KAPITE 19
Te ʼu Laga Fale ʼe Ina Fakakololiaʼi Ia Sehova
1, 2. (1) Kotea ʼae ʼe fakahoko fakafiafia e te ʼu kaugana ʼa Sehova talu mai fualoa? (2) Kotea ʼae ʼe maʼuhiga kia Sehova?
TALU mai fualoa mo te fakahoko fakafiafia e te ʼu kaugana agatonu ʼa Sehova te laga ʼo he ʼu fale moʼo fakavikiviki ki tona huafa. Ohage la ko te kau Iselaele, neʼe natou gaue fakafiafia ki te laga ʼo te tapenakulo pea neʼe natou foaki lahi ni koloa.—Eke. 35:30-35; 36:1, 4-7.
2 Kia Sehova, ʼe mole ko te ʼu fale ʼae ʼe maʼuhiga ʼaupito kia te ia peʼe natou fakakololiaʼi tafitō ia ia. (Mat. 23:16, 17) Kaʼe ʼe ko te tauhi ʼo ʼana kaugana kia te ia, ʼo kau ki ai tanatou lotolelei mo faʼafai ʼi te gaue, ʼe ko te meʼa ʼofa lahi ʼaia ʼe ina fakakololiaʼi ia ia. (Eke. 35:21; Mko. 12:41-44; 1 Tim. 6:17-19) ʼE ko he faʼahi ʼe maʼuhiga. Kotea tona tupuʼaga? Koteʼuhi ʼe mole tologa te ʼu fale. Ohage la ia ʼaho nei kua maumau te tapenakulo pea mo te fale lotu. Kaʼe ʼe mole galoʼi e Sehova te foaki lahi pea mo te gaue kinakina ʼo ʼana kaugana, ʼi tanatou lagolago ki te laga ʼo te ʼu fale ʼaia.—Lau ia 1 Kolinito 15:58; Hepeleo 6:10.
3. Kotea ʼae ka tou vakaʼi anai ʼi te kapite ʼaeni?
3 Ia ʼaho nei, ʼe toe gaue kinakina te ʼu kaugana ʼa Sehova moʼo laga te ʼu fale ki te tauhi. Pea ʼe ko he toe gaue fakatalakitupua ʼae neʼe tou fakahoko ʼaki te takitaki ʼo totatou Hau ko Sesu Kilisito. ʼE mahino ia neʼe tapuakinaʼi e Sehova ʼatatou faiga. (Pes. 127:1) ʼI te kapite ʼaeni, ʼe tou vakaʼi anai te ʼu gaue neʼe fai pea neʼe fakakololiaʼi feafeaʼi ai ia Sehova. Pea ʼe tou toe vakaʼi anai mo he ʼu fakamatala ʼa ʼihi neʼe natou tokoni ki te ʼu gaue ʼaia.
Te Laga ʼo Te ʼu Fale Fono
4. (1) He ko ʼe ʼe ʼaoga he tahi age ʼu fale fono? (2) He ko ʼe neʼe pupunu ʼihi petele? (Vakaʼi te fakamatala ʼae ʼi te ʼa takai “ Te ʼu Fetogi ʼi Te Laga ʼo Te ʼu Petele.”)
4 Ohage ko tatatou vakaʼi ʼi te Kapite 16, ʼe fakalotomalohiʼi tatou e Sehova ke tou fakatahitahi ʼo tauhi kia te ia. (Hep. 10:25) ʼI tatatou kau ki te ʼu fono, ʼe malohi ai tatatou tui pea ʼe toe lahi age tatatou fiafia ʼi te faifakamafola. ʼI te hoko atu ʼo te ʼu ʼaho fakamuli, ʼe fakaviliviliʼi e Sehova ia te gaue ʼaia. ʼO tupu ai te ʼomai ki tana kautahi te toko lau ʼi teau afe hahaʼi ʼi te taʼu fuli. (Esa. 60:22) Pea ʼaki te kaugā malie ʼo te hahaʼi ʼae ʼe fakalogo ki te Puleʼaga, ʼe toe ʼaoga lahi ai ni fale ta tohi moʼo ta te ʼu tohi Fakatohi-tapu. ʼE toe ʼaoga foki mo he tahi age ʼu fale fono.
