Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 21

E haamou te Basileia o te Atua i to ˈna mau enemi

E haamou te Basileia o te Atua i to ˈna mau enemi

MANAˈO FAUFAA O TE PENE

Te mau ohipa e tupu e tae roa ˈtu i te tamaˈi o Aramagedo

1, 2. (a) Na te aha e haapapu ra e te faatere nei to tatou Arii mai 1914 mai â? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie pene?

 PAPU roa e ua puai atu â to tatou faaroo i te hiˈopoa-faahou-raahia ta te Basileia o te Atua i rave i rotopu i to ˈna mau enemi. (Sal. 110:2) Ua faaineine to tatou Arii i te hoê nuu taata poro aau tae. Ua tamâ oia i ta ˈna mau pǐpǐ i te pae varua e te pae morare. E noa ˈtu te mau tautooraa atoa a te mau enemi o te Basileia ia amahamaha tatou, mea tahoê tatou i teie mahana na te ao nei. Teie mau ohipa e e rave rahi atu â ta te Basileia i rave, e haapapuraa ïa e mai 1914 mai â, te faatere nei to tatou Arii i rotopu i te mau enemi o te Basileia.

2 E ohipa faahiahia atu â ta te Basileia e fatata i te rave. E “parari e e pau” roa to ˈna mau enemi ia ˈna. (Mat. 6:10; Dan. 2:44) Na mua ˈˈe râ, e tupu te tahi atu mau ohipa faufaa. Eaha ïa? E hiˈopoa mai tatou i te tahi mau parau tohu Bibilia e faataa ra i te reira.

Na mua ˈˈe ‘ratou e haamouhia ˈi ma te manaˈo-ore-hia’

3. Eaha te ohipa matamua e tupu ta tatou e tiai nei?

3 Parau-haere-hia te hau. I to ˈna papairaa i te mau Kerisetiano no Tesalonia, ua faataa te aposetolo Paulo i te ohipa matamua e tupu ta tatou e tiai nei. (A taio i te Tesalonia 1, 5:2, 3 i roto i te nota.) a Ua faahiti oia i “te mahana o Iehova” o te haamata ia haamouhia “Babulonia rahi.” (Apo. 17:5) Na mua rii aˈe râ taua mahana ra e haamata ˈi, e parau te feia faatere o teie ao: “Te hau e te ati ore.” Hoê noa paha taime e parauhia ˈi teie parau, aore ra e rave rahi taime i roto i te hoê anairaa parau taa maitai. To roto atoa anei te mau aratai haapaoraa? I te mea e no teie nei ao ratou, eita e ore e apiti atoa ratou i te feia faatere o teie ao no te parau: “Ei hau.” (Ier. 6:14; 23:16, 17; Apo. 17:1, 2) Ia faaroohia teie parau, tapao faaite ïa te piri roa mai ra te mahana o Iehova. “Aita roa e hororaa” no te mau enemi o te Basileia o te Atua.

4. Eaha te faufaaraa ia taa i ta Paulo i tohu no nia i te hau e te ati ore?

4 Eaha te faufaaraa ia taa i teie parau tohu? Ua papai Paulo: “Area outou, e te mau taeae, aore ïa i roto i te pouri, a roohia mai ai outou e taua mahana ra mai te eiâ ra.” (Tes. 1, 5:3, 4) Ua taa ia tatou eaha te tupu i muri aˈe i te mau ohipa e tupu nei. Te rahiraa râ o te taata, aita ïa. E nafea mau â teie parau tohu no nia i te hau e te ati ore e tupu ai? Tiai anaˈe no te ite eaha te huru tereraa o te mau ohipa o teie nei ao. Vai ara anaˈe ïa, a haapao maitai atoa ˈi.—Tes. 1, 5:6; Zeph. 3:8.

