ra ïa pu haamoriraa mau vai tamau i te fenua nei. Ua horoa oia i te ravea i to ˈna mau hoa Iseraela ia pûpû i te ô, a ui ai: “O vai te taata e au ia ˈna ia haere mai ma te rima [te]i î ia Iehova ra?” Pahonoraa? “Ma te aau maitai” to te nunaa “horoa-noa-raa ia Iehova.” (Par. 1, 29:3-9) Ua ite Davida nohea mai taua mau ô ra, ua parau hoi oia ia Iehova a pure ai oia: “No ǒ na mai [ia oe] te mau mea atoa nei, e na oe iho tei hopoihia ˈtu e matou nei.”—Par. 1, 29:14.

6. No te aha e hinaarohia ˈi te moni no te ohipa a te Basileia i teie mahana, e eaha na uiraa e hiti mai?

6 Aita Mose, aita atoa Davida i faahepo i te nunaa o te Atua ia horoa. Ua horoa râ ratou ma te aau tae. E i teie mahana? Ua ite maitai tatou e e moni te hinaarohia no te ohipa a te Basileia o te Atua: te piaraa e te opereraa i te mau Bibilia e te mau papai Bibilia, te paturaa e te atuaturaa i te mau vahi putuputuraa e te mau Betela, e te tautururaa i to tatou mau taeae e tuahine i roohia i te ati natura. E hiti mai ïa teie nau uiraa faufaa: Nohea mai te moni? Mea faahepohia anei te mau pǐpǐ a te Arii ia horoa?

“Eita roa ˈtu ïa e taparuhia e e anihia te taata ia turu mai”

7, 8. No te aha te nunaa o Iehova e ore ai e taparu aore ra e ani i te moni?

7 Aita taeae Russell e to ˈna mau hoa ohipa i pee i te peu a te mau ekalesia e parau ra e Kerisetiano ratou ia noaa mai te moni. I roto i te piti o te numera o Te Pare Tiairaa reo Beretane, i raro aˈe i te upoo parau “Hinaaro anei oe i ‘Te Pare Tiairaa a Ziona’?” ua parau Russell: “Te tiaturi nei matou e te turu ra IEHOVA i ‘Te Pare Tiairaa a Ziona,’ eita roa ˈtu ïa e taparuhia e e anihia te taata ia turu mai. Ia ore Oia o te na ô ra: ‘Na ˈu te auro e te ario atoa o te mau mouˈa,’ e horoa mai i te moni e hinaarohia, e taa ïa ia matou e ua tae i te taime no te faataime i te piaraa.” (Hag. 2:7-9) Hau atu i te 130 matahiti i muri aˈe, te pia-noa-hia ra Te Pare Tiairaa e te tere maitai noa ra te faanahonahoraa e pia ra i teie vea!

8 Eita te nunaa o Iehova e taparu i te moni. Eita ratou e faahaere i te têtê, eita atoa e hapono i te rata no te titau i te moni. Eita atoa ratou e faatupu i te bingo, te hoohooraa maa aore ra te tamaaraa e te oriraa ia noaa mai te moni. E pee ratou i ta Te Pare Tiairaa i parau mea maoro aˈenei: “No matou, e ere mea tano ia titau i te moni no te ohipa a te Fatu, mai ta te tahi atu mau haapaoraa i matau i te rave . . . Mea au ore roa na te Fatu ia faaohipa i te mau ravea taparuraa moni e rave rau i to ˈna iˈoa, eita o ˈna e farii, eita atoa e haamaitai i te feia horoa aore ra te ohipa i ravehia.” b

“E horoa te taata atoa i ta ˈna i opua i roto i to ˈna aau”

9, 10. Eaha te hoê tumu e horoa ˈi tatou i te ô ma te aau tae?

9 Eita tatou, te huiraatira o te Basileia, e faahepohia ia horoa. Ma te oaoa râ tatou e faaohipa ˈi i ta tatou moni e faufaa no te turu i te mau ohipa a te Basileia. No te aha tatou e horoa ˈi ma te aau tae? E hiˈo mai tatou e toru tumu.

10 A tahi, te horoa nei tatou i te ô ma te aau tae no te mea te here ra tatou ia Iehova e te hinaaro ra e rave i “te mau mea e mauruuru ai oia.” (Ioa. 1, 3:22) E mauruuru iho â Iehova i te Kerisetiano o te horoa noa ma to ˈna aau atoa. A hiˈo na i ta te aposetolo Paulo i parau no nia i te reira. (A taio i te Korinetia 2, 9:7.) Eita te hoê Kerisetiano mau e horoa ma te pipiri aore ra ma te faahepohia. E horoa râ oia i ta ˈna i “opua i roto i to ˈna aau.” c Oia hoi ua taa ia ˈna e te hinaarohia ra te tauturu e ua feruri e nahea oia hou a horoa ˈtu ai. Mea here na Iehova te taata mai tera, “o te taata horoa noa hoi ta te Atua e hinaaro.” Te na ô ra te tahi atu huriraa: “Mea here na te Atua te feia mea au na ratou e horoa.”

