Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 19

Haapiiraa i te hoê vahine Samaria

Haapiiraa i te hoê vahine Samaria

IOANE 4:3-43

  • HAAPIIRAA IESU I TE HOÊ VAHINE E TE TAHI ATU NO SAMARIA

  • HAAMORIRAA TA TE ATUA E FARII

A faarue ai ratou i Iudea no te haere i Galilea i te pae apatoerau, e na roto atu Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i te tuhaa fenua o Samaria. Ua rohirohi ratou no to ratou tere. I te area hora 12 i te avatea, faaea aˈera ratou i pihai iho i te oire o Sikara e faafaaea aˈera i te hoê apoo pape ta Iakoba paha i ô aore ra i aufau ia ôhia i tahito ra. I teie mahana, e itehia taua apoo pape ra i pihai iho i te oire o Naplouse.

A parahi noa ˈi Iesu i pihai iho i te apoo pape, haere aˈera ta ˈna mau pǐpǐ i Sikara e hoo mai i te maa. Haere maira te hoê vahine Samaria e huti i te pape. Na ô atura Iesu ia ˈna: “Horoa mai na maa pape ia inu vau.”—Ioane 4:7.

Eita hoi te ati Iuda e to Samaria e paraparau te tahi i te tahi no te manaˈo ino te tahi i te tahi. Maere ihora ïa te vahine Samaria e ui maira: “Eaha oe te hoê ati Iuda e ani mai ai maa pape ia ˈu te hoê vahine Samaria?” Pahono atura Iesu: “Ahiri oe i ite i te ô ta te Atua e horoa noa e te taata e parau atu ia oe: ‘Horoa mai na maa pape ia inu vau,’ o oe ïa te ani ia ˈna e e horoa ˈtu oia i te pape ora.” Na ô maira te vahine: “Aita hoi ta oe e patete no te huti mai i te pape, e mea hohonu te apoo. Nohea mai ïa teie pape ora ta oe? Aita oe i hau aˈe i to matou tupuna o Iakoba, tei horoa mai i teie apoo pape. Ua inu o ˈna, ta ˈna mau tamaiti e ta ˈna mau animara i te pape o teie apoo.”—Ioane 4:9-12.

Pahono atura Iesu: “Te taata e inu i teie pape, e poihâ faahou ïa. Te taata e inu i te pape ta ˈu e horoa ˈtu, e ore roa ïa e poihâ faahou, e riro râ te pape ta ˈu e horoa na ˈna mai te pape e pihaa i roto ia ˈna o te horoa ˈtu i te ora mure ore.” (Ioane 4:13, 14) Oia mau, noa ˈtu to ˈna rohirohi, ua ineine Iesu i te faaite i te vahine Samaria i te parau mau o te horoa i te ora.

Na ô maira te vahine: “Horoa mai na i taua pape ra ia ore hoi au e poihâ faahou e e hoˈi faahou mai i ǒ nei e huti i te pape.” Faahiti atura Iesu i te hoê parau ê atu i te na ôraa: “A haere a tii i ta oe tane faaipoipo e a hoˈi mai.” Pahono maira te vahine: “Aita ta ˈu e tane faaipoipo.” Eaha râ paha oia i te huru ê i ta Iesu i parau atu: “Ua tano oe i te parauraa, ‘Aita ta ˈu e tane faaipoipo.’ A pae aˈenei ta oe tane faaipoipo, e te tane ta oe e faaea nei, e ere ïa i te tane faaipoipo na oe.”—Ioane 4:15-18.

Taa ihora i te vahine Samaria ta Iesu parau, e na ô maira ma te maere: “Ia hiˈo vau, e peropheta oe.” Faaite ihora oia e mea au na ˈna te mau ohipa pae varua: “I haamori na to matou mau tupuna [to Samaria] i nia i teie mouˈa [te mouˈa Gerezima e ere hoi mea atea], te parau nei râ outou [te ati Iuda] e ia haamori te taata i Ierusalema noa e tia ˈi.”—Ioane 4:19, 20.

Tera râ, faataa ihora Iesu e e ere te vahi haamoriraa te mea faufaa: “Ua fatata te taime e ore ai outou e haamori i te Atua i nia i teie nei mouˈa e i Ierusalema atoa.” Na ô atura oia: “Ua fatata te taime, teie ïa te taime, e haamori ai te feia haamori mau i te Metua ma te varua moˈa e te parau mau, inaha te imi nei te Metua i te taata mai te reira no te haamori ia ˈna.”—Ioane 4:21, 23, 24.

