Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 43

Faahohoˈaraa no nia i te Faatereraa arii

Faahohoˈaraa no nia i te Faatereraa arii

MATAIO 13:1-53 MAREKO 4:1-34 LUKA 8:4-18

  • HOROARAA IESU I TE FAAHOHOˈARAA NO NIA I TE FAATERERAA ARII

E au ra e tei Kaperenaumi Iesu i to ˈna tamaˈiraa i te mau Pharisea. I muri iho i taua mahana ra, faarue ihora oia i te fare e haere atura i te pae miti o Galilea, i reira te nahoa i te rururaa. Haere atura Iesu i nia i te hoê poti, faaatea rii atura i tai e haamata ihora i te haapii i te nahoa no nia i te Faatereraa arii o te raˈi. Ua rave oia i te tahi mau faahohoˈaraa, aore ra parabole. Ua matau te feia e faaroo ra ia ˈna e rave rahi tupuraa ta ˈna i faahiti, a taa oioi atu ai ia ratou e rave rau parau no nia i te Faatereraa arii.

Faahiti atura Iesu na mua i te hoê taata o te ueue ra i te huero. Mairi ihora te tahi mau huero na te hiti purumu, a amuhia ˈtu ai e te manu. Area te tahi atu, na te vahi ofaifai ïa aita i rahi te repo. Aita tera mau huero i aˈa i raro roa, e paapaa aˈera te mau huero i tupu mai i te mahana a mǎrô atu ai. Mairi ihora te tahi atu mau huero i roto i te mau raau taratara, e tapoˈihia maira te mau huero i tupu mai. E te tahi mau huero, mairi ihora ïa i nia i te repo maitai. Hotu maira “taihanere ta teie, taiono ahuru ta tera e taitoru ahuru ta te tahi atu.”—Mataio 13:8.

I roto i te tahi atu faahohoˈaraa, ua faaau Iesu i te Faatereraa arii i te hoê taata o te ueue i te huero. A taoto ai aore ra a ara ˈi taua taata ra, tupu maira te huero “ma te ore oia e ite” mea nafea. (Mareko 4:27) Tupu noa maira te huero e horoa maira i te maa ta ˈna e nehenehe e ooti.

Faahiti atura Iesu i te toru o te faahohoˈaraa. Ueue ihora te hoê taata i te huero maitai. “A taoto noa ˈi râ te taata,” ueue ihora te hoê enemi i te zizania i te vahi i ueuehia ˈi te sitona. Ani maira te mau tavini i taua taata ra ia hutihuti anei ratou i te zizania e tia ˈi. Pahono atura oia: “Eiaha, aˈunei outou e hutihuti mai ai i te zizania e te sitona atoa. A vaiiho ia tupu apipiti e ia auhune noa ˈtu, e ia tae i te ootiraa, na ˈu e parau i te feia ooti: A hutihuti na mua i te zizania e a taamu ia taninahia i te auahi e a haaputu i muri iho i te sitona i roto i ta ˈu fare vairaa maa.”—Mataio 13:24-30.

Ua matau e rave rahi e faaroo ra ia Iesu i te ohipa faaapu. Ua faahiti atoa Iesu i te huero sinapi, tei matau-maitai-hia. E tupu mai taua huero ra, a riro atu ai ei tumu raau, a nehenehe atu ai te manu e parahi i nia i to ˈna mau amaa. Ua parau Iesu: “E au te Faatereraa arii o te raˈi i te hoê huero sinapi ta te hoê taata i rave e i tanu i roto i ta ˈna faaapu.” (Mataio 13:31) E ere i te haapiiraa no nia i te ohipa faaapu ta Iesu e horoa ra. Te faataa ra oia e nafea te tahi huero nainai e riro mai ai ei tumu raau rahi mau.

Faahiti atura Iesu i te tahi tupuraa ua matau e rave rahi e faaroo ra ia ˈna. Ua faaau oia i te Faatereraa arii o te raˈi i “te hopue ta te hoê vahine i rave e i anoi i roto e toru faito faraoa ota.” (Mataio 13:33) E moˈe roa te hopue i roto i te faraoa ota. Ua rapu anaˈe râ te hopue i roto i te faraoa ota, e maraa te faraoa ôihia. E taui roa te faraoa ota, a maraa roa ˈi te faraoa ôihia, noa ˈtu e eita te reira e ite-oioi-hia.

