Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 3

Fanauhia tei faaineine i te eˈa

Fanauhia tei faaineine i te eˈa

LUKA 1:57-79

  • FANAURAAHIA IOANE BAPETIZO E MAIRIRAAHIA I TERA IˈOA

  • TOHURAA ZEKARIA I TA IOANE OHIPA A MURI AˈE

Ua fatata roa Elisabeta i te fanau i ta ˈna aiû. E toru avaˈe to to ˈna fetii o Maria faaearaa i pihai iho ia ˈna. Ua tae i te taime e vaiiho mai ai Maria ia ˈna no te hoˈi i ǒ roa i Nazareta i te pae apatoerau. I roto piri i te ono avaˈe, e fanau atoa o ˈna i ta ˈna tamaiti.

Reva ˈtura Maria e fanau ihora Elisabeta. Oaoa ihora Elisabeta raua Zekaria i te mea aita i fifi noa ˈˈe te fanauraa e mea maitai roa Elisabeta e ta ˈna aiû. I to Elisabeta faaiteraa i ta ˈna tamaiti iti i te feia tapiri e to ˈna fetii, oaoa ihora ratou e oia atoa.

Ia au i te ture a te Atua ia Iseraela, ia peritomehia te hoê aiû tamaroa i te vaˈu o te mahana i muri aˈe i to ˈna fanauraa, e i reira atoa oia e mairihia ˈi i to ˈna iˈoa. (Levitiko 12:2, 3) Ua manaˈo vetahi e ia mairihia te tamaiti a Zekaria i to ˈna iho iˈoa. Parau atura râ Elisabeta: “Eiaha! O Ioane to ˈna iˈoa.” (Luka 1:60) A haamanaˈo i ta te melahi Gaberiela i parau, ia mairihia tera aiû i te iˈoa Ioane.

Aita râ te feia tapiri e to ˈna fetii i farii, a na ô ai: “Aore roa e taata i roto i to oe fetii tera to ˈna iˈoa.” (Luka 1:61) Ma te apǎ i te rima, ani atura ratou ia Zekaria i te iˈoa ta ˈna e hinaaro e horoa no ta ˈna tamaiti. Ani maira Zekaria i te hoê iri e papai ihora i ta ˈna pahonoraa: “O Ioane to ˈna iˈoa.”—Luka 1:63.

Tupu ihora te hoê semeio i te matararaa to Zekaria vaha e to ˈna arero. Te haamanaˈo ra oe e ua vavahia oia i to ˈna oreraa e tiaturi i te parau a te melahi, oia hoi e fanau Elisabeta i te hoê tamaiti. I teie nei, te paraparau ra Zekaria. Maere ihora te feia tapiri e ui aˈera i roto i to ratou aau: “O vai hoi teie tamaiti?” (Luka 1:66) Ua taa ia ratou e i te mana o te Atua i mairihia ˈi te aiû i te iˈoa Ioane.

Na ô ihora Zekaria tei î i te varua moˈa: “Ia aruehia Iehova te Atua o Iseraela, no te mea ua aroha oia i to ˈna nunaa e ua faaora ia ratou. I horoa na oia i te hoê tara faaora no tatou no roto mai i te fare o to tavini ra o Davida.” (Luka 1:68, 69) O te Fatu Iesu, o te fanauhia mai, te “tara faaora.” Ua parau Zekaria e “i muri aˈe i to te Atua faaoraraa ia tatou i te rima o te mau enemi,” na roto ia Iesu, “e nehenehe tatou e pûpû ia ˈna i te hoê taviniraa moˈa ma te mǎtaˈu ore, te taiva ore e te parau-tia i mua i to ˈna aro e hope noa ˈtu to tatou pue mahana.”—Luka 1:74, 75.

Tohu ihora Zekaria no nia i ta ˈna tamaiti: “Area oe, e tamaiti, e parauhia oe peropheta na te Teitei, e tono hoi Iehova ia oe na mua ia ˈna no te faaineine i te eˈa no ˈna, no te faaite i to ˈna nunaa e e faaora oia ia ratou ma te faaore i ta ratou mau hara no to te Atua hoi aumihi î i te here. Mai te mahana e anaana mai i te aahiata teie aumihi î i te here no nia mai no te turama i tei parahi ra i roto i te poiri e te maru pohe, e no te aratai i to tatou avae na te eˈa o te hau.” (Luka 1:76-79) E parau tohu faaitoito mau â teie!

I tera taime, ua tae Maria aita â i faaipoipo atura i to ˈna fare i Nazareta. Eaha te tupu i nia ia ˈna ia itehia e ua hapû o ˈna?