Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 21

Zunduuxeʼ Reinu stiʼ Dios ca xhenemigu

Zunduuxeʼ Reinu stiʼ Dios ca xhenemigu

XI ZAZÍʼDINU LU CAPÍTULO RIʼ

Xi chigaca ante guzulú Armagedón

1, 2. 1) Xi razón nápanu para guininu maʼ cayuni mandar Rey stinu dede 1914. 2) Xi zadúʼyanu lu capítulo riʼ.

CADI dxandíʼ maʼ guca fe stinu jma naguidxi ra maʼ bidúʼyanu guiráʼ ni maʼ guleendú Reinu stiʼ Dios neca cucaalú ca xhenemigu laa la? (Sal. 110:2.) Maʼ gundisaʼ Jesucristu, Rey stinu, ti ejércitu ra nuu binni ni rucheeche diidxaʼ né stale gana, maʼ bisiabe ca discípulo stibe en sentidu espiritual ne moral ne maʼ gucanebe laanu chuʼnu tobi si né guiráʼ hermanu ni nuu lu guidubi Guidxilayú neca cucaalú ca xhenemígunu laanu. Cani bizéʼtenu riʼ ne xcaadxi cosa ni maʼ guleendú xquidxi Dios, cusihuínnicani maʼ cayuni mandar Rey stinu lade ca xhenemigu Reinu dede 1914.

2 Huidxegá si laaca zúniruʼ Reinu riʼ xcaadxi cosa ni jma zadxagayaa binni. Zeedani para gunideni ne gunduuxeni guiráʼ xhenemigu ni (Dan. 2:44; Mat. 6:10). Peru ante gaca nga zaca xcaadxi cosa risaca ni zeeda lu caadxi profecía stiʼ Biblia. Guidúʼyanu chupa chonna de laacani ti gánnanu xipeʼ nga chigaca.

Xi chigaca ante guinitilú ca binni qué iquiiñeʼ

3. Gunáʼ nga primé cosa ni cabézanu gaca.

3 Ziuu tu zaníʼ maʼ nuu guendariuudxi. Lu primé carta bicaa Pablu ra nuu ca cristianu de Tesalónica nga bizeeteʼ primé cosa ni cabézanu gaca (biindaʼ 1 Tesalonicenses 5:2, 3). Racá bizeetebe zuzulú dxi stiʼ Jiobá ora gucaalúcabe «Babilonia, guidxi roʼ» (Apoc. 17:5). Peru, ante guzulú dxi stiʼ Jiobá riʼ, primeru zaníʼ stale guidxi roʼ: «Gasti chi gaca, nuu dxí guidxi». Zándaca ti biaje si nga guiníʼcabe zacá o zándaca zaníʼcabe ni chupa chonna biaje. Ñee laaca zaníʼ ca xaíque stiʼ ca religión zacá la? Cumu nuucabe lu guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ la? zándaca né laacabe nga guidaagucabe ca guidxi roʼ ora guiniʼcaʼ: «¡Nuu guendariuudxi!» (Jer. 6:14; 23:16, 17; Apoc. 17:1, 2). Ora gunadiáganu guiníʼcabe ca diidxaʼ ca, naquiiñeʼ gánnanu laani nga seña ni cusihuinni maʼ nuu dxi stiʼ Jiobá gaxhadóʼ. «Óraque [huaxa] ma qué zalá» ca xhenemigu Reinu stiʼ Dios.

4. Xiñee risaca guiénenu profecía ra bizeeteʼ Pablu zaníʼ binni maʼ nuu guendariuudxi ne cadi cayaca gastiʼ.

4 Xiñee risaca guiénenu profecía riʼ. Pablu cayabi laanu xiñee ora guníʼ: «Laatu, hermanu caʼ, ma biree tu ra nacahui, ma qué zanda inaaze dxi que laatu, purti cabeza tu ni» (1 Tes. 5:3, 4). Stale binni qué ganna paraa chiguireecá guiráʼ ni cayaca tiempu stinu riʼ, peru laanu maʼ nánnanu ximodo chiguiluxe guiráʼ ni. Yanna, ximódopeʼ chigaca cumplir profecía ni cuzeeteʼ zedandá ora guiníʼ binni maʼ nuu guendariuudxi ne cadi cayaca gastiʼ yaʼ. Napa xidé cuézanu para guiduʼyaʼ chaahuinu ximodo gudii guiráʼ ni cayaca lu guidubi Guidxilayú. Nga runi, naquiiñeʼ «gataná nu ne cuʼ xpiaani nu» (1 Tes. 5:6; Sof. 3:8).