Haamataraa o te ati rahi

5. Eaha te tuhaa matamua o te “ati rahi”?

5 Aroraa i te haapaoraa. Haamanaˈo na i ta Paulo i papai: “I te taime e parau ai ratou: ‘Te hau e te ati ore!’ ei reira iho e haamouhia ˈi ratou ma te manaˈo-ore-hia.” I te anaparaa iho â te uira, te haruru-atoa-raa ïa te patiri, oia atoa no te parau “Te hau e te ati ore!,” te haamouraa atoa ïa ma te manaˈo-ore-hia i muri noa mai. O vai te haamouhia? O “Babulonia rahi” na mua, te taatoaraa o te mau haapaoraa hape i te ao nei, parau-atoa-hia te “faaturi,” aore ra vahine taiata. (Apo. 17:5, 6, 15) Teie haamouraa o te mau haapaoraa e parau ra e Kerisetiano ratou e te tahi atu mau faanahonahoraa a te haapaoraa hape, o te tuhaa matamua ïa o te “ati rahi.” (Mat. 24:21; Tes. 2, 2:8) Mea rahi te hitimahuta. No te aha? No te mea na mua ˈˈe i te reira, ua manaˈo noa tera vahine taiata e “arii vahine” o ˈna o te ore roa e ite i te oto. E taa oioi râ ia ˈna e ua hape roa oia, e mou taue noa hoi oia, mai i “te hoê noa mahana.”—Apo. 18:7, 8, NWT.

6. Na vai aore ra na te aha e aro ia “Babulonia rahi”?

6 Na vai aore ra na te aha e aro ia “Babulonia rahi”? Na te hoê puaa taehae e ahuru tara to ˈna. Te faaite ra te buka Apokalupo e o te mau Nunaa Amui teie puaa taehae. Na ahuru tara, o te mau puai poritita atoa ïa e turu ra i teie puaa taehae uteute. (Apo. 17:3, 5, 11, 12) Mai te aha te huru tera aroraa? E haru te mau mero o te mau Nunaa Amui i te faufaa a te vahine taiata, e haapau ia ˈna, a tanina ˈtu ai i te auahi.—A taio i te Apokalupo 17:16. b

7. Mea nafea ta Iesu i parau i roto i te Mataio 24:21, 22 i tupu ai i 66, e e nafea te reira e tupu ai i mua nei?

7 Haapotohia taua mau mahana ra. Ua faaite to tatou Arii eaha te tupu i taua taime ra o te ati rahi. Ua parau oia: “E haapotohia ra taua tau [aore ra mau mahana] ra, no te feia maitihia.” (A taio i te Mataio 24:21, 22.) Ua tupu teie mau parau a Iesu na mua roa i 66, i to Iehova ‘haapotoraa’ i te aroraa a te nuu Roma ia Ierusalema. (Mar. 13:20) Nehenehe atura ïa te mau Kerisetiano i Ierusalema e i Iudea e ora mai. Eaha te tupu e ati aˈe te fenua i te ati rahi e piri mai ra? E ‘haapoto’ Iehova na roto i to tatou Arii i te aroraa a te mau Nunaa Amui i te haapaoraa, ia ore te haapaoraa mau e mou e te haapaoraa hape atoa. E mou te mau faanahonahoraa atoa a te haapaoraa hape, area te haapaoraa mau hoê roa, e ora mai ïa. (Sal. 96:5) E hiˈo mai tatou i teie nei i te mau ohipa e tupu i muri iho.

Te mau ohipa e tupu e tae roa ˈtu i Aramagedo

8, 9. Eaha paha te mau ohipa maere ta Iesu i faahiti, e eaha te huru o te taata ia ite ratou i te reira?

8 I roto i ta ˈna parau tohu no nia i te mau mahana hopea, ua faaite Iesu e e tupu te tahi mau ohipa faufaa e tae roa ˈtu i Aramagedo. Na ohipa matamua e piti ta tatou e hiˈo mai, ua faahitihia ïa i roto i te Evanelia a Mataio, ta Mareko e ta Luka.—A taio i te Mataio 24:29-31; Mar. 13:23-27; Luka 21:25-28.

9 Ohipa maere i roto i te raˈi. Ua faaite atea Iesu: “E haapourihia te mahana, e ore hoi te marama e anaana mai, e mairi mai hoi te mau fetia o te raˈi.” Papu maitai, eita te taata e fariu faahou i te mau aratai haapaoraa no te ani i te aratairaa. Te faahiti atoa ra anei Iesu i te mau ohipa maere mau e tupu i roto i te raˈi? Peneiaˈe. (Isa. 13:9-11; Ioe. 2:1, 30, 31) Eaha te huru o te taata ia ite ratou i taua mau mea ra? E “ahoaho” ratou no te mea aita ratou i ite e nahea ratou. (Luka 21:25; Zeph. 1:17) ‘E tarapape te aau’ o te mau enemi o te Basileia o te Atua, oia hoi “te mau arii” e tae roa ˈtu i “te mau tîtî,” i ‘te manaˈoraa i te mau mea e fatata i te tupu,’ e e horo ratou e tapuni. I te mau vahi atoa râ e tapuni ai ratou, e ore ratou e ora ˈtu i te riri rahi o to tatou Arii.—Luka 21:26; 23:30; Apo. 6:15-17.

