Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 25

No to Iesu aumihi i ora ˈi te lepera

No to Iesu aumihi i ora ˈi te lepera

MATAIO 8:1-4 MAREKO 1:40-45 LUKA 5:12-16

  • FAAORARAA IESU I TE LEPERA

A poro haere ai Iesu e ta ˈna e maha pǐpǐ i roto i “te mau sunago e ati aˈe Galilea,” atutu ihora te parau o te mau ohipa faahiahia roa ta Iesu i rave. (Mareko 1:39) Ua tae roa taua parau ra i te hoê oire to reira te hoê tane e maˈi lepera, aore ra oovi, to ˈna. “Ua î roa to ˈna tino i te lepera,” ta te taote Luka ïa i faataa. (Luka 5:12) Ua rahi roa anaˈe, e ai riirii noa teie maˈi riaria mau e rave rau mero o te tino.

Ua aai roa ïa te maˈi o taua tane lepera ra e i titauhia na ia faaea oia i te atea ê. Hau atu â, ia pii oia “Ua viivii, ua viivii” e taata anaˈe to pihai iho mai, ia ore ratou e tapiri roa mai, a roo-atoa-hia ratou i taua maˈi ra. (Levitiko 13:45, 46) Eaha râ ta taua lepera ra i rave? Tapiri maira oia ia Iesu e tipapa ihora i raro, a taparu ai: “E te Fatu, ia tia ia oe, e nehenehe oe e tamâ ia ˈu.”—Mataio 8:2.

E faaroo mau â to taua tane ra ia Iesu! Mea aroha atoa ia hiˈo atu ia ˈna no to ˈna maˈi! Eaha ta Iesu i rave? E oe, eaha ta oe e rave ahiri to reira atoa oe? No to ˈna aumihi, toro ihora Iesu i to ˈna rima e tapea roa ˈtura i taua tane ra. Na ô atura Iesu: “E tia ia ˈu. Ia mâ oe.” (Mataio 8:3) Ora ihora te lepera o taua tane ra, noa ˈtu e mea fifi no vetahi ia tiaturi.

Eita anei oe e hinaaro i te hoê arii aumihi e te mana mai tera te huru? Te haapapu ra te aumihi o Iesu no taua lepera ra e ia faatere mai oia ei Arii i te fenua taatoa, e tupu teie parau tohu Bibilia: “E faaherehere oia i tei paruparu ra e tei veve, e faaora hoi oia i te feia taoˈa ore ra.” (Salamo 72:13) Papu roa, e tauturu Iesu pauroa te taata i roto i te ati, tera hoi te hinaaro mau o to ˈna aau.

A haamanaˈo e na mua ˈˈe oia i faaora ˈi i taua lepera ra, i anaanatae roa na te taata i ta Iesu taviniraa. Faaroo aˈera ïa te taata i teie ohipa faahiahia roa ta ˈna i rave. O Iesu râ, aita ïa i hinaaro ia faatupu te taata i te faaroo ia ˈna no te mau mea noa ta ratou i faarooroo. Ua ite oia i te parau tohu e “e ore hoi [oia] e faaite hua i to ˈna reo i te aroâ” no te faateitei ia ˈna iho. (Isaia 42:1, 2) No reira Iesu i faaue ai i te tane ua ora to ˈna lepera: “Haapao maitai, eiaha oe e faaite i te taata, a haere râ e faaite ia oe i te tahuˈa, a pûpû atu ai i te ô i faauehia mai e Mose.”—Mataio 8:4.

Tera râ, no to ˈna oaoa rahi e ua ora to ˈna maˈi, aita taua tane ra i tapea noa na ˈna i te ohipa i tupu. Reva ihora oia e faatia haere atura i te reira. Anaanatae roa ihora te taata, e hinaaro atura e haere e hiˈo ia Iesu. Aita ˈtura ïa Iesu i nehenehe e tomo i roto i te hoê oire. Faaea noa ˈtura râ oia maa taime i te mau vahi aita e taata na reira. Noa ˈtu râ, haere noa maira te taata ia ˈna ra no te mau vahi atoa ia haapiihia ratou e ia ora to ratou maˈi.