Ora guzulú ca dxi jma nagana, o gran tribulación

5. Xii nga primé cosa ni chigaca ora guzulú ca dxi «nabé naná», o gran tribulación.

5 Zucaalúcabe religión. Cadi guiaandaʼ laanu bicaa Pablu zaníʼ binni sicaríʼ: «Gasti chi gaca, nuu dxí guidxi». Peru, ora maʼ caníʼ binni zacá la? «mala inaaze [Jiobá] laaca casi rinaaze yuuba ti gunaa ora ma gunda dxi gapa baʼduʼ». Cásica nagueendaca rixidxi ti rayu despué de guiree biaaniʼ stiʼ la? zacaca nga gunitilú guiráʼ ni maʼ nuu para guinitilú ora guiníʼ binni: «Gasti chi gaca, nuu dxí guidxi». Peru, xii nga guinitilú yaʼ. Primé la? zanitilú imperiu ra nuu guiráʼ religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ, «Babilonia, guidxi roʼ». Biblia na zeeda gaca imperiu riʼ casi ti «gunaa dxaba», o ti gunaa ni rizá zacasi (Apoc. 17:5, 6, 15). Ora guinitilú cristiandad ne guiráʼ religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ la? naquiiñeʼ gánnanu laani nga primé ndaa stiʼ ca dxi «nabé naná», o gran tribulación (Mat. 24:21; 2 Tes. 2:8). Nabé zadxagayaa binni ora guʼyaʼ málasi guinitilú gunaa dxabaʼ riʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ ruuyaʼ gunaa dxabaʼ riʼ laa casi ti reina ne riníʼ ique qué zadxiña dxi chuʼ xiixa ni gusiguunaʼ laa. Peru ti jalón si zudiibe cuenta naquiiñeʼ ñácabe tuuxa ni jma nexhená. Cumu nagueenda zanitilube la? ruluíʼ «ti dxi si» nga chigaca ni (Apoc. 18:7, 8).

6. Tu chigucaalú «Babilonia, guidxi roʼ».

6 Yanna, tuu nga chigucaalú «Babilonia, guidxi roʼ» yaʼ. Ti «mani ngola xiñáʼ» ni napa «chii» cachu. Libru stiʼ Apocalipsis na laame nga Organización de las Naciones Unidas (ONU). Yanna, tuu nga zeeda gaca chii cachu que yaʼ. Ca gobiernu nuu yanna ni racané maniʼ ngola que (Apoc. 17:3, 5, 11, 12). Ora gucaalú ca guidxi roʼ stiʼ ONU Babilonia la? zunduuxecaʼ gunaa dxabaʼ riʼ, zacaacaʼ guiráʼ bidxichi stibe, zuxuuxecaʼ laabe ne «zuzaaqui ca laabe» (biindaʼ Apocalipsis 17:16). *

7. 1) Ximodo guca cumplir ca diidxaʼ stiʼ Jesús ni zeeda lu Mateo 24:21, 22 lu primé siglu. 2) Ximodo chigaca cumplir ca diidxaʼ stibe huidxegá si.

7 Zucueeza Dios ca dxi que. Ora maʼ cayaca ni bizéʼtenu lu párrafo 6 ca la? guníʼ Jesús zaca sti cosa: «Pa qué ucueeza dxí Dios lú ni la? irá xixé binni zati, peru pur ca xpinni be la? zucueeza be ni» (biindaʼ Mateo 24:21, 22). Primé biaje guca cumplir profecía riʼ nga lu iza 66 despué de ca dxi stiʼ Jesús, dxi bicueeza Jiobá ca ejércitu stiʼ Roma ora cucaalucaʼ Jerusalén (Mar. 13:20). Gucané ndiʼ para gunda bilá ca cristianu ni nuu Jerusalén ne Judea. Yanna, ximodo chigaca cumplir ca diidxaʼ stiʼ Jesús lu guidubi Guidxilayú yaʼ. Zaquiiñeʼ Jiobá Rey stinu para gucueeza ONU ora maʼ cucaalú guiráʼ religión. Zacatiʼ nga zanda guilá religión ni dxandíʼ ora guinitilú guiráʼ religión ni qué runi adorar Jiobá; religión ni dxandíʼ si nga chiguiaana (Sal. 96:5). Yanna, xiruʼ chigaca ora maʼ guca ni bizéʼtenu riʼ lu gran tribulación yaʼ. Guidúʼyanu xi laa.