5. He ko ʼe neʼe lahi te ʼu fenua neʼe natou fakahigoa ʼatatou fale tauhi ko te Salle du Royaume? (Vakaʼi mo te fakamatala ʼae ʼi te ʼa takai “ Te Fale ʼo Te Malamagia Foʼou.”)
5 ʼI te kamataʼaga ʼo te hisitolia ʼa te hahaʼi ʼa Sehova ʼi totatou temi, neʼe tokagaʼi e te Kau Ako ʼo Te Tohi-Tapu te ʼaoga ʼae ke ʼi ai honatou fale fono. Neʼe lagi laga te ʼuluaki fale fono ʼi te taʼu 1890, ʼi te kolo lahi ko Virginie-Occidentale, ʼi Amelika. ʼI te ʼu taʼu 1930, neʼe kua laga e te hahaʼi ʼa Sehova he ʼu fale peʼe natou fakafoʼou, kaʼe neʼe heʼeki foaki he higoa ki te ʼu fale ʼaia. ʼI te taʼu 1935, neʼe folau ia te tehina ko Rutherford ki Hawaii, ʼae neʼe lolotoga laga ai he fale fono neʼe pipiki ki te filiale foʼou. Neʼe fehuʼi age pe ʼe tonu ke fakahigoaʼi feafeaʼi ia te fale ʼaia, pea neʼe tali fenei e te tehina ko Rutherford: “ ʼE mole koa la tonu ke tou fakahigoaʼi ko te ‘Salle du Royaume’ [ko tona fakaliliu ‘Fale ʼo Te Puleʼaga’] he ʼe tou fakamafola ia te logo lelei ʼo te Puleʼaga?” (Mat. 24:14) Ki muli age, neʼe lahi te ʼu fenua neʼe fakahigoaʼi feia e te ʼu kokelekasio ʼa te hahaʼi ʼa Sehova ʼonatou fale. *
6, 7. Kotea ʼae ʼe hoko ʼaki te faʼahiga laga ʼae ʼe vave ʼo te ʼu Fale Fono?
* ʼI te taʼu 1992, neʼe toe fakatuʼu te ʼu komite ʼaia ʼi Afelika Saute, mo Argentine, mo Falani, mo Mekesike, mo ʼOsitalalia, mo Saponia, mo Sepania pea mo Siamani. ʼE mahino ia, ʼe tuha ke tou lagolago ki te gaue kinakina ʼaia ʼo te ʼu tehina ʼae ʼe natou laga te ʼu Fale Fono pea mo te ʼu Fale ʼo Te ʼu Fakatahi. Ko te gaue ʼaia ʼae ʼe natou fai ʼe kau ki te tauhi taputapu.
6 ʼI te ʼu taʼu 1970, neʼe tuputupu vave te ʼaoga ʼae ʼo he tahi ʼu Fale Fono. Koia, neʼe fakatuʼutuʼu ai e te ʼu tehina ʼi Amelika ia te faʼahiga laga fale ʼe fai ʼi he ʼu kiʼi ʼaho pe. Pea ʼe matalelei te ʼu fale ʼaia pea mo faigafua tona fakaʼaogaʼi. ʼI te taʼu 1983, neʼe ko te ʼu fale feia ʼe 200 neʼe laga ʼi Amelika pea mo Kanata. Moʼo fakahoko ia te gaue ʼaia, neʼe fakatuʼutuʼu e te ʼu tehina te ʼu komite laga fale fakakolo. Neʼe fua lelei ia te gaue ʼaia. Koia, ʼi te taʼu 1986, neʼe fakamoʼoni e te Kolesi Pule te fakatuʼutuʼu ʼaia, pea ʼi te taʼu 1987 neʼe ko Komite Laga Fale Fakakolo ʼe 60 ʼi Amelika.7 ʼAki te faʼahiga laga ʼaia ʼo te ʼu Fale Fono, neʼe hoko ai te fakamoʼoni ki te hahaʼi ʼo te ʼu kolo ʼae neʼe laga ai te ʼu fale. Ohage la ko te nusipepa ʼi Sepania, neʼe tohi fenei ʼi te ʼuluaki pasina: “Ko Te Tui ʼe Ina Lava Hiki Te ’u Moʼuga.” Neʼe ui fenei ai ʼo ʼuhiga mo te laga ʼo te Fale Fono ʼi te kolo ko Martos: “ ʼI te malama ʼaeni ʼae ʼe manatu pe te hahaʼi kia natou, he ko ʼe neʼe lotolelei te hahaʼi gaue ʼae mai te ʼu kolo kehekehe [ʼo Sepania] ke natou ʼomai ki Martos moʼo laga he fale? Pea neʼe fakaofoofo tanatou gaue koteʼuhi neʼe vave tanatou laga te fale, mo fakahoko fakalelei pea mo fakatuʼutuʼu lelei.” Neʼe tali te alatike ki te fehuʼi
ʼaia, ʼaki te ʼu palalau neʼe fai e te Fakamoʼoni ʼa Sehova neʼe kau ki te gaue. Neʼe ina ui fenei: “Neʼe fua lelei ʼuhi pe he neʼe akoʼi matou e Sehova.”Te Laga ʼo Te ʼu Fale Fono ʼi Te ʼu Fenua Masisiva
8. ʼI te taʼu 1999, kotea te polokalama foʼou neʼe fakatuʼutuʼu e te Kolesi Pule, pea kotea tona tupuʼaga?
