Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 22

E faatupu te Basileia i te hinaaro o te Atua i te fenua

E faatupu te Basileia i te hinaaro o te Atua i te fenua

MANAˈO FAUFAA O TE PENE

E faatupu te Basileia i te mau parau fafau atoa a te Atua no nia i te huitaata e te fenua

1, 2. (a) No te aha e moˈe ai ia tatou i te tahi taime e riro iho â te fenua ei paradaiso? (b) Na te aha e haapuai i to tatou faaroo i te mau parau fafau a te Atua?

 TAE maira te hoê taeae haapao maitai i te putuputuraa, ua rohirohi roa. Mea faaueue roa hoi ta ˈna paoti ohipa. Te haapeapea ra oia, mea fifi hoi ia aupuru i to ˈna utuafare, e to roto ta ˈna vahine i te maˈi. A haamata ˈi te himene matamua, huti ihora oia i te aho, oaoa i te amuiraa i to ˈna mau taeae e tuahine i te Piha a te Basileia. No nia te himene i te tiaturiraa o te paradaiso, e faaitoito ra ia ˈna ia feruri e to roto oia i te ao apî. Mea au iho â na ˈna tera himene, e a himene ai oia e to ˈna utuafare, mahanahana ihora to ˈna aau.

2 Ua farerei atoa paha oe i teie tupuraa. O tatou pauroa hoi. Mea tano râ ia parau e no te fifi o te oraraa i roto i teie nei ao, e moˈe ia tatou e fatata te fenua i te riro ei paradaiso. E tau ati rahi hoi ta tatou e ora nei, e e ere roa ˈtu te ao nei i te hoê paradaiso. (Tim. 2, 3:1) Eaha te nehenehe e tauturu mai ia tapea maite i to tatou tiaturiraa? Mea nafea tatou i ite ai e fatata te Basileia o te Atua i te faatere i te huitaata taatoa? E hiˈo mai ïa tatou i te tahi mau parau tohu a Iehova ta to ˈna nunaa i ite i te tupuraa i tahito ra. I muri iho, e hiˈo faahou mai tatou e nafea taua mau parau tohu ra e te tahi atu e tupu ai i teie mahana. I te pae hopea, e faataa mai tatou eaha te auraa o te reira no to tatou ananahi. E puai mai to tatou faaroo.

To Iehova faatupuraa i ta ˈna mau parau fafau i tahito ra

3. I teihea parau fafau i mahanahana ˈi te aau o te ati Iuda i ora na ei tîtî i Babulonia?

3 A feruri na i te huru oraraa o te ati Iuda i ora na ei tîtî i Babulonia mai 607 tae atu i 537 hou te Mesia. Ua paari e rave rahi ei tîtî mai to ratou mau metua, e mea fifi te oraraa. I vahavaha noa na to Babulonia ia ratou no to ratou tiaturi ia Iehova. (Sal. 137:1-3) A mairi noa ˈi te tau, ua tiai noa te ati Iuda haapao maitai i teie tiaturiraa mahanahana mau: Ua fafau Iehova e faahoˈi i to ˈna nunaa i to ratou fenua, i reira hoi ratou e ite ai i te hoê oraraa maitai roa. Ua faaau roa oia i te fenua o Iuda tei riro faahou mai na mua ˈˈe ra i te ô i Edene, i te hoê ïa paradaiso! (A taio i te Isaia 51:3.) Na roto i teie mau parau fafau i mahanahana ˈi te aau o to te Atua nunaa, e aita ratou i feaa faahou. Mea nafea hoi? E hiˈo anaˈe i te tahi mau parau tohu.