Ca cosa ni chigaca ante guzulú Armagedón

8, 9. Gunáʼ nga ca seña ni na Jesús zándaca zahuinni, ne xi zuni binni ora guʼyaʼ cani.

8 Lu profecía ra guníʼ Jesús guiráʼ ni zahuinni lu ca últimu dxi riʼ, laaca bizeeteʼ zaca caadxi cosa nabé risaca ante guzulú guerra ni láʼ Armagedón. Guidúʼyanu chupa de laani, zeeda cani lu ca Evangeliu stiʼ Mateo, Marcos ne Lucas (biindaʼ Mateo 24:29-31; Mar. 13:23-27; Luc. 21:25-28).

9 Zuuyaʼ binni seña guibáʼ. Jesús guníʼ: «Zacahui lu gubidxa ne ma qué zuzaani beeu, ne ziaba ca luceru de ibáʼ». Ca xaíque stiʼ ca religión ni nuu lu Guidxilayú tiempu riʼ, ruuyaʼ stale binni laacaʼ casi biaaniʼ, purtiʼ racanecaʼ laacabe. Peru huidxegá si maʼ qué zuuyadícabe laacaʼ zacá. Yanna, ñee laaca guníʼ Jesús zahuinni seña guibáʼ la? Zándaca (Is. 13:9-11; Joel 2:1, 30, 31). Xi guni binni óraca yaʼ. «Irá binni guidxilayú zadxibi dede qué zadxela xi guni.» (Luc. 21:25; Sof. 1:17.) «Dede zieeguʼ» ca xhenemigu Reinu stiʼ Dios, cásica rey ne esclavu, «purti ma [nuucaʼ] xizaa xi chi aca ndaani guidxilayú». Zuyúbicaʼ paraa guilacaʼ, peru qué zadxélacaʼ nin ti lugar ra gucachilucaʼ ora maʼ guedané Rey stinu xiana stiʼ luguiacaʼ (Luc. 21:26; 23:30; Apoc. 6:15-17).

10. 1) Ora guni juzgar Jesús binni, ximodo zahuinni tuu nga cani qué rixeleʼ de Reinu ne tuu nga cani rucaalú Reinu. 2) Xi guni cada tobi de ca grupu riʼ ora maʼ biluxe juiciu sticaʼ.

10 Zaree ca dendxuʼ lade ca chiva. Zuuyaʼ ca xhenemigu Reinu stiʼ Dios ora gaca sti cosa ni jma gusiuubaʼ ladxidoʼcaʼ. Jesús guníʼ: «Zuuya cabe Hombre Biseenda Dios zeeda lade za ne stale poder ne enda nandxóʼ» (Mar. 13:26). Ora gueeda Jesús né stale poder casi na textu riʼ nga seña ni gusihuinni maʼ nuube para guni juzgarbe binni guidxilayú. Laaca lu profecía ra guniʼbe xi chigaca lu ca últimu dxi riʼ, bizeetebe xcaadxi cosa ni zahuinni ora gaca juiciu riʼ. Zeeda ni lu parábola stiʼ ca dendxuʼ ne ca chiva (biindaʼ Mateo 25:31-33, 46). Ca binni ni qué huayuu dxi guixeleʼ de Reinu stiʼ Dios nga cani guiníʼ Jesús zeeda gaca casi «dendxuʼ». Zandisaʼ ique ca binni riʼ ora gudiicaʼ cuenta «ma cadxiña dxi ilá [caʼ]» (Luc. 21:28). Peru, ca binni ni qué huayuu pur Reinu la? laacaʼ nga cani guiníʼ Jesús zeeda gaca casi «chiba». Zuunaʼ ca binni riʼ, purtiʼ zudiicaʼ cuenta maʼ chigunitilú Jesús laacaʼ tobi si tiru (Mat. 24:30; Apoc. 1:7).