8 ʼI te fakaʼosi ʼo te ʼu taʼu 1900, neʼe hahaʼi natou ʼae neʼe hu ki te kautahi ʼa Sehova ʼi te ʼu fenua ʼae ʼe maʼuʼuli masisiva ai ʼotatou tehina. ʼI te ʼu fenua ʼaia, neʼe laga e te ʼu kokelekasio ʼaki te ʼu meʼa ʼae neʼe natou maʼu ia he ʼu fale ke natou fono ai. Kaʼe ʼi ʼihi fenua, neʼe vaʼi pea mo meʼa noaʼi natou he neʼe mole faʼa matalelei tonatou fale fono ohage ko ʼihi lotu. Kaʼe ʼo kamata ʼi te taʼu 1999, neʼe fakatuʼutuʼu e te Kolesi Pule ia he polokalama ke laga vave ai he ʼu Fale Fono ʼi te ʼu fenua masisiva. Ko te ʼu fenua ʼae ʼe maʼu paʼaga neʼe natou foaki he falā ke hoko ai he “vaevae fakatatau.” (Lau ia 2 Kolinito 8:13-15.) Pea ko te ʼu tehina mo tuagaʼane ʼae mai te tahi ʼu fenua neʼe natou lotolelei ʼo tokoni ki te gaue ʼaia.
9. Kotea ʼae neʼe hage ia ko he toe gaue lahi, pea kotea ʼae neʼe fai?
9 ʼI te kamata neʼe hage ia ko he toe gaue lahi ʼae neʼe tonu ke fai. ʼI te sivi neʼe fai ʼi te taʼu 2001, neʼe ha ai ko Fale Fono ʼe 18 300 tupu neʼe tonu ke laga ia fenua masisiva ʼe 88. Kaʼe ʼaki te tokoni ʼa te laumalie ʼa te ʼAtua pea mo totatou Hau ko Sesu Kilisito, ʼe mole he meʼa ʼe faigataʼa. (Mat. 19:26) Koia, ia teitei taʼu ʼe 15, mai te taʼu 1999 ki te taʼu 2013, ʼo mulimuli ki te polokalama, neʼe laga e te hahaʼi ʼa te ʼAtua ia Fale Fono ʼe 26 849. * ʼE hoko atu pe te tapuakinaʼi e Sehova ia te faifakamafola, koia ʼi te taʼu 2013, neʼe kei ʼaoga ai ke laga ʼi te ʼu fenua ʼaia he ʼu Fale Fono ʼe 6 500. Kaʼe neʼe fakafuafua ʼe kei toe lahi age te ʼu Fale Fono ʼae ʼe tonu ke laga.
Ko te laga ʼo he ʼu Fale Fono ʼi te ʼu fenua masisiva ʼe hoko ai he ʼu faigataʼaia
10-12. ʼE fakakololiaʼi feafeaʼi ia te huafa ʼo Sehova ʼaki te laga ʼo te ʼu Fale Fono?