4. Mea nafea to Iehova haapapuraa i te ati Iuda e e paruruhia ratou i to ratou fenua?

4 Ati ore. Eita teie mau tîtî e hoˈi i roto i te hoê paradaiso, i te hoê râ fenua atea tei vai ano e 70 matahiti, e e rave rahi o ratou aita i ite aˈenei i taua fenua ra. I tera ra tau na tera mau fenua ta te Bibilia e faahiti ra, mea liona roa, te luko, te nemera e te tahi atu mau animara taehae. E uiui iho â te hoê metua tane: ‘E nafea vau e paruru ai i ta ˈu vahine e ta ˈu mau tamarii? E te mau mamoe e te mau puaatoro ïa?’ A feruri na ïa i te parau fafau mahanahana a te Atua i roto i te Isaia 11:6-9. (A taio.) Na roto i teie mau parau nehenehe roa, te haapapu ra Iehova e e paruruhia ratou e ta ratou atoa mau nǎnǎ. E amu te liona i te aihere, te auraa ïa eita e amu i te nǎnǎ a te ati Iuda. Aita roa e tumu e mǎtaˈu ai te feia taiva ore i te mau animara taehae. Ua fafau Iehova i to ˈna nunaa e e paruru-noa-hia ratou, i roto anei i te medebara aore ra i te ururaau, i te fenua o Iuda tei riro faahou mai na mua ˈˈe ra.—Ezk. 34:25.

5. No teihea mau parau tohu i papu ai i te feia e hoˈi ra i to ratou fenua e e horoa iho â Iehova i ta ratou e hinaaro mau ra?

5 Pue te maa. E nehenehe atoa ratou e uiui: ‘E noaa anei ia ˈu i te faatamaa i to ˈu utuafare i to ˈu fenua? Ihea matou e noho ai? E noaa anei ia ˈu te tahi ohipa maitai aˈe i te ohipa rohirohi mau i raro aˈe i te faatîtîraa?’ Ma te hamani maitai, ua pahono atoa Iehova i teie mau uiraa na roto i te tahi mau parau tohu. Ua fafau Iehova i to ˈna nunaa faaroo e e ûa iho â i te tau mau i to ratou fenua, a tupu mai ai te maa “ruperupe roa e te momona.” (Isa. 30:23; Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976) No nia i te nohoraa e te hoê ohipa au mau, ua fafau Iehova: “E patu ratou i te fare, e na ratou iho e parahi; e na ratou e tanu i te ô vine, a amu ai i te maa i reira. E ore ratou e patu, e na vetahi ê e parahi; e ore ratou e tanu, e na vetahi ê e amu.” (Isa. 65:21, 22) I roto e rave rahi tuhaa, e oraraa maitai roa to ratou ia faaauhia ˈtu i ta ratou i matau a vai tîtî noa ˈi ratou i Babulonia haamori idolo. E fifi rahi râ to ratou, i hopoi-tîtî-hia ˈi ratou. E nafea ïa ratou?

6. Ua roo-noa-hia te nunaa o te Atua i teihea huru maˈi, e eaha ta Iehova i fafau i te feia e hoˈi ra i to ratou fenua?

6 Ea i te pae varua. Na mua roa ˈˈe i to ratou afai-tîtî-raahia, ua maˈihia te nunaa o te Atua i te pae varua. Na roto i te peropheta Isaia, ua parau Iehova no to ˈna nunaa: “Ua maˈihia te upoo atoa ra, e te aau atoa ra tei ati i te pohe.” (Isa. 1:5) E matapo e e tariˈa turi ratou i te pae varua, ua tapiri hoi ratou i to ratou tariˈa i te aˈoraa a Iehova e ua tapo i to ratou mata i ta ˈna mau haapiiraa. (Isa. 6:10; Ier. 5:21; Ezk. 12:2) Ia roohia te feia e hoˈi ra i to ratou fenua i te hoê â fifi, e paruru-noa-hia anei ratou aore ra e ere faahou ratou i te farii maitai a Iehova? Mea mahanahana mau ïa te parau fafau a Iehova: “Ia tae i te reira mahana, e faaroo ai te turi i te parau o te buka, e no te mea ua faaorehia te mohimohi e te pouri, matapo noâ iho te taata, e ite ïa.” (Isa. 29:18) E rapaau ïa Iehova i te pae varua i to ˈna nunaa tei aˈohia e tei tatarahapa. A farii e a faaroo noa ˈi ratou, e horoa noa iho â oia i te aratairaa e te haapiiraa no to ratou maitai.