I muri iho i to Iesu horoaraa i teie mau faahohoˈaraa, tuu ihora oia i te nahoa ia haere, e hoˈi atura oia i te fare i reira oia e parahi ai. Aita i maoro, haere maira ta ˈna mau pǐpǐ ia ˈna ra, o te hinaaro ra e taa i te auraa o ta ˈna mau parau.

FAUFAARAA O TA IESU MAU FAAHOHOˈARAA

Ua faaroo aˈena te mau pǐpǐ ia Iesu i te faahitiraa i te mau faahohoˈaraa, eiaha râ mai tera roa. Ui maira ratou: “No te aha oe e paraparau ai ia ratou ma te faaohipa i te mau faahohoˈaraa?”—Mataio 13:10.

Ia tupu te parau tohu Bibilia te tahi tumu. Te na ô ra te faatiaraa a Mataio: “Maoti noa te mau faahohoˈaraa e haapii ai oia ia ratou, ia tupu hoi tei tohuhia e te peropheta: ‘E parau ta ˈu vaha i te mau faahohoˈaraa. E faaite haere au i te mau mea hunahia mai te omuaraa mai â.’”—Mataio 13:34, 35; Salamo 78:2.

E tumu ê atu râ i rave ai Iesu i te faahohoˈaraa. E faaite mai te reira i te huru mau o te taata. Mea rahi o ratou o te hiˈo ia Iesu ei taata ite i te faatia i te aamu e o te faatupu i te semeio, eiaha râ ei taata ia aurarohia ei Fatu e ia peehia ma te aau atoa. (Luka 6:46, 47) Aita ratou i hinaaro e taui i to ratou manaˈo aore ra huru oraraa. Aita iho â ratou i hinaaro ia putapû roa ratou i te poroi.

Pahono atura Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “No reira vau e paraparau ai ia ratou na roto i te mau faahohoˈaraa, te hiˈo ra hoi ratou aita râ e haroˈaroˈa ra i ta ratou e hiˈo ra, te faaroo ra aita râ e taa ra i ta ratou e faaroo ra e te auraa atoa o te reira. I nia ia ratou e tupu ai te parau tohu a Isaia e na ô ra: ‘. . . Ua etaeta hoi te aau o teie nunaa.’”—Mataio 13:13-15; Isaia 6:9, 10.

E ere râ teie parau no te feia atoa e faaroo ra ia Iesu. Faataa ihora oia: “Te oaoa nei . . . outou, no te mea te ite nei to outou mata e te faaroo nei to outou tariˈa i teie mau mea. Oia mau ta ˈu e parau atu: Mea rahi te peropheta e te taata parau-tia tei hinaaro e ite i te mau mea ta outou e hiˈo nei, aita râ i ite, e faaroo atoa i te mau mea ta outou e faaroo nei, aita râ i faaroo.”—Mataio 13:16, 17.

E aau farii mau â to na 12 aposetolo e te tahi atu mau pǐpǐ taiva ore. No reira Iesu i parau atu ai: “Ua horoahia ia outou te taaraa i te mau parau huna moˈa o te Faatereraa arii o te raˈi, aita râ i horoahia ia ratou.” (Mataio 13:11) No to ratou hinaaro mau e taa i te auraa, faataa ˈtura Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ i te faahohoˈaraa o te taata ueue huero.

Na ô ihora Iesu: “Te huero, o te parau ïa a te Atua.” (Luka 8:11) E te repo, o te aau ïa. E parau faufaa roa teie no te taa i te auraa o ta ˈna faahohoˈaraa.

No te huero tei ueuehia i nia i te repo tei taataahihia na te hiti purumu, faataa ihora Iesu: “Haere maira te Diabolo e iriti ê ihora i te parau i roto i to ratou aau, ia ore hoi ratou e tiaturi e ia ore ratou e ora.” (Luka 8:12) No te huero i ueuehia i nia i te vahi ofaifai, te faahiti ra Iesu i te aau o te feia tei farii i te parau ma te oaoa, aita râ te parau i aˈa i roto i to ratou aau. “I te tupuraa te ati aore ra te hamani-ino-raa no te parau,” turori aˈera ratou. Oia mau, i te tupuraa mai te fifi, te patoiraa paha a te utuafare aore ra a te tahi atu, aita ˈtura ratou i tiaturi faahou.—Mataio 13:21; Luka 8:13.