10 ʼE fakakololiaʼi feafeaʼi ia te huafa ʼo Sehova ʼaki te laga ʼo te ʼu Fale Fono ʼaia? Neʼe fakamatala fenei e te filiale ʼo Zimbabwe: “ ʼI te agamahani ka hili he mahina katoa ki te ʼosi laga ʼo he Fale Fono, ʼe tuʼa lua age te lahi ʼo natou ʼae ʼe kau ki te ʼu fono.” ʼI ʼihi fenua, ʼe fia fakatahi te hahaʼi mo tatou ʼi te temi pe ʼae kua tuʼu ai he fale matalelei ki te tauhi. Koia hili pe he kiʼi temi ʼo te kua ʼosi tuʼu ʼo te Fale Fono, kua tonu ke toe laga he tahi age, he ʼe mole kei natou hao ʼi ai. ʼE mole ʼomai te hahaʼi kia Sehova ʼuhi pe ko te matalelei ʼo te ʼu fale. Kaʼe ko te ʼofa ʼae ʼe fefakahaʼaki e te kau Kilisitiano moʼoni lolotoga te laga ʼo te ʼu fale ʼae ʼe tupu ai te fetogi manatu ʼa te hahaʼi ʼo ʼuhiga mo te kautahi ʼa Sehova. Tou vakaʼi ni aluʼaga neʼe hoko.
11 Indonésie. Neʼe mamata ia te tagata ki te laga ʼo te Fale Fono. Pea ʼi tana iloʼi ʼae ʼe mole totogi te kau gaue, neʼe ina ui fenei: “Heʼeki au sio ki he meʼa feia. Logo la te mole totogi ʼo koutou, kaʼe ʼe kotou tahi gaue fakamalotoloto pea mo he lotofiafia. Kia au, ʼe mole he tahi age lotu ʼe tatau mo koutou.”
12 Ukraine. ʼI te ʼaho fuli neʼe fakalaka he fafine ʼi te koga meʼa ʼae neʼe laga ai te Fale Fono. Neʼe mahino leva kia ia ko te kau gaue neʼe ko he kau Fakamoʼoni ʼa Sehova pea neʼe natou laga ia he Fale Fono. Neʼe ina ui fenei: “Ko toku kiʼi tehina ko te Fakamoʼoni ʼa Sehova. Pea neʼe palalau mai ʼo ʼuhiga mo koutou. ʼI taku sio ki takotou laga te fale ʼaeni, neʼe au toe fia kau mo au ki te famili fakalaumalie ʼaia. Neʼe au sio ki takotou fefakahaʼaki ia te ʼofa.” Neʼe tali e te fafine ʼaia tana ako Tohi-Tapu pea neʼe papitema ʼi te taʼu 2010.
13, 14. (1) Kotea te ako neʼe ke taʼofi mai te tonu ʼae neʼe fai e te taumatuʼa neʼe nā mamata ki te laga ʼo te Fale Fono? (2) Kotea ʼae ʼe feala ke ke fai ke fakakololiaʼi ai e te hahaʼi ia te huafa ʼo Sehova ʼuhi ko te Fale Fono?
13 Argentine. Neʼe fakaovi age ia he taumatuʼa ki te tehina ʼae ʼe takitaki ki te laga ʼo te Fale Fono. Neʼe ui fenei age e te tagata: “Neʼe ma mamata ki takotou gaue pea . . . neʼe ma fai ai te tonu ʼae ke ma ʼomai ki te fale ʼaeni ke ma iloʼi ai ia te ʼAtua.” Pea neʼe ina fakalavelave age fenei: “Kotea ʼae ʼe tonu ke ma fai ke feala ai ke ma kau ki te ʼu fono ʼi heni?” Neʼe tali e te taumatuʼa tana ako Tohi-Tapu, mo kapau foki ʼe fakagafua age ke kau ki ai mo tonā kiʼi famili katoa. ʼE mahino ia, neʼe tali fakafiafia e te ʼu tehina.