Mea au atoa na te mau tamarii no Mozambique e horoa i te ô

11. Eaha te tumu e horoa ˈi tatou i ta tatou ô maitai roa ˈˈe ia Iehova?

11 A piti, te horoa nei tatou i te ô no te faaite i to tatou mauruuru ia Iehova no ta ˈna haamaitairaa e rave rahi. A hiˈo na i te hoê aratairaa o te ture a Mose o te haaferuri e o te haaputapû. (A taio i te Deuteronomi 16:16, 17.) I na oroa matahiti e toru, e titauhia ia horoa te tane Iseraela tataitahi i te hoê ô ia au i te maitai ta Iehova i horoa na ˈna. No reira, hou oia a haere ai i taua mau oroa ra, ia manaˈo ïa oia i ta ˈna mau haamaitairaa e ia feruri i te ô maitai roa ˈˈe ta ˈna e nehenehe e horoa. Oia atoa, ia feruri tatou i ta Iehova haamaitairaa e rave rahi ia tatou, e hinaaro iho â tatou no to tatou mauruuru rahi e horoa ˈtu i te ô maitai roa ˈˈe, mai ta tatou faufaa, ma to tatou aau atoa.—Kor. 2, 8:12-15.

12, 13. E nafea ta tatou mau ô horoa noa e faaite ai i to tatou here no te Arii, e ehia ta tatou tataitahi e horoa?

12 A toru, na roto i ta tatou mau ô horoa noa, e faaite tatou e te here ra tatou i te Arii ra o Iesu Mesia. A tapao na i ta ˈna i parau i ta ˈna mau pǐpǐ i te po hopea o to ˈna oraraa i te fenua nei. (A taio i te Ioane 14:23.) Ua na ô oia: “Ia hinaaro mai te taata ia ˈu ra, e haapao ïa i ta ˈu parau.” I roto i ta Iesu “parau,” te vai atoa ra ta ˈna faaueraa e poro i te parau apî oaoa o te Basileia e ati aˈe te fenua. (Mat. 24:14; 28:19, 20) Te haapao ra tatou i taua “parau” ra ma te horoa i to tatou taime, itoito e ta tatou faufaa no te pororaa i te Basileia. E faaite ïa tatou e te here ra tatou i te Arii te Mesia.

13 E hinaaro iho â tatou, ei huiraatira taiva ore o te Basileia, e turu ma to tatou aau atoa i te Basileia ma te horoa i te moni. Ehia? Tei ia tatou noa. E horoa tatou tataitahi i tei maraa ia tatou. Mea riirii râ e rave rahi o to tatou mau taeae e tuahine. (Mat. 19:23, 24; Iak. 2:5) Tera râ, ia tamahanahanahia ratou i te iteraa e e haafaufaa atoa Iehova e ta ˈna Tamaiti i te mau ô rii i horoahia ma te aau tae.—Mar. 12:41-44.

Nohea mai te moni?

14. Mea nafea te mau Ite no Iehova i pûpû ai i ta ratou mau papai e rave rahi matahiti?

14 E rave rahi matahiti to te mau Ite no Iehova pûpûraa i ta ratou mau papai Bibilia ma te faaaufau. E ere mea moni, a nehenehe atoa ˈi te taata riirii e fanaˈo i te tahi. Parau mau, ia anaanatae te hoê taata i te poroi, aita râ ta ˈna e moni, e vaiiho noa ˈtu ïa te feia poro i te papai. To ratou hinaaro mau, ia nehenehe te taata aau tae e taio i taua mau papai ra, a faufaahia ˈtu ai oia.

15, 16. (a) Eaha te tauiraa ta te Tino aratai i rave no nia i ta tatou mau papai i 1990? (b) E nafea ia horoa i te mau ô ma te aau tae? (A hiˈo atoa i te tumu parau “ Faaohiparaa o ta tatou mau ô.”)

15 I 1990, ua taui te Tino aratai i ta tatou huru pûpûraa i te mau papai. I te Hau Amui no Marite te haamataraa te mau ô horoa noa. Te na ô ra te hoê rata no te mau amuiraa atoa no reira: “E horoahia te mau vea e te mau papai i te feia poro e i te feia e anaanatae mai ma te ore e ani i te hoê tino moni aore ra e faahiti i te manaˈo e mea aufau na mua. . . . Te taata e hinaaro e horoa i te moni no te mau haamâuˈaraa o ta tatou ohipa haapiiraa, e nehenehe ta ˈna, e noa ˈtu e eita o ˈna e horoa i te moni, e nehenehe oia e fanaˈo i te hoê papai.” Teie faanahoraa, no te haapapu maitai ïa e ohipa faaroo ta tatou e te horoa noa, oia atoa “e ere tatou i te feia hoohoo haere i te parau a te Atua.” (Kor. 2, 2:17, New World Translation) I muri iho, ua faaohipahia te faanahoraa o te mau ô horoa noa i roto i te mau amaa atoa na te ao nei.

