Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 42

Tamaˈiraa Iesu i te mau Pharisea

Tamaˈiraa Iesu i te mau Pharisea

MATAIO 12:33-50 MAREKO 3:31-35 LUKA 8:19-21

  • FAAHITIRAA IESU I “TE TAPAO A IONA”

  • MEA PIRI AˈE IESU I TA ˈNA MAU PǏPǏ I TO ˈNA UTUAFARE

I te parauraa te tahi mau papai parau e Pharisea e aita Iesu e tiavaru ra i te mau demoni i te mana o te Atua, te faaino ra ïa ratou i te varua moˈa. O vai ïa ta ratou e turu, te Atua aore ra Satani? Na ô atura Iesu: “Ia aupuru outou i te tumu raau, e maa maitai ïa te hotu mai, ia ore râ outou e aupuru i te tumu raau, e maa ino ïa te hotu mai, na te maa hoi e faaite e tumu raau maitai anei aore ra eita.”—Mataio 12:33.

Mea maamaa ia pari e no te mea te tavini ra Iesu ia Satani i tia ˈi ia ˈna ia rave i te hoê ohipa maitai, te tiavaruraa i te demoni. Mai ta Iesu i faataa maitai i roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, mea maitai anaˈe te maa, mea maitai ïa te tumu raau, e ere mea ino. Te haapapu ra te pariraa tano ore a te mau Pharisea ia Iesu e mea ino ta ratou mau ohipa. Ua parau Iesu ia ratou: “Fanauˈa ophi taero ma, e nafea e tia ˈi ia outou ia parau i te mea maitai, e feia ino hoi outou? No te î o te aau e parau ai te vaha.”—Mataio 7:16, 17; 12:34.

I ta tatou mau parau e itehia ˈi te huru o to tatou aau e e haavahia mai ai tatou. Ta Iesu ïa i parau: “Te faaite atu nei râ vau e ia tae i te Mahana Haavaraa, e haavahia te taata no ta ˈna mau parau faufaa ore atoa, no ta oe hoi mau parau e faarirohia ˈi oe ei taata parau-tia, e no ta oe mau parau e faahapahia ˈi oe.”—Mataio 12:36, 37.

Noa ˈtu te mau ohipa mana ta Iesu e rave ra, ani maira te mau papai parau e Pharisea: “E te Orometua, te hinaaro nei matou ia faaite mai oe i te tahi tapao.” Noa ˈtu e ua ite ratou iho ia ˈna i te faatupuraa i te semeio aore ra aita, te vai ra o tei ite mata i te reira. Parau atura Iesu i taua mau aratai ati Iuda ra: “Te imi noa nei te hoê uˈi ino e te faaturi i te tahi tapao, o te tapao a Iona te peropheta anaˈe râ te horoahia ˈtu.”—Mataio 12:38, 39.

Faataa roa ˈtura Iesu i te auraa o ta ˈna parau: “I vai na hoi Iona i roto i te opu o te hoê iˈa rahi e toru rui e toru ao, e vai atoa ïa te Tamaiti a te taata nei i raro i te repo e toru rui e toru ao.” I horomiihia na Iona e te tahi iˈa rahi, e ua haere mai râ i rapae i taua iˈa ra mai te huru ra e ua faatia-faahou-hia mai oia. Tohu ihora Iesu e e pohe oia, e i te toru o te mahana, e faatiahia mai oia. I te tupuraa te reira i muri aˈe, aita te mau aratai ati Iuda i farii i “te tapao a Iona,” aita hoi ratou i tatarahapa e i taui. (Mataio 27:63-66; 28:12-15) Area “to Nineve,” ua tatarahapa ïa i to Iona pororaa ia ratou. E faahapa ïa ratou i teie nei uˈi. Ua parau atoa Iesu e e faahapa atoa te arii vahine no Seba ia ratou na roto i ta ˈna i rave. Ua hinaaro oia e faaroo roa ˈtu i te paari o Solomona e ua maere roa oia. Na ô atura Iesu: “E taata to ǒ nei tei rahi aˈe ia Solomona.”—Mataio 12:40-42.

Ua faaau Iesu i te tupuraa o teie nei uˈi ino i to te hoê taata e varua viivii tei haere i rapae ia ˈna. (Mataio 12:45) No te mea aita e mea maitai i roto i teie taata, hoˈi maira te varua ino e e hitu varua ino aˈe ia ˈna i roto i taua taata ra. Oia atoa, i tamâhia na e i haamaitaihia na te nunaa Iseraela, mai te taata ua haere te varua viivii i rapae ia ˈna. Aita râ te nunaa i farii i te mau peropheta a te Atua, a patoi roa ˈtu ai ia Iesu, tei ia ˈna ra hoi te varua o te Atua. Mea ino roa ˈtu â ïa te huru tupuraa o te nunaa i to na mua ˈˈe.

A paraparau noa ˈi Iesu, tae maira to ˈna metua vahine e to ˈna mau teina e tia noa ihora ratou na pihai iho i te nahoa. Na ô maira vetahi e parahi ra i pihai iho ia ˈna: “Tei rapaeau to metua vahine e to mau taeae, te hinaaro nei e farerei ia oe.” Faaite atura Iesu e mea piri roa o ˈna e ta ˈna mau pǐpǐ, e au iho â i te taeae, te tuahine e te metua vahine no ˈna. A tohu ai oia i ta ˈna mau pǐpǐ, na ô atura oia: “To ˈu metua vahine e to ˈu mau taeae, o te feia ïa e faaroo i te parau a te Atua e e haapao i te reira.” (Luka 8:20, 21) Te parau ra ïa oia e noa ˈtu e mea faufaa to ˈna taairaa e to ˈna fetii, mea faufaa aˈe to ˈna taairaa e ta ˈna mau pǐpǐ. Mea mahanahana mau â to tatou taairaa e to tatou mau taeae i te pae varua, ia haafeaa iho â râ vetahi ê ia tatou aore ra ia faaino mai ia tatou e i ta tatou mau ohipa maitatai!