14 Neʼe mole lagi ke maʼu ia te pilivilesio ʼae ke ke tokoni ki te laga ʼo te Fale Fono ʼae ʼe ke kau ki ai. Kaʼe ʼe feala hau tokoni lahi ke fakakololiaʼi e te hahaʼi ia te huafa ʼo Sehova ʼuhi ko te Fale Fono. Ohage la ʼe feala ke ke fakaafe ʼaki he lotofiafia tau kau ako Tohi-Tapu, mo ʼau ʼaʼahi pea mo ʼihi atu hahaʼi ke natou kau ki te ʼu fono. ʼE ke toe maʼu mo te faigamalie ʼae ke ke fakamaʼa pea mo taupau ke lelei te Fale Fono. Pea ʼe feala ke ke 1 Kolinito 16:2.) Koia ʼe fakavikiviki e te ʼu gaue fuli ʼaia ia te huafa ʼo Sehova.
fakatuʼutuʼu ke ke foaki he meʼa ʼofa moʼo tokoni ki te taupau ke lelei ʼo te Fale Fono peʼe ki te laga ʼo he tahi age ʼu fale fono ʼi ʼihi atu fenua. (Lau iaKo Te Kau Gaue ʼe Natou ‘Foaki Ia Natou ʼAki He Lotolelei’
15-17. (1) ʼI he gaue laga fale, ko ai ʼae ʼe natou fai ia te lahi ʼo te gaue? (2) Kotea te ako ʼe ke maʼu mai te ʼu fakamatala ʼa te ʼu taumatuʼa neʼe natou kau ki te ʼu laga fale fakamalamanei?
15 Ka laga he Fale Fono, peʼe ko he Fale ʼo Te ʼu Fakatahi peʼe ko he Petele, pea ʼe lahi te gaue ʼe fai e te ʼu tehina mo tuagaʼane ʼo te fenua. Kaʼe ʼi ʼihi temi ʼe tokoni kia natou te ʼu tehina mo tuagaʼane mai te tahi ʼu fenua pea kua natou mahani ʼi te gaue laga fale. Ko ʼihi ʼi te kau gaue ʼaia neʼe natou fai he ʼu fakatuʼutuʼu ʼi tonatou maʼuli, ke feala hanatou kau ki he laga fale ʼi he tahi fenua lolotoga ni vahaʼa. Pea ko ʼihi kua natou fakatuʼutuʼu ke natou kau ki te ʼu laga fale kehekehe lolotoga ni taʼu.
Ko Timo mo Lina Lappalainen (Vakaʼi te palakalafe 16)
16 ʼE hoko ʼi te ʼu laga fale fakamalamanei ia he ʼu faigataʼaia. Kaʼe ʼe toe lahi ai foki mo te ʼu fakapale. Ohage la ko Timo mo Lina neʼe olo ki te ʼu fenua ʼo Amelika Saute, mo Asia pea mo Eulopa ʼo laga ni Fale Fono, mo he ʼu Fale ʼo Te ʼu Fakatahi pea mo he ʼu petele. ʼE ui fenei e Timo: “Hili pe he taʼu ʼe lua, neʼe fekauʼi tuʼumaʼu au ki he tahi age laga fale, pea neʼe feia pe ʼi te ʼu taʼu ʼe 30 ʼaeni kua hili.” Ko Lina, kua taʼu 25 tana ʼohoana mo Timo, ʼe ina ui fenei: “Neʼe au gaue mo Timo ia fenua ʼe hogofulu. Neʼe ʼaoga he malohi mo he temi ke feala hakita fakamamahani mo te meʼa kai, mo te ʼaele foʼou, he lea foʼou, he telituale foʼou pea mo he ʼu kaumeʼa foʼou.” * Neʼe ʼi ai koa hona fua ʼo te ʼu faiga ʼaia? ʼE ui fenei e Lina: “Neʼe iku te ʼu aluʼaga faigataʼa ʼaia ki he ʼu tapuakina lahi. Neʼe ma logoʼi ia te ʼofa mo te tali kaiga Fakakilisitiano pea mo te tokaga lelei ʼa Sehova kia maua. Pea neʼe toe hoko kia maua te fakapapau ʼae neʼe fai e Sesu ki ʼana tisipulo, ia Maleko 10:29, 30. Neʼe ma maʼu ai ʼo liuga teau ʼoma tehina mo tuagaʼane pea mo faʼe ʼi te faʼahi fakalaumalie.” ʼE ui fenei e Timo: “ ʼE ko he meʼa fakafiafia tamā fakaʼaogaʼi ʼoma fealagia moʼo lagolago ki te tuputupu ʼo te ʼu koloa ʼo te Hau, pea ʼe ko te fakatuʼutuʼu ʼaia ʼe maʼuhiga tokotahi ʼi te ʼu fakatuʼutuʼu fuli.”