11. Xi naquiiñeʼ gánnanu ora maʼ cayuni estudiarnu ca cosa ni chigaca huidxegá si.

11 Peru cadi guiaandaʼ laanu qué zuzulú diʼ Armagedón cásipeʼ guiluxe guni juzgar Jesús «irá guidxi» (Mat. 25:32). Primeru naquiiñeʼ gaca xcaadxi cosa jma risaca. Guzéʼtenu chupa de laacani: zucaalú Gog xquidxi Dios ne zadagulisaa guiráʼ ungidu guibáʼ. Laga cayuni estudiarnu guiropaʼ cosa ni bizéʼtenu riʼ, naquiiñeʼ gánnanu qué riníʼ diʼ Stiidxaʼ Dios pórapeʼ nga chigaca cani. Zándaca zaca cani lu ti tiempu si.

12. Xi chiguni Binidxabaʼ últimu biaje gucaalú Reinu.

12 Últimu biaje gucaalúcabe xquidxi Dios. Zucaalú Gog de Magog ca ungidu ni nuuruʼ lu Guidxilayú ne laaca zucaalube xcaadxi dendxuʼ stiʼ Jesús (biindaʼ Ezequiel 38:2, 11). Ora gucaalú Binidxabaʼ Reinu stiʼ Dios casi bizéʼtenu riʼ, naquiiñeʼ gánnanu maʼ laani nga últimu biaje tindenebe ca ungidu dede dxi guládxicabe laabe guibáʼ (Apoc. 12:7-9, 17). Maʼ huayacalaʼdxiʼ Binidxabaʼ gunduuxeʼ guiráʼ ndaayaʼ ni maʼ bidii Jiobá ca ungidu, ne jmaruʼ huayacalaʼdxiʼ Binidxabaʼ guni ni dede dxi bizulú cutagulisaa Jiobá laacabe lade guiráʼ ca xpinni Cristu ni maʼ guca purificar (Mat. 13:30). Peru, ora maʼ binitilú guiráʼ religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ ne guihuinni ruluíʼ maʼ nuu ca xpinni Dios casi ti guidxi ni qué gapa lindaa nin puertaʼ la? zaníʼ ique Binidxabaʼ maʼ bedandá ora ni cabeza para gunitilú laacabe. Zucaabe guiráʼ binni malu ni zinanda laabe gucaalucaʼ né guiráʼ stipa sticaʼ ca xpinni Reinu.

13. Ximodo zapa Jiobá ca xpinni ni nuu lu Guidxilayú.

13 Ezequiel nga cusiene xi chiguizaaca. Guidúʼyanu xiná profecía stibe: «Zeeduʼ dede ra nuuluʼ, [Gog,] dede ca lugar ni nuu jma zitu ladu guiaʼ, ne zedaneuʼ stale guidxi, zeeda gaca cani casi binni dxiʼbaʼ maniʼ, ti grupu de binni, ti ejércitu naroʼbaʼ ne nadipaʼ. Ne dxandipeʼ zaguíʼbaluʼ para gucaaluluʼ [...] xquidxeʼ» (Ezeq. 38:15, 16). Yanna, xi guni Jiobá ora guʼyaʼ ruluíʼ maʼ chigunduuxeʼ Binidxabaʼ xquidxi yaʼ. Guidúʼyanu xi guníʼ Jiobá: «Zaguiʼbaʼ xiana stinneʼ ra xieeʼ. Ne zacaaʼ ti espada para gucaaluáʼ laabe» (Ezeq. 38:18, 21; biindaʼ Zacarías 2:8). Zapa Jiobá ca xpinni ni nuu lu Guidxilayú ne óraca nga guzulú guerra ni láʼ Armagedón.

14, 15. Xi sti cosa chigaca tiidiʼ si ti tiempu de dxi guzulú gucaalú Binidxabaʼ xquidxi Dios.

14 Peru, ante guidúʼyanu ximodo chigapa Jiobá ca xpinni lu Armagedón la? naquiiñeʼ gánnanu zaca sti cosa nabé risaca. Ni bizéʼtenu riʼ zaca ni tiidiʼ si ti tiempu de dxi guzulú gucaalú Binidxabaʼ xquidxi Dios ne ante guzulú Armagedón. Yanna, xii nga guiropa cosa ni chigaca riʼ yaʼ. Laani nga ni bizéʼtenu lu párrafo 11 que: zadopa guiráʼ ungidu ni nuuruʼ lu Guidxilayú para checaʼ guibáʼ.