10. E haava Iesu ia vai ma, e eaha te huru o te feia e turu ra i te Basileia o te Atua e te feia e patoi ra i te reira?

10 Haavaraa. E ite roa ˈtu te mau enemi atoa o te Basileia o te Atua i te hoê ohipa, a rahi roa ˈtu ai to ratou ahoaho. Ua parau Iesu: “Ei reira ratou e ite ai i te Tamaiti a te taata i te haere[ra]a mai na roto i te ata, ma te mana rahi e te hanahana.” (Mar. 13:26) Ia tupu teie faaiteraa maere mau i te mana, tapao faaite ïa ua tae mai Iesu no te haava i te taata. I te tahi atu vahi o te parau tohu no nia i te mau mahana hopea, ua faataa ˈtu â Iesu i taua haavaraa ra i roto i te faahohoˈaraa o te mamoe e te puaaniho. (A taio i te Mataio 25:31-33, 46.) E haavahia te feia e turu ra ma te taiva ore i te Basileia o te Atua ei “mamoe.” E ‘faateitei ratou i to ratou upoo,’ te fatata mai ra hoi to ratou faaoraraa. (Luka 21:28) Area te feia e patoi ra i te Basileia, e haavahia ïa ei “puaaniho.” E “oto” ratou, o “te pohe mure ore” te tiai mai ra ia ratou.—Mat. 24:30; Apo. 1:7.

11. Eaha ta tatou e haamanaˈo no nia i te mau ohipa e fatata i te tupu?

11 I muri aˈe i to Iesu haavaraa i “to te mau fenua atoa,” e tupu te tahi atu â mau ohipa faufaa hou te tamaˈi o Aramagedo. (Mat. 25:32) E hiˈo mai tatou e piti: te aroraa a Goga e te haaputuputuraa i tei faatavaihia. A na reira ˈi tatou, haamanaˈo anaˈe e aita te Parau a te Atua i faaite afea roa na ohipa e tupu ai. E au ra e e tupu ê na te tahi, a haamata atoa ˈi te piti.

12. Eaha te aroraa uˈana hopea a Satani i te Basileia?

12 Aroraa uˈana. E aro Goga no Magoga i te toea faatavaihia e to ratou mau hoa te mau mamoe ê atu. (A taio i te Ezekiela 38:2, 11.) Teie aroraa i te Basileia haamauhia, o te tamaˈi hopea ïa a Satani i te toea faatavaihia mai to ˈna tiavaruraahia mai te raˈi mai. (Apo. 12:7-9, 17) Mai te taime iho â i haamata ˈi te haaputuputuraa o tei faatavaihia i roto i te amuiraa Kerisetiano tamâhia, to Satani imiraa i te faaore i ta ratou mau haamaitairaa pae varua. Aita râ oia i manuïa. (Mat. 13:30) Tera râ, ia mou te mau faanahonahoraa atoa a te haapaoraa hape, a vai noa ˈtu ai te nunaa o te Atua “ma te patu ore, aore e teˈa e aore e opani” ia hiˈohia, e manaˈo Satani i ǒ ratou e noaa ˈi ia ˈna. E turai oia i te mau faatereraa a te taata ia aro uˈana i te feia e turu ra i te Basileia.

13. E nafea Iehova e ohipa mai ai no te paruru i to ˈna nunaa?

13 Ua faataa Ezekiela eaha te tupu. No nia ia Goga, te na ô ra te parau tohu: “Ua haere mai [oe] mai to oe ra vahi, mai te pae i apatoerau, o oe e te taata atoa i te haere-atoa-raa mai, ma te parahi anaˈe i nia i te puaahorofenua, e feia rahi, e nuu puai: e tae mai hoi oe e rave i tau mau taata ra o Iseraela, mai te ata ra e moˈe ai te fenua.” (Ezk. 38:15, 16) E nahea ˈtu Iehova i mua i teie tupuraa e au ra eita e mau ia tapea? “E tupu . . . tau riri tahoo,” ta Iehova ïa i parau. “Na ˈu e parau i te ˈoˈe ei rave ia ˈna.” (Ezk. 38:18, 21; a taio i te Zekaria 2:8.) E ohipa mai Iehova no te paruru i ta ˈna mau tavini i te fenua. O te tamaˈi ïa o Aramagedo.