17 Ko Darren mo Sarah neʼe nā tokoni ki te ʼu laga fale ʼi te ʼu fenua ʼo Afelika, mo Amelika Centrale, mo Amelika Saute, mo Asia, mo Eulopa pea ʼi te Pasifika Saute. Kia naua, neʼe laka age te ʼu lelei ʼae neʼe nā maʼu ʼi te ʼu faʼahi ʼae neʼe nā foaki. Logo la te ʼu faigataʼaia ʼae neʼe tau mo naua, kaʼe ʼe ui fenei e Darren: “ ʼE ko he pilivilesio takita gaue mo te ʼu tehina mai te malamanei katoa. Neʼe au sio ai ko tomatou ʼoʼofa kia Sehova ʼe hage ko he noʼo neʼe ina fakatahiʼi ia matou fuli.” ʼE ui fenei e Sarah: “Neʼe lahi te ʼu meʼa neʼe au ako mai te ʼu tehina mo tuagaʼane ʼae neʼe kehekehe ʼanatou aga ʼi fenua. ʼI taku sio ki te ʼu sakilifisio ʼae neʼe natou fai ke feala hanatou tauhi kia Sehova, neʼe ina fakalotomalohiʼi ai au ke au haga foaki te meʼa ʼae ʼe lelei tuku pau.”
18. ʼE lolotoga hoko feafeaʼi ia te lea fakapolofeta ʼae ia Pesalemo 110:1-3?
18 Neʼe fakakikite e te Hau ko Tavite ko natou ʼae ʼe fakalogo ki te Puleʼaga ʼo te ʼAtua ʼe natou foaki anai ia natou ʼaki he lotolelei tatau aipe pe ʼe natou tau mo ni faigataʼaia. Neʼe ina ui fenei: “Ko tau hahaʼi ʼe natou foaki anai ia natou ʼaki he lotolelei ʼi te ʼaho ʼo tou malohi fakasolia. . . . Kua ʼi ai tau kau tupulaga ohage ko he ʼu mosi ʼi hahau.” (Pes. 110:1-3, MN) Ko natou fuli ʼae ʼe kau ki te ʼu gaue ʼae ʼe lagolago ki te Puleʼaga, ʼe natou fakahoko ia te lea fakapolofeta ʼaia. (1 Ko. 3:9) Ko te ʼu petele, mo te ʼu lau ʼi teau Fale ʼo Te ʼu Fakatahi, pea mo te ʼu lau ʼi afe Fale Fono ʼi te kele katoa ʼe ha lelei ai ʼe moʼoni ia te Puleʼaga ʼo te ʼAtua pea ʼe lolotoga pule. ʼE ko he pilivilesio lahi hatatou tauhi ki te Hau ko Sesu Kilisito ʼi he gaue ʼe maʼu ai e Sehova te kololia ʼae ʼe tuha mo ia.
^ pal. 5 ʼI te Fakaʼuvea, ʼe mole tou fakaʼaogaʼi ia te higoa “Fale ʼo Te Puleʼaga” naʼa tou manatu ki te ʼu fale puleʼaga ʼo te kau ʼaliki.
^ pal. 6 ʼI te taʼu 2013, neʼe tali ia te toko 230 000 kau gaue ke natou gaue fakatahi mo te ʼu Komite Laga Fale Fakakolo ʼe 132 ʼi Amelika. ʼI te fenua ʼaia, ʼe fakatuʼutuʼu e te ʼu komite ʼaia ʼi te taʼu fuli te laga ʼo he ʼu Fale Fono ʼe 75 pea mo natou tokoni ki te fakafoʼou ʼo te ʼu fale ʼe teitei 900.
^ pal. 9 ʼE mole kau ai te ʼu Fale Fono ʼae neʼe laga ʼi tuʼa atu ʼo te polokalama ʼaia.
^ pal. 16 Ko te ʼu tehina mo tuagaʼane ʼae ʼe natou kau ki te ʼu laga fale fakamalamanei ʼe natou tokakaga tafitō ki te gaue ʼaia, kaʼe ʼe natou toe faifakamafola mo te ʼu kokelekasio ʼo te fenua ʼi te fakaʼosi vahaʼa pea mo te ʼu afiafi.