Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 21

I te sunago i Nazareta

I te sunago i Nazareta

LUKA 4:16-31

  • TAIORAA IESU HOÊ TUHAA O TE OTARO A ISAIA

  • TAMATARAA TO NAZARETA E HAAPOHE IA IESU

Eita e ore e ua anaanatae roa to Nazareta. Hou Iesu a faarue ai i Nazareta ia bapetizohia oia e Ioane hau rii hoê matahiti na mua ˈtu, e tamuta oia i reira. Ua matauhia râ oia i muri aˈe ei taata e faatupu i te mau ohipa mana. Hinaaro roa ˈtura ïa to te oire e ite ia ˈna ia faatupu i te reira i rotopu ia ratou.

Rahi aˈera ïa to ratou anaanatae ia ratou i ite ia Iesu i te haereraa i te sunago o te oire mai ta ˈna i matau. I reira, i faaotihia na te pure e i taiohia na te mau buka a Mose, mai tei ravehia na “i te mau sunago i te mau Sabati atoa.” (Ohipa 15:21) I taio-atoa-hia na te tahi mau tuhaa o te mau buka a te mau peropheta. I to Iesu tiaraa mai no te taioraa, ua ite atu paha oia e rave rahi ta ˈna i matau a haere ai i te sunago e rave rahi matahiti. Horoahia maira ia ˈna te otaro a te peropheta Isaia. Itea maira ia ˈna te tuhaa e faahiti ra i Tei faatavaihia e te varua o Iehova, o te itehia ra i teie mahana i roto i te Isaia 61:1, 2.

Ua taio Iesu e e poro Tei faatavaihia e e tiamâ te feia tîtî, e ite faahou te matapo, e i te tau e haamaitai faahou ai Iehova ia ratou. Horoa ˈtura Iesu i te otaro i te tavini, e parahi ihora. Hiˈo noa maira pauroa te taata ia ˈna. Paraparau ihora oia tau taime i te maoro, e faahiti maira i teie parau faufaa mau: “Teie parau i papaihia ta outou i faaroo mai nei, ua tupu ïa i teie mahana.”—Luka 4:21.

Maere ihora te taata i “te au rahi o ta ˈna mau parau,” e na ô aˈera te tahi i te tahi: “E tamaiti na Iosepha teie, e ere anei?” I te taaraa râ ia Iesu e te hinaaro ra ratou e ite ia ˈna ia faatupu i te mau ohipa mana ta ratou hoi i faarooroo na, na ô faahou atura oia: “E faaau mai paha outou ia ˈu i teie parau e na ô ra: ‘Taote, a faaora ia oe iho. Ua faaroo matou i ta oe i rave i Kaperenaumi, a na reira atoa ïa i ǒ nei, i to oe nei fenua.’” (Luka 4:22, 23) E au ra e ua manaˈo ratou e ia haamata Iesu i te faaora i te maˈi i Nazareta ia faufaahia ratou na mua. Ua manaˈo paha ratou e te haafaufaa ore ra Iesu ia ratou.

Ua taa ia Iesu to ratou manaˈo. Faahiti atura oia i te tahi mau aamu no Iseraela. Mea rahi te vahine ivi i Iseraela i te tau o Elia, ta ˈna ïa i tapao mai, e ere râ ia ratou ra i tonohia ˈi Elia. Ua haere râ oia e farerei i te hoê vahine ivi e ere i te Iseraela i te hoê oire i pihai iho mai ia Sidona, oia hoi o Zarephate, i reira to Elia faatupuraa i te hoê semeio ia ora noa taua vahine ivi ra e ta ˈna tamaiti. (Te mau arii 1, 17:8-16) E i te tau o Elisaia, mea rahi te lepera i Iseraela, ua faaora noa râ te peropheta i te lepera o Naamana no Arama, aore ra Suria.—Te mau arii 2, 5:1, 8-14.

Eaha te huru o te feia no te oire o Iesu i te faaiteraahia e te haapao noa ra ratou ia ratou iho e te ere ra ratou i te faaroo i te faahitiraahia teie mau aamu ta ratou paha e manaˈo ra e aita e tano ra? Riri ihora te feia i te sunago, tia aˈera e arato ru ihora ia Iesu i rapae i te oire. Afai atura ratou ia ˈna i te vahi topa tarere o te mouˈa teitei to reira Nazareta, e tamata ˈtura i te turai ia Iesu i raro. Ora maira râ Iesu e reva ˈtura. Pou tia ˈtura Iesu i Kaperenaumi i te pae apatoerau tooa o te râ o te miti o Galilea.