7. Mea nafea te mau parau fafau a te Atua i to ˈna nunaa i te tupuraa, e i te aha to tatou faaroo e puai mai ai?

7 Ua rave anei Iehova mai ta ˈna i fafau? E ite tatou i te pahonoraa ma te hiˈopoa i te aamu o te ati Iuda. Ia ratou i hoˈi i to ratou fenua, ua paruruhia ratou, ua pue ta ratou maa e e ea maitai to ratou i te pae varua. Ei hiˈoraa, ua paruru Iehova ia ratou i te mau nunaa tapiri rahi aˈe e te puai aˈe. Aita te mau animara taehae i amu i ta ratou mau nǎnǎ. Parau mau, maa vahi iti noa ta taua ati Iuda ra i ite i te mau maitai tohuhia e Isaia, Ieremia e Ezekiela. Mea faahiahia râ ta ratou i ite, e ua tano iho â no tera tau. E puai mai to tatou faaroo i te feruriraa i ta Iehova i rave no to ˈna nunaa i tahito ra. Mea faahiahia te tupuraa matamua o teie mau parau tohu, eaha ˈtu ïa no te tupuraa rahi roa ˈˈe! A hiˈo na i ta Iehova i rave no tatou i teie mahana.

To Iehova faatupuraa i ta ˈna mau parau fafau i to tatou nei tau

8. Teihea huru “fenua” ta te Atua i horoa no to ˈna nunaa i teie mahana?

8 E ere te nunaa o Iehova no teie tau i te hoê nunaa mau e parahi ra i nia i te hoê fenua taotiahia. E nunaa pae varua râ te mau Kerisetiano faatavaihia, ‘te Iseraela o te Atua.’ (Gal. 6:16) E amui atoa to ratou mau hoa ohipa, te mau “mamoe ê atu,” ia ratou i te hoê “fenua” pae varua, oia hoi te faanahonahoraa a te Atua i reira ratou e haamori ai i te Atua ra o Iehova ma te tahoê. O to ratou ïa huru oraraa taua haamoriraa ra. (Ioa. 10:16; Isa. 66:8) Teihea huru “fenua” ta Iehova i horoa no tatou? E paradaiso pae varua, i reira hoi te tupuraa ma te faahiahia ta te Atua i fafau no nia i te hoê huru oraraa mai tei itehia i roto i te ô i Edene. Teie te tahi mau hiˈoraa.

9, 10. (a) E nafea te parau tohu o te Isaia 11:6-9 e tupu ai i teie mahana? (b) Na te aha e haapapu ra e te fanaˈo ra te nunaa o te Atua i te hau?

9 Ati ore. I roto i te Isaia 11:6-9, te faataahia ra te hoê oraraa hau e te au mau i rotopu i te mau animara taehae, e te mau taata e ta ratou mau animara rata. Te tupu ra anei teie parau tohu i te pae varua i teie mahana? E! I te irava 9, te ite ra tatou i te tumu e ore ai te mau animara e taehae faahou: “E î hoi te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.” E taui anei te huru o te animara no “te ite ia Iehova”? Eita, o te taata râ te taui a ite ai ratou i te huru o te Atua Teitei e a pee ai ratou i to ˈna haerea hau. No reira i teie mahana i roto i to tatou paradaiso pae varua, mea mahanahana mau â ia ite e ua tupu teie parau tohu. I raro aˈe i te faatereraa a te Basileia, te tutava nei te mau pǐpǐ a te Mesia i te haapae i to ratou huru iria e te taehae, a ora ˈtu ai ma te hau e te au mau e to ratou mau taeae e tuahine pae varua.