14, 15. Eaha te tahi atu ohipa e tupu i te hoê taime i muri aˈe te haamataraa o te aroraa uˈana a Satani?

14 Hou râ tatou a hiˈo mai ai e nafea Iehova e paruru ai i to ˈna nunaa i te tamaˈi o Aramagedo, e hiˈo mai tatou i te tahi atu ohipa faufaa. E tupu te reira i rotopu i te haamataraa te aroraa uˈana a Satani e te haamataraa Iehova i te ohipa mai i Aramagedo. Mai tei faaitehia i te paratarafa 11, o te haaputuputuraa o te toea faatavaihia te piti o te ohipa.

15 Haaputuputuraa i tei faatavaihia. Ua faahiti Mataio raua Mareko i ta Iesu i parau no nia i te “feia i maitihia,” te mau Kerisetiano faatavaihia i te varua, i roto i te hoê anairaa ohipa e tupu hou Aramagedo. (A hiˈo i te paratarafa 7.) Ua faaite atea Iesu no nia ia ˈna iho ei Arii: “Ei reira oia e tono ai i tana ra mau melahi, e haaputu mai i to ˈna ra feia i maitihia, no na apoo mataˈi e maha ra, no te hopea mai o te raˈi e te fenua ra.” (Mar. 13:27; Mat. 24:31) Eaha tera haaputuputuraa ta Iesu e parau ra? E ere ïa te tapaoraa hopea o te toea o te mau Kerisetiano faatavaihia, o te tupu na mua rii aˈe te ati rahi e haamata ˈi. (Apo. 7:1-3) Teie râ, te faahiti ra Iesu i te hoê ohipa e tupu i te roaraa o te ati rahi. E au ra e i te hoê taime i muri aˈe te haamataraa o te aroraa a Satani i te nunaa o te Atua, e haaputuputuhia i nia i te raˈi te toea faatavaihia i te fenua nei â.

16. Eaha te ohipa a tei faatavaihia i faatiahia mai i roto i te tamaˈi o Aramagedo?

16 Eaha te taairaa o teie haaputuputuraa o te toea faatavaihia e te ohipa e tupu i muri iho, oia hoi Aramagedo? Te taime e tupu ai tera haaputuputuraa, te faaite ra ïa e tei te raˈi pauroa tei faatavaihia hou Aramagedo te tamaˈi a te Atua e haamata ˈi. I te raˈi, e noaa i na 144 000 apiti o te faatere e te Mesia te mana, a nehenehe atu ai ratou e o Iesu e haamou ma “te sepeta auri” i te mau enemi atoa o te Basileia o te Atua. (Apo. 2:26, 27) Amuihia i te mau melahi puai, e na muri atu ratou i te Mesia, te Arii Aito, no te aro i te “nuu” rahi enemi o te haere ra e tairi i to Iehova nunaa. (Ezk. 38:15) Ia tupu teie aroraa uˈana, ua haamata ïa te tamaˈi o Aramagedo.—Apo. 16:16.

Te tuhaa hopea o te ati rahi

E haamata te tamaˈi o Aramagedo!

17. Eaha te tupu i nia i te feia e au i te “puaaniho” i Aramagedo?

17 Faautuaraa. O te tamaˈi o Aramagedo te tuhaa hopea o te ati rahi. I reira Iesu e rave ai i te tahi atu ohipa. I muri aˈe i te riroraa ei Haava i “to te mau fenua atoa,” e riro atoa oia ei Faautua i te feia atoa ta ˈna i haava na mua ˈtu ei “puaaniho.” (Mat. 25:32, 33) E tairi oia ia ratou i te hoê ˈoˈe roa e te oi. Pauroa te taata e au i te puaaniho, mai te mau “arii” e tae roa ˈtu i te mau “tavini,” e “haere ê ïa e rave i te pohe mure ore.”—Apo. 19:15, 18; Mat. 25:46.

18. (a) E nafea te mataˈi e huri ai no te mau “mamoe”? (b) E nafea Iesu e upootia roa ˈtu ai?