15 Zadopa guiráʼ ungidu. Mateo ne Marcos nga bicaa ni guníʼ Jesús de ca ungidu, ora guníʼ xi chigaca ante gueeda Armagedón (biiyaʼ párrafo 7). Ora bizeeteʼ Jesucristu xi dxiiñaʼ chiguni ora maʼ naca rey la? guníʼ: «Zuseenda ca ángel sti para utopa ca xpinni ni nuu idubi naca guidxilayú, cásica cani nuu gaxha zaqueca cani nuu zitu» (Mar. 13:27; Mat. 24:31). Ora guníʼ Jesús zadopa ca xpinni ni bibí la? cadi caníʼ diʼ de últimu sellu chiguicaa ca cristianu ungidu, purtiʼ últimu sellu riʼ zacaacabe ni ante guzulú gran tribulación (Apoc. 7:1-3). Laabe caniʼbe de sti cosa ni chigaca ora maʼ bizulú gran tribulación. Nga runi, tiidiʼ si ti tiempu de dxi guzulú gucaalú Binidxabaʼ xquidxi Dios, zadopa guiráʼ ungidu ni nuuruʼ lu Guidxilayú para checaʼ guibáʼ.

16. Xi chiguni ca ungidu ni maʼ biasa lade gueʼtuʼ lu guerra ni láʼ Armagedón.

16 Yanna, ñee zadopa guiráʼ ungidu ante guzulú guerra ni láʼ Armagedón la? Zadopa pue, maʼ naquiiñeʼ chuʼ guirácabe guibáʼ ante guzulú guerra stiʼ Dios. Racá nga guicaacabe poder para chinándacabe Jesús ora gueeda para gunitilú ca xhenemigu Reinu «ne ti bara de guiibaʼ» (Apoc. 2:26, 27). Óraca nga guidagulisaa guiráʼ 144,000 ungidu ni biasa lade gueʼtuʼ xcaadxi ángel ni maʼ nuu listu para guzuubaʼ stiidxaʼ Rey Jesucristu, laga cayuu listu para gucaalú «ejércitu naroʼbaʼ ne nadipaʼ» ni naguu leʼ xquidxi Dios (Ezeq. 38:15). Ora gaca ndiʼ nga guzulú guerra ni láʼ Armagedón (Apoc. 16:16).

Ora guiluxe gran tribulación

¡Ora guzulú guerra ni láʼ Armagedón!

17. Xi castigu zacaa binni ni gueeda gaca casi «chiba» ora maʼ gueeda Armagedón.

17 Hora gaca castigar binni. Zaluxe gran tribulación riʼ lu Armagedón. Ne raríʼ nga chiguni Jesús sti dxiiñaʼ. Guni juzgársibe «irá guidxi» nga maʼ guni castigarbe guiráʼ binni ni gueeda gaca casi «chiba» (Mat. 25:32, 33). Zusabanáʼ Rey stinu guiráʼ guidxi né «ti espada naduxhu iropa ladu». Zacá nga laani, guiráʼ binni ni zeeda gaca casi «chiba» —cásica rey ne esclavu— zunitilube laacaʼ tobi si tiru lu Guidxilayú (Apoc. 19:15, 18; Mat. 25:46).

18. 1) Xi ndaayaʼ nuu para ca binni ni gueeda gaca casi «dendxuʼ». 2) Xi chiguni Jesús para quixhedxí guiráʼ cani cucaalú laa.

18 Peru, para ca binni ni gueeda gaca casi «dendxuʼ» la? nuu ti ndaayaʼ naroʼbaʼ. Lugar de guxhatañee ejércitu ra nuu ca «chiba» stiʼ Binidxabaʼ ca «dendxuʼ» ni ruluíʼ nuu stubi riʼ la? zalacaʼ ora gueeda gran tribulación. Zacá nga laani, zalá «jma binni», o gran muchedumbre ora gucaalú Binidxabaʼ laacaʼ (Apoc. 7:9, 14). Gusabanáʼ si Jesús ca xhenemigu Reinu ni nuu lu Guidxilayú ne gunitilúsibe laacaʼ, zusábabe Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ ndaaniʼ ti bizé roʼ. Racá nga guiaanacabe ti mil iza casi gueʼtuʼ, purtiʼ qué zanda gúnicabe gastiʼ (biindaʼ Apocalipsis 6:2 ne 20:1-3).