10 Ei hiˈoraa i roto i teie buka, ua tauaparau tatou no nia i te tiaraa amui ore o te Kerisetiano, te mau tumu Bibilia, e te hamani-ino-raa ta te nunaa o te Atua i faaruru. E ere anei i te mea maere e i roto i teie nei ao taehae, aita te hoê “nunaa” taata huru rahi e farii nei i te hamani ino ia vetahi ê, noa ˈtu e nehenehe ratou e haapohehia? Teie ïa te haapapuraa e te fanaˈo ra te huiraatira o te Arii te Mesia i te hau tohuhia e Isaia! Ua parau Iesu e e itehia o vai ta ˈna mau pǐpǐ i to ratou here te tahi i te tahi. (Ioa. 13:34, 35) I roto i te amuiraa, te tamau nei te Mesia i te haapii i te Kerisetiano mau atoa i te hau, te here e te mǎrû na roto i ta ˈna “tavini haapao maitai e te paari.”—Mat. 24:45-47.

11, 12. Te faaruru ra teie nei ao i teihea huru oˈe, e nafea râ Iehova e aupuru maitai ai i to ˈna nunaa?

11 Pue te maa. Te faaruru ra teie nei ao i te oˈe pae varua. Ua faaara te Bibilia: “Inaha, te na ô maira te Fatu ra o Iehova, te fatata maira te tau e hopoi atu ai au i te oˈe i nia i te fenua, e ere râ i te oˈe maa ore, e te hiaai i te pape, i te faaroo râ i te parau a Iehova.” (Am. 8:11) Te faaruru atoa ra anei te huiraatira o te Basileia o te Atua i taua oˈe ra? Teie ta Iehova i tohu no nia i te taa-ê-raa i rotopu i to ˈna nunaa e to ˈna mau enemi: “E amu tau mau tavini i te maa, e pohe râ outou i te poia; inaha, e inu to ˈu ra mau tavini, e pohe râ outou i te poihâ; inaha, e oaoa to ˈu ra mau tavini, e pohe râ outou i te haama.” (Isa. 65:13) Ua ite anei oe i te tupuraa o teie mau parau?

12 E au te maa varua e tae mai ia tatou ra i te hoê anavai o te aano noa ˈtu ra, e te hohonu noa ˈtu ra. Te matara noa mai ra ta tatou mau papai Bibilia, haruharuraa, video e tei piahia i nia i ta tatou reni Internet. Te tupu noa ra ta tatou mau putuputuraa e tairururaa. Te pue nei ïa ta tatou maa varua i roto i teie nei ao o te pohe poia ra i te pae varua. (Ezk. 47:1-12; Ioe. 3:18) Aita anei oe e oaoa ra i te ite e ua pue te maa varua i roto i to oe oraraa mai ta Iehova i fafau? Te tamau ra anei oe i te tamaa i ta Iehova amuraa maa?

Na roto i ta tatou mau amuiraa e fanaˈo ai tatou i te maa, te parururaa e te ea maitai i te pae varua