E te huero i mairi i roto i te mau raau taratara? Faataa ˈtura Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e o te feia ïa tei faaroo i te parau. Ua poˈi roa râ ratou i “te haapeapearaa no te oraraa i roto i teie faanahoraa o te ao nei e te mana haavarevare o te taoˈa.” (Mataio 13:22) I vai na te parau i roto i to ratou aau, ua tapoˈihia râ te parau e aita ˈtura i hotu mai.

Te repo hopea ta Iesu i faataa, o te repo maitai ïa. O te feia ïa tei faaroo e tei farii i te parau i roto i to ratou aau, a taa ˈtu ai i te auraa mau o te reira. Eaha te tupu mai? E “hotu mai” ratou. E ere hoê â matahiti to ratou, e mea maˈimaˈi vetahi. E ere ïa hoê â faito ta ratou e nehenehe e horoa. E taihanere ta te hoê, e taiono ahuru ta te tahi, e taitoru ahuru ta te tahi atu. No te taviniraa i te Atua, e haamaitaihia “te feia . . . tei faaroo i te parau ma te aau maitai roa, tei tapea maite i te reira e tei hotu mai a faaoromai tamau ai i te fifi.”—Luka 8:15.

Eita e ore e ua putapû roa te mau pǐpǐ i teie mau parau, ua ani hoi ratou ia Iesu ia faataa i ta ˈna mau haapiiraa! Taa maitai atura ia ratou ta ˈna mau faahohoˈaraa. Ta Iesu iho â i hinaaro, a nehenehe atu ai ratou iho e faaite i te parau mau ia vetahi ê. Parau atura Iesu: “Eita te hoê mori e tuuhia i raro aˈe i te hoê farii aore ra i raro aˈe i te hoê roˈi, e tuuhia râ i nia i to ˈna vairaa, e ere anei?” Horoa ˈtura oia i teie aˈoraa: “E tariˈa to ˈna no te faaroo, a faaroo ïa.”—Mareko 4:21-23.

FANAˈORAA I TE TAHI ATU Â HAAPIIRAA

I muri iho i to Iesu faataaraa i te faahohoˈaraa o te taata ueue huero, hinaaro aˈera te mau pǐpǐ e ite hau atu â. Parau maira ratou: “A faataa mai na i te faahohoˈaraa o te zizania i roto i te faaapu.”—Mataio 13:36.

I to te mau pǐpǐ aniraa i te reira, mea taa ê ïa to ratou huru i to te nahoa i tatahi. Mea faaroo noa ta te nahoa, aita râ i hinaaro e taa i te auraa o te mau faahohoˈaraa e te faaohiparaa o te reira. Ua navai noa ia ratou te mau manaˈo rahi o teie mau faahohoˈaraa. Faaite ihora Iesu i te taa-ê-raa i rotopu i te nahoa i tatahi e ta ˈna mau pǐpǐ tei ani ia ˈna i te tahi atu â haapiiraa, a na ô ai:

“A faaroo maitai i ta outou e faaroo nei. Tei te huru o ta outou faitoraa e faito-atoa-hia ˈi ta outou, oia mau, hau atu â ta outou e fanaˈo.” (Mareko 4:24) Te faaroo maitai ra iho â te mau pǐpǐ i ta ratou e faaroo mai ra ia Iesu. Te faito ra ratou i to Iesu tâuˈaraa ia ratou ma te aau tae, e te fanaˈo ra ratou i te tahi atu â haapiiraa, haamaramaramaraa. No reira, no te pahono i te aniraa a ta ˈna mau pǐpǐ no nia i te faahohoˈaraa o te sitona e te zizania, faataa ˈtura Iesu:

“Te taata tei ueue i te huero maitai, o te Tamaiti ïa a te taata nei, te faaapu, o te ao nei ïa. Te huero maitai, o te mau tamarii ïa a te Faatereraa arii, area te zizania, o te mau tamarii ïa a te varua ino, e te enemi tei ueue i te zizania, o te Diabolo ïa. Te ootiraa, o te anotau hopea ïa o te hoê faanahoraa o te ao nei, e te feia ooti, o te mau melahi ïa.”—Mataio 13:37-39.