Xi naquiiñeʼ gúninu para chuʼnu listu

19, 20. Ximodo zanda gúninu ni rusiidiʼ Isaías 26:20 ne 30:21.

19 Yanna, xi naquiiñeʼ gúninu ti ganda chuʼnu listu ante guizaaca ca cosa ni chiguchaa guidxilayú riʼ yaʼ. Raca chupa chonna iza guníʼ revista Torre stiʼ ni rapa sicaríʼ: «Pa racaláʼdxinu guilanu la? naquiiñeʼ guzúʼbanu diidxaʼ». Xiñee yaʼ. Zánnanu xiñee ora guidúʼyanu xi guníʼ Jiobá para gudixhená ca judíu ni guca esclavu guidxi Babilonia tiempu que. Maca guniʼbe zanitilú Babilonia, ne naquiiñeʼ chuʼ xquídxibe listu ti ganna xi guni ora guinitilú guidxi que. Jiobá guníʼ: «Janna, binni xquidxeʼ, laguiuu ndaaniʼ ca cuartuhuiiniʼ stitu, ne laguseeguʼ puertaʼ stini. Lagucaachilú ti ratu dede ora maʼ gudiʼdiʼ xiana stinneʼ» (Is. 26:20). Ca diidxaʼ «janna», «laguiuu», «laguseeguʼ» ne «lagucaachilú» ni zeeda lu versículo riʼ, ti mandatu cani. Ne para ganda guni ca judíu que ni na ca mandatu riʼ, naquiiñeʼ guiaanacaʼ ndaaniʼ lídxicaʼ, ti cadi guʼyaʼ ca soldadu ni canazá ndaaniʼ calle laacaʼ. Nga runi, naquiiñeʼ guzuubacabe diidxaʼ ne gúnicabe guiráʼ ni maʼ gudxi Dios laacabe, ti ganda guilácabe. *

20 Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ ca xpinni Dios que laanu tiempu riʼ yaʼ. Rusiidini laanu ti cosa nabé risaca: pa racaláʼdxinu guilanu ora gaca guiráʼ ni bizéʼtenu lu capítulo riʼ la? naquiiñeʼ gúninu guiráʼ ni rusiidiʼ Jiobá laanu (Is. 30:21). Ne riquiiñeʼ Jiobá xquidxi para gusiidiʼ laanu ni caquiiñeʼ gánnanu. Nga runi, dede nagasi naquiiñeʼ guiaʼnu guicaanu guiráʼ ni rusiidibe laanu ne guzúʼbanu diidxaʼ de guidubi ladxidoʼno (1 Juan 5:3). Pa guzúʼbanu diidxaʼ dede nagasi la? laaca ziuuláʼdxinu gúninu ni despué ne zadúʼyanu ximodo gapa Bixhózenu, Jiobá, laanu, ne laaca zadúʼyanu zapa Jesús, Rey stinu, laanu (Sof. 2:3). Cumu zapa Jiobá ne Jesús laanu la? zanda guidúʼyanu ora gunitilú Reinu guiráʼ ca xhenemigu Dios. ¡Qué ziuu dxi guiaandaʼ nga laanu!

^ párrafo 6 Galán gánnanu ndiʼ: ora maʼ caninu zanitilú «Babilonia, guidxi roʼ» la? cadi canídinu chigati binni ni nuu ndaaniʼ ca religión stini, sínuque zanitilú ca organización stiʼ ca religión ca. Nga runi, casi na Zacarías 13:4-6, zalá stale binni ni guyuu ndaaniʼ náʼ Babilonia ne zusihuínnicaʼ maʼ bixélecaʼ de religión, neca para guʼyaʼ si binni laacaʼ.

^ párrafo 19 Para gannuʼ jma la? biiyaʼ xiná libru Las profecías de Isaías, una luz para toda la humanidad I, yaza 282 ne 283.