13. Mea nafea oe i ite ai e te ite nei te matapo e te faaroo nei te tariˈa turi mai ta Iehova i fafau?

13 Ea i te pae varua. Mea rahi roa te matapo e te tariˈa turi i te pae varua i teie mahana. (Kor. 2, 4:4) Te rapaau nei râ te Mesia i te mau maˈi na te ao atoa. Te ite nei te matapo e te faaroo nei te tariˈa turi. Ua ite anei oe i te reira? Mai te peu e ua ite oe i te noaaraa mai i te tahi mau taata te ite papu o te parau mau o te Parau a te Atua, a tiamâ ˈtu ai ratou i te haavare a te haapaoraa hape tei haamatapo e tei faaturi i to ratou tariˈa i te parau mau, ua ite ïa oe i te tupuraa o teie parau fafau: “Ia tae i te reira mahana, e faaroo ai te turi i te parau o te buka, e no te mea ua faaorehia te mohimohi e te pouri, matapo noâ iho te taata, e ite ïa.” (Isa. 29:18) Na te ao atoa i tera e tera matahiti, e hanere tausani taata tei rapaauhia i te pae varua. Te taata tataitahi tei faarue ia Babulonia rahi no te apiti ia tatou i te haamoriraa i te Atua i roto i to tatou paradaiso pae varua, e haapapuraa ïa e te tupu nei te mau parau fafau a Iehova!

14. Te feruriruriraa i te aha e puai ai to tatou faaroo?

14 Ua horoa mai te mau pene atoa o teie buka i te haapapuraa e ua aratai te Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ i roto i te hoê paradaiso pae varua e vai mau ra i teie anotau hopea. Feruriruri anaˈe ïa i te mau haamaitairaa rau ta tatou e fanaˈo nei i roto i teie paradaiso i teie mahana. E puai noa ïa to tatou faaroo e e tupu iho â ta Iehova mau parau fafau no a muri aˈe.

“Ia tae to oe ra basileia”

15. No te aha e mea papu ai e e riro te fenua ei paradaiso?

15 Tera noa iho â te opuaraa a Iehova, te faariroraa i te fenua ei paradaiso. Ua tuu oia ia Adamu raua Eva i roto i te hoê ô nehenehe mau, e ua faaue atu e faaî i te fenua i to raua huaai e e haapao i te mau animara ta ˈna i poiete. (Gen. 1:28) Ua pee râ Adamu raua Eva ia Satani i roto i ta ˈna orureraa hau, a arato atu ai i to raua huaai atoa i roto i te huru tia ore, te hara e te pohe. Aita râ te opuaraa a te Atua i taui noa ˈˈe. Ua parau anaˈe oia i te tahi parau, e tupu iho â. (A taio i te Isaia 55:10, 11.) Mea papu ïa e e î iho â teie fenua i te huaai o Adamu raua Eva, e tiaau e e aupuru maitai ratou i ta Iehova i poiete i roto i te paradaiso i te fenua nei. Ia tae i tera mahana, ua tupu roa ïa te mau parau i tohuhia i te ati Iuda tei hoˈi i to ratou fenua no nia i te huru oraraa paradaiso! Teie te tahi mau hiˈoraa.

16. Mea nafea to te Bibilia faataaraa i te huru oraraa ati ore ta tatou e fanaˈo i roto i te paradaiso?

16 Ati ore. I reira ïa te mau parau mahanahana o te Isaia 11:6-9 e tupu roa ˈi. E vai noa ïa te tane, te vahine e te tamarii i roto i te hau e te ati ore i te mau vahi atoa ta ratou e haere. Eita te animara e te taata e taehae faahou. A feruri na i te tau e hiˈo ai oe i teie fenua mai to oe nohoraa, e ǎu ai oe i roto i te anavai, te roto e te moana, e pauma ˈi oe na nia i te mouˈa, e e ori haere ai oe na te mau vahi ruperupe ma te hau. E ia topa te mahana, eita oe e haapeapea. E tupu te Ezekiela 34:25, a nehenehe atu ai te nunaa o te Atua “e parahi noa ma te ora [aore ra ma te ati ore] i te medebara; e taoto hoi i roto i te ururaau.”