I muri iho i to Iesu tatararaa i ta ˈna faahohoˈaraa, faaite ihora oia i te ohipa e tupu. Oia hoi i te anotau hopea o te faanahoraa o te ao nei, e faataa ê te mau melahi i te mau Kerisetiano e au i te zizania e “te mau tamarii” mau “a te Faatereraa arii.” E haaputuputuhia “te feia parau-tia,” a anaana ˈtu ai ratou i muri aˈe “i roto i te Faatereraa arii a to ratou Metua.” “Te mau tamarii” râ “a te varua ino,” e haamouhia ïa, i reira ratou “e taˈi ai e to ratou niho e maˈuˈu ai i te ahoaho.”—Mataio 13:41-43.

Horoa ihora Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e toru atu â faahohoˈaraa. Teie te matamua: “E au te Faatereraa arii o te raˈi i te hoê taoˈa tei hunahia i te hoê tuhaa fenua, ta te hoê taata i ite e i huna faahou, e no to ˈna oaoa, haere atura oia e hoo pauroa i ta ˈna mau mea, e hoo maira i taua tuhaa fenua ra.”—Mataio 13:44.

Te piti: “E au atoa te Faatereraa arii o te raˈi i te hoê taata hoohoo ratere e imi ra i te poe nehenehe. I to ˈna iteraa i te hoê poe moni rahi, haere atura oia e ru aˈera i te hoo pauroa i ta ˈna mau mea, e hoo maira i taua poe ra.”—Mataio 13:45, 46.

Na roto i teie na faahohoˈaraa, te faaite maitai ra Iesu i te ineineraa te hoê taata i te rave i te mau haapaeraa no te mau mea faufaa mau. Ua ru te taata hoohoo i “te hoo pauroa i ta ˈna mau mea” ia noaa mai ia ˈna te poe moni rahi hoê roa. Ua nehenehe te mau pǐpǐ a Iesu e taa i te hiˈoraa o te poe faufaa roa. Te taata atoa tei itea mai ia ˈna te taoˈa hunahia i te hoê tuhaa fenua, ua “hoo pauroa i ta ˈna mau mea” ia noaa mai ia ˈna te reira. I roto i na hiˈoraa, te vai ra te tahi mea faufaa mau ia noaa mai e ia poiherehia. E nehenehe te reira e faaauhia i te mau haapaeraa ta te hoê taata e rave ia mâha to ˈna hiaai i te mau mea pae varua. (Mataio 5:3) Vetahi o te faaroo ra ia Iesu ia horoa i teie nau faahohoˈaraa, ua ineine ê na i te rohi ia mâha to ratou hiaai i te mau mea pae varua e i te riro ei pǐpǐ mau na ˈna.—Mataio 4:19, 20; 19:27.

E te toru, ua faaau ïa Iesu i te Faatereraa arii o te raˈi i te hoê upeˈa ua î i te mau huru iˈa atoa. (Mataio 13:47) A faataa-ê-hia ˈi te iˈa, ua haaputuhia te iˈa maitatai i roto i te farii e ua faaruehia te iˈa eita e amuhia. Ua parau Iesu e i te anotau hopea atoa o te faanahoraa o te ao nei, e faataa ê te mau melahi i te feia ino e te feia parau-tia.

Te rave atoa ra Iesu iho i te tahi ohipa ravaai pae varua i to ˈna titauraa i ta ˈna mau pǐpǐ matamua ia riro ei “ravaai taata.” (Mareko 1:17) Ua parau râ oia e e tupu ta ˈna faahohoˈaraa o te upeˈa a muri aˈe, “i te anotau hopea o te faanahoraa o te ao nei.” (Mataio 13:49) Ua nehenehe ïa te mau aposetolo e te tahi atu mau pǐpǐ e faaroo ra ia Iesu e taa e e tupu te tahi mau mea anaanatae roa a muri aˈe.

Ua faufaahia ˈtu â te feia e faaroo ra i te mau faahohoˈaraa horoahia mai nia mai i te poti. “I ta ˈna anaˈe râ mau pǐpǐ e faataa ˈi oia i te mau mea atoa” ma te aau tae. (Mareko 4:34) “E au” oia “i te hoê fatu fare o te rave mai roto mai i ta ˈna mau taoˈa i te mea apî e te mea tahito atoa.” (Mataio 13:52) I to ˈna horoaraa i taua mau faahohoˈaraa ra, aita Iesu e faaite ra e mea ite oia i te haapii i te taata. Aita, te faaite ra oia i ta ˈna mau pǐpǐ i te pue parau mau e au i te hoê taoˈa moni rahi. E “orometua haapii” otahi mau â oia.