18 E au ra eita te feia ta Iesu i haava ei “mamoe” e ora i te aroraa a te enemi. E huri râ te mataˈi! A fatata ˈi ratou i te taataahihia e te nuu rahi “puaaniho” a Satani, e ora ˈtu te hoê nahoa rahi o te mau “mamoe” “mai roto mai i te ati rahi.” (Apo. 7:9, 14) Ua pau e ua mou anaˈe i te fenua nei te mau enemi atoa o te Basileia o te Atua ia Iesu, e huri oia ia Satani e ta ˈna mau demoni i roto i te abuso. I reira ratou e tapeahia ˈi i roto i te hoê huru tupuraa e au i te pohe, aita e ohipa faahou, hoê tausani matahiti.—A taio i te Apokalupo 6:2; 20:1-3.

E nafea ia faaineine ia tatou?

19, 20. E nafea ia faaohipa i te haapiiraa e huti mai i te Isaia 26:20 e te 30:21?

19 E nafea ia faaineine ia tatou no te mau ohipa faufaa roa e fatata i te tupu? Tau matahiti aˈenei, ua parau Te Pare Tiairaa: “Tei te faarooraa e ora ˈtu ai tatou.” No te aha? To roto te pahonoraa i te hoê faaararaa ta Iehova i horoa i te ati Iuda tei hopoi-ê-hia i Babulonia. Ua faaite atea Iehova e e haruhia Babulonia, e nafea atoa to ˈna nunaa e faaineine ai ia ratou no te reira. Ua parau Iehova: “Haere mai, e au mau taata e; a tomo i roto i to mau piha ra, a opani mai i to mau uputa ia oe ra; a faatapuni ai ia oe iho e vahi iti aˈe, ia hoê aˈe amoraa mata, e ia pee ê atu taua tahoo nei.” (Isa. 26:20) Ua nota mai oe i teie mau ihoparau: “Haere mai,” “a tomo,” “a opani,” e a “faatapuni”? E faaueraa anaˈe. Te ati Iuda tei faaroo i teie mau faaueraa, ua faaea noa ïa i roto i to ratou fare, a ore atu ai e noaahia e te mau faehau na roto i te mau aroâ. Tei te faarooraa i ta Iehova mau aratairaa e ora ˈtu ai ratou. c

20 Eaha ïa te haapiiraa no tatou? Tei te faarooraa atoa tatou i ta Iehova mau aratairaa e ora ˈtu ai tatou i te mau ohipa e fatata i te tupu. (Isa. 30:21) Na roto i te amuiraa e tae mai ai taua mau aratairaa ra. Haamatau anaˈe ïa i te faaroo ma te aau atoa i te aratairaa e faataehia mai. (Ioa. 1, 5:3) Ia faaroo tatou i teie mahana, mea ohie atu â ïa ia faaroo a muri aˈe, a paruruhia ˈtu ai tatou e to tatou Metua ra o Iehova raua Iesu to tatou Arii. (Zeph. 2:3) Maoti taua parururaa ra e ite roa ˈtu ai tatou ia haamou roa te Basileia o te Atua i to ˈna mau enemi. Eita roa ˈtu te reira e moˈe ia tatou!

a Tesalonia 1, 5:2, 3 (New World Translation): “Ua ite maitai hoi outou e te haere mai ra te mahana o Iehova mai te eiâ ra i te po. I te taime e parau ai ratou: ‘Te hau e te ati ore!’ ei reira iho e haamouhia ˈi ratou ma te manaˈo-ore-hia, mai te vahine hapû ia roohia e te mauiui fanau, e aita roa e hororaa no ratou.”

b Mea tano ia manaˈo e ia haamouhia “Babulonia rahi,” o te mau haapaoraa hape atoa ïa te mou, e ere râ te taparahi-pohe-raa i te mau mero o taua mau haapaoraa atoa ra. No reira, e ora ˈtu te rahiraa o teie mau mero i taua haamouraa ra. E mai ta te Zekaria 13:4-6 e faaite ra, eita e ore e tamata ratou i te faataa ê mai ia ratou i te haapaoraa, ei haavarevareraa.

c No te tahi atu â mau haamaramaramaraa, a hiˈo i te buka La prophétie d’Isaïe, lumière pour tous les humains (buka 1), api 282-283.