17. No te aha mea papu ai e haamâha Iehova i to tatou mau hinaaro mau ia faatere te Basileia i te fenua taatoa?

17 Pue te maa. A feruri na i te tau e ore ai te veve, te tano-ore-raa te maa, te oˈe e te turutaa. Ta te nunaa o te Atua e fanaˈo ra i teie nei â i te pae varua, e haapapuraa ïa e e haamâha te Arii te Mesia i te mau hinaaro mau atoa o to ˈna huiraatira. I te oraraa Iesu i te fenua, ua faaite oia e e nehenehe ta ˈna e faatupu i teie mau parau fafau, ua faatamaa hoi oia e rave rahi tausani taata poia i te tahi noa pane e te iˈa. (Mat. 14:17, 18; 15:34-36; Mar. 8:19, 20) Ia faatere te Basileia o te Atua i te fenua taatoa, e tupu ïa te mau parau tohu mai teie: “Na ˈna e horoa mai i te ûa no ta outou mau huero, ta outou e ueue i te repo ra; e te maa e tupu i nia i te fenua ra; e riro hoi i te mea rahi . . . E i taua mahana ra, e amu hoi ta outou mau puaa i te maa o te aua rahi ra.”—Isa. 30:23.

18, 19. (a) Eaha te auraa o te parau tohu o te Isaia 65:20-22 no oe? (b) Eaha te auraa “mai te mau mahana o te raau” to tatou mau mahana?

18 I teie mahana, mea fifi no e rave rahi ia feruri e e noaa ia ratou te hoê fare nehenehe e te hoê ohipa maitai. I roto i teie faanahoraa taviri taata, mea rahi te manaˈo ra e mea maoro to ratou rohi-noa-raa i te ohipa, mea iti râ te apî no ratou e no to ratou utuafare, o te feia taoˈa rahi râ e te nounou te onahia. A feruri na i te huru o te oraraa ia tupu teie parau tohu na te ao atoa: “E patu ratou i te fare, e na ratou iho e parahi; e na ratou e tanu i te ô vine, a amu ai i te maa i reira. E ore ratou e patu, e na vetahi ê e parahi; e ore ratou e tanu, e na vetahi ê e amu; mai te mau mahana o te raau nei te mau mahana o to ˈu ra mau taata, e vai taiata te aho o to ˈu ra feia i maitihia i to te mau mea ta ratou i hamani.”—Isa. 65:20-22.

19 Eaha te auraa “mai te mau mahana o te raau” to tatou mau mahana? Ia tia oe i pihai iho i te hoê tumu raau rahi, eita anei oe e faahiahia a feruri ai ehia maororaa to ˈna tiaraa i reira, peneiaˈe na mua roa ˈˈe i to oe mau tupuna? Ahani e ora noa oe i roto i teie huru tia ore, e vai maoro atu â ïa teie tumu raau ia pohe oe a mou roa ˈtu ai to oe parau. E maitai rahi to Iehova i te haapapuraa mai e i roto i te paradaiso e piri mai ra, e ora maoro tatou i roto i te hau! (Sal. 37:11, 29) Ia tae i te hoê mahana, e hiˈo tatou i teie mau tumu raau mai te aihere e tupu a maemae atu ai, a ora noa ˈi tatou e a muri noa ˈtu!

20. E nafea e ea maitai roa ˈi to te huiraatira taiva ore o te Basileia?

20 Ea maitai roa. I teie mahana, o tatou pauroa te roohia i te maˈi e te pohe. Nehenehe e parau e maˈi to tatou pauroa, ua raea hoi tatou i te hoê maˈi pohe, te hara. O te tusia taraehara o te Mesia anaˈe te nehenehe e rapaau mai. (Roma 3:23; 6:23) I raro aˈe i te Faatereraa tausani matahiti, e tauturu Iesu e to ˈna mau apiti i te taata ia faufaahia i taua tusia ra, ma te faaore riirii i te mau faahopearaa ino atoa o te hara i nia i te feia haapao maitai. E tupu roa ïa te parau tohu a Isaia: “E ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi; te mau taata e parahi i reira, ua faaorehia te utua o ta ratou hara.” (Isa. 33:24) A feruri na i te tau e aita faahou e matapo, e tariˈa turi e e piriˈoˈi. (A taio i te Isaia 35:5, 6.) Aita e maˈi eita e noaa ia Iesu i te faaora, noa ˈtu eaha te maˈi. E ea maitai roa ïa to te huiraatira taiva ore o te Basileia!