Ta te Metua e imi, e nafea te feia haamori mau e haamori ai ia ˈna, eiaha râ ihea ratou e haamori ai. Putapû ihora te vahine Samaria, e na ô maira: “Ua ite au e te haere mai nei te Mesia tei parauhia te Kirito. Ia tae mai oia, e faaite roa mai oia ia matou i te mau mea atoa.”—Ioane 4:25.

Faaite atura ïa Iesu i te hoê parau mau faufaa: “O vau ïa taua taata ra.” (Ioane 4:26) A hiˈo na, ua haere mai teie vahine i te avatea e huti i te pape, e ua parau roa ˈtu Iesu ia ˈna e o ˈna te Mesia. E haamaitairaa mau â teie, no te mea ua faaite Iesu ia ˈna i te tahi parau aita â o ˈna i parau atura ia vetahi ê.

MEA RAHI TO SAMARIA TEI TIATURI

Hoˈi maira te mau pǐpǐ a Iesu na Sikara mai e te maa. Ite aˈera ratou ia Iesu i te apoo pape a Iakoba, i reira to ratou vaiihoraa ia ˈna. Tera râ, te paraparau ra raua te hoê vahine Samaria. I to te mau pǐpǐ taeraa mai, vaiiho maira te vahine Samaria i ta ˈna farii pape e reva ˈtura i te oire.

I Sikara, faatia haere ihora te vahine Samaria i ta Iesu i parau ia ˈna. Parau haapapu atura oia: “Haere mai a hiˈo i te taata o tei parau mai i te mau mea atoa ta ˈu i rave. O te Mesia paha teie.” (Ioane 4:29) E parau faufaa roa teie mai te tau o Mose mai â. (Deuteronomi 18:18) Hinaaro aˈera ïa to te oire e haere e hiˈo ia Iesu ia ite ratou ia ˈna.

Area te mau pǐpǐ, parau onoono maira ia Iesu ia amu i te maa ta ratou i rave mai. Tera râ, pahono atura Iesu: “E maa ta ˈu e amu aita outou i ite.” Maere ihora te mau pǐpǐ e na ô aˈera te tahi i te tahi: “Aita hoi e taata i afai mai i te maa na ˈna, e ere anei?” Faataa ˈtura Iesu ma te mǎrû i te auraa o ta ˈna parau i ta ˈna mau pǐpǐ atoa: “Ta ˈu maa, o te raveraa ïa i te hinaaro o tei tono mai ia ˈu e te faaotiraa i ta ˈna ohipa.”—Ioane 4:32-34.

Te ohipa ta Iesu e parau ra, e ere ïa te ootiraa kerite i roto e maha avaˈe. E ere, te faahiti ra Iesu i te ootiraa pae varua. Inaha, parau atura oia: “A hiˈo i te faaapu, ua paari te huero maa no te ootiraa. Ua aufau-aˈena-hia te taata ooti e te haaputu nei oia i te maa no te ora mure ore, ia oaoa hoi te taata ueue e te taata ooti atoa.”—Ioane 4:35, 36.

Ua taa ê na ia Iesu te ohipa e tupu i muri aˈe i to ˈna paraparauraa i te vahine Samaria. Mea rahi no Sikara tei faatupu i te faaroo ia Iesu no ta te vahine Samaria i faaite haere: “Ua parau mai oia i te mau mea atoa ta ˈu i rave.” (Ioane 4:39) No reira, i to ratou haereraa i te apoo pape mai Sikara mai, ani maira ratou ia Iesu ia faaea mai e ia paraparau atu â ia ratou. Farii ihora Iesu e parahi ihora i Samaria e piti mahana.

A faaroo ai to Samaria ia Iesu ia paraparau, mea rahi atu â tei tiaturi ia ˈna. Na ô atura ratou i te vahine Samaria: “Te tiaturi nei matou, e ere atura no ta oe i parau mai, no te mea râ ua faaroo matou iho e ua ite e o teie taata mau â te faaora o teie nei ao.” (Ioane 4:42) E hiˈoraa maitai mau â ta te vahine Samaria i horoa mai, e faaara i te anaanatae o te taata ia poro tatou no nia i te Mesia, a farii atu ai ratou i te tahi atu â haamaramaramaraa.

A haamanaˈo, i roto e maha avaˈe e haamata ˈi te ootiraa kerite e tupu i Mati e Eperera i taua tuhaa fenua ra. E avaˈe Novema ïa aore ra Titema taua taime ra. Te auraa ïa e i muri aˈe i te Pasa 30, piri i te vaˈu avaˈe to Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ faaearaa i Iudea, i te haapiiraa e te bapetizoraa i te taata. Te haere ra ïa ratou i te pae apatoerau i to ratou fenua i Galilea. Eaha te tiai mai ra ia ratou?