16 E nafea ia horoa i te mau ô ma te aau tae? I roto i te mau Piha a te Basileia a te mau Ite no Iehova, te vai ra te mau afata ô nainai. E nehenehe e tuu atu i roto aore ra e horoa roa ˈtu i te hoê o te mau taatiraa haamanahia a te mau Ite no Iehova. Pauroa te matahiti, e faataa te hoê tumu parau o Te Pare Tiairaa i te mau ravea rau no te horoa i taua mau ô ra.

E nafea te moni e faaohipahia ˈi?

17-19. A faataa e nafea te moni e te faufaa horoa-noa-hia e faaohipahia ˈi no (a) te ohipa na te ao nei, (b) te paturaa i te mau Piha a te Basileia na te ao nei, e (c) no te mau haamâuˈaraa a te amuiraa.

17 Ohipa na te ao nei. E faaohipahia te moni e te faufaa no te aufau i te mau haamâuˈaraa o te ohipa pororaa na te ao nei. E ô atoa mai te piaraa i te mau papai no te opere na te mau fenua atoa, te paturaa e te atuaturaa i te mau amaa e te mau Betela, e te tereraa o te mau haapiiraa Kerisetiano e rave rau. Oia atoa no te aupuru i te mau mitionare, te mau tiaau ratere, e te mau pionie taa ê. E faaohipa-atoa-hia ta tatou mau ô no te tauturu i to tatou mau taeae e tuahine i roohia i te ati natura. d

18 Paturaa i te mau Piha a te Basileia na te ao nei. E faaohipahia te moni e te faufaa no te tauturu i te mau amuiraa ia patu aore ra ia faaapî i ta ratou Piha a te Basileia. Ia noaa mai te mau ô, mea rahi atu â ïa te moni no te tauturu i te tahi atu mau amuiraa. e

19 Haamâuˈaraa a te amuiraa. E faaohipahia te moni e te faufaa no te aufau i te tereraa ohipa e te atuaturaa i te Piha a te Basileia. Ia hinaaro te mau matahiapo e hapono hoê tuhaa o taua moni ra i te amaa no te turu i te ohipa na te ao nei, e anihia na mua te manaˈo o te amuiraa. Ia farii te amuiraa, e haponohia ïa taua moni ra. Pauroa te avaˈe, e faaineine te taeae haapao i te faufaa a te amuiraa i te hoê tapura faufaa, o te taiohia i te amuiraa.

20. E nafea oe e faahanahana ˈi ia Iehova i ta oe mau taoˈa rahi?

20 Ia feruri tatou i te mau mea atoa e titauhia no te poro i te Basileia e no te faariro i te taata ei pǐpǐ na te ao nei, e hinaaro iho â tatou e faahanahana ia Iehova i ta tatou mau taoˈa rahi. (Mas. 3:9, 10) I roto i ta tatou mau taoˈa rahi, te vai ra to tatou puai, maramarama e aravihi pae varua. E hinaaro iho â tatou e faaohipa hope roa i te reira no te ohipa a te Basileia. Haamanaˈo anaˈe râ e to roto atoa ta tatou faufaa. Faaoti anaˈe e horoa i ta tatou e nehenehe e horoa, i te taime e nehenehe ai. E faahanahana tatou ia Iehova i ta tatou mau ô horoa noa, e faaite atoa e te turu ra tatou i te Basileia faaterehia e te Mesia.

a Te Pare Tiairaa o te 15 no Tiurai 1915, api 218-219 (Beretane).

b Te Pare Tiairaa o te 1 no Atete 1899, api 201 (Beretane).

c Ia au i te hoê taata ite i te Bibilia, te horoa ra te taˈo Heleni tei hurihia ei “opua” i te manaˈo o te tahi mea tei faanaho-aˈena-hia. Te na ô faahou ra oia: “Noa ˈtu e e oaoa iho â te taata i te horoa, ua opua-aˈena-hia te reira.”—Kor. 1, 16:2.

d A hiˈo i te pene 20 no te tahi atu â mau haamaramaramaraa no nia i te tautururaa i tei roohia i te ati natura.

e A hiˈo i te pene 19 no te tahi atu â mau haamaramaramaraa no nia i te paturaa i te mau Piha a te Basileia.