21. Eaha ïa no te pohe, e no te aha e mea mahanahana ˈi teie parau fafau no oe?

21 Eaha ïa no te pohe, te faahopearaa papu o te hara? O to tatou ïa “enemi hopea,” aita hoi ta te taata e ravea i mua ia ˈna. (Kor. 1, 15:26) Mea riaria anei râ na Iehova te pohe? A tapao na i ta Isaia i tohu: “Na ˈna e haamou roa i te pohe e a muri noa ˈtu; e na te Fatu ra, na Iehova, e horoi i te roimata i te mau mata atoa ra.” (Isa. 25:8) A feruri na i tera tau! Aita e menema faahou, te hunaraa maˈi e te roimata oto! E roimata oaoa râ te tahe a faatupu ai Iehova i ta ˈna parau fafau oaoa mau e faatia faahou mai i tei pohe! (A taio i te Isaia 26:19.) I reira ïa te mau faahopearaa ino atoa o te pohe e ore roa ˈi.

22. Eaha te tupu ua faatupu anaˈe te Basileia faaterehia e te Mesia i te hinaaro o te Atua i nia i te fenua?

22 Ia hope te Faatereraa tausani matahiti, ua faatupu ïa te Basileia i te hinaaro o te Atua i nia i te fenua, e faahoˈi ïa te Mesia i te faatereraa arii i to ˈna Metua. (Kor. 1, 15:25-28) Ua noaa ïa i te huitaata te tia-roa-raa, ua ineine ïa ratou no te tamataraa hopea ia tuuhia Satani no roto mai i te tapearaa taipe o te abuso. I muri iho, e haamou roa te Mesia i tera ophi ino e to ˈna mau apiti atoa. (Gen. 3:15; Apo. 20:3, 7-10) E mea faahiahia râ te tiai ra i te feia atoa i ore i taiva ia Iehova. Aita paha e parau tano aˈe no te faataa i te reira, maori râ tei papaihia i roto i te Bibilia, oia hoi e noaa ia ratou “te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua.”—Roma 8:21.

E faatupu te Basileia i te mau parau fafau atoa a Iehova no te huitaata e te fenua

23, 24. (a) No te aha e mea papu ai e e tupu te mau parau fafau a te Atua? (b) Eaha ta oe e faaoti papu e rave?

23 E ere teie mau parau fafau i te moemoeâ, e tupu iho â te reira! No te aha? A haamanaˈo i te mau parau a Iesu tei faahitihia i te pene matamua o teie buka. Ua haapii oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure ia Iehova: “Ia tae [mai] to oe ra basileia. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei mai tei te raˈi atoa na.” (Luka 11:2) E ere te Basileia o te Atua i te tahi mea ferurihia e te taata, te vai mau ra te reira e te faatere nei. E hanere matahiti i teie nei, te ite-maitai-hia ra e ua faatupu te reira i te mau parau fafau a Iehova i roto i te amuiraa. Mea papu ïa e e tupu te mau parau fafau atoa a Iehova ia mana roa te Basileia o te Atua i nia i te fenua!

24 Ua ite tatou e tae mai iho â te Basileia o te Atua. Ua ite tatou e tupu iho â te mau parau fafau atoa a Iehova. No te aha? No te mea TE FAATERE NEI TE BASILEIA O TE ATUA! Ia uiui râ tatou tataitahi: ‘Te vaiiho ra anei au i te Basileia ia faatere i to ˈu oraraa?’ Tutava anaˈe ïa i te ora ei huiraatira taiva ore o teie Basileia i teie nei â, a faufaahia ˈtu ai tatou i ta ˈna faatereraa tia roa e te parau-tia e a muri noa ˈtu!