KAPITE 43
Te ʼu Lea Fakatata ʼo ʼUhiga Mo Te Puleʼaga
MATEO 13:1-53 MALEKO 4:1-34 LUKA 8:4-18
-
ʼE FAI E SESU NI LEA FAKATATA ʼO ʼUHIGA MO TE PULEʼAGA
Neʼe lagi nofo ia Sesu ʼi Kapenaume ʼi te temi ʼae neʼe ina fakatonutonuʼi ai te kau Faliseo. Ki muli age ʼi te ʼaho ʼaia, neʼe mavae ʼi te ʼapi ʼo alu ki te Tai ʼo Kalilea ʼae neʼe tuʼu ovi age pea neʼe fakatahitahi age te hahaʼi kaugā malie. Neʼe heka ia Sesu ki he vaka, ʼo fakamamaʼo mai te kauvai, pea neʼe kamata faiakonaki ai ki te hahaʼi ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga ʼo selo. ʼI tana faiakonaki ʼaia, neʼe lahi tana fakaʼaogaʼi te ʼu lea fakatata. Pea neʼe iloʼi lelei e te hahaʼi te ʼu faʼahi ʼae neʼe talanoa ki ai Sesu, ʼo faigafua ai kia natou tanatou mahino ki te ʼu agaaga kehekehe ʼo te Puleʼaga.
Neʼe kamata e Sesu ʼaki te lea fakatata ʼo te tagata gaue kele ʼe ina nunusi tana pulapula. Neʼe maluku ʼihi pulapula ʼi te vaʼe ala pea neʼe kai e te ʼu manulele. Pea neʼe maluku ʼihi pulapula ʼi he koga meʼa makamakaʼia neʼe mole lahi ai te kele. Neʼe homo ake, kaʼe neʼe mole feala ke ulu loloto te ʼu aka ki te kele, pea neʼe mahunu ai ʼi te laʼa pea mo moamoa ai. Neʼe maluku ʼihi pulapula ʼi te vao talatala. Pea neʼe homo ake te vao talatala ʼo taʼotaʼo. Pea neʼe maluku leva ʼihi pulapula ki te kele lelei. Neʼe natou fua “ ʼo tuʼa 100 te tahi, mo tuʼa 60 te tahi pea tuʼa 30 te tahi age.”—Mateo 13:8.
ʼI te tahi age lea fakatata, neʼe fakatatau e Sesu te Puleʼaga ki te pulapula ʼae ʼe nunusi e he tagata. ʼI te lea fakatata ʼaia, pe ʼe moe peʼe ʼala te tagata, kaʼe ʼe homohomo aipe te pulapula. Pea ʼe “mole ina iloʼi pe neʼe hoko feafeaʼi.” (Maleko 4:27) ʼE homohomo ake pea fua, pea ʼe tanaki leva e te tagata.
Neʼe fai leva e Sesu te tolu lea fakatata ʼo ʼuhiga mo te nunusi ʼo te pulapula. Neʼe nunusi e te tagata te pulapula ʼae ʼe lelei, kaʼe “ ʼi te lolotoga momoe ʼa te hahaʼi,” neʼe haʼu tona fili ʼo ina nunusi te vao kovi ʼi te lotolotoiga ʼo te fulumeto. Neʼe fakalavelave e te ʼu tagata kaugana ʼa te tagata pe ʼe tonu ke natou taʼaki te vao kovi. Neʼe ina tali fenei: “Kailoa, naʼa kotou maʼua taʼaki fakatahi te fulumeto pea mo te vao kovi. Kotou tuku ke nā hohomo fakatahi ake ʼo kaku Mateo 13:24-30.
ki te taʼukai, pea ʼi te temi ʼo te taʼukai, ʼe au ui fenei anai ki te ʼu tagata tanaki taʼukai: Kotou taʼaki muʼa ia te vao kovi ʼo haʼi fakafuhiga ke tutu, pea kotou tanaki leva te fulumeto ki toku fale tanakiʼaga.”—Tokolahi ia natou ʼae neʼe fagono kia Sesu neʼe natou iloʼi te gaue kele. Neʼe toe talanoa ia Sesu ʼo ʼuhiga mo te kiʼi tegaʼi sinapi, ʼae neʼe iloʼi lelei e te hahaʼi. ʼE tuputupu ʼo liliu ko he fuʼu ʼakau ʼe lahi, pea ʼe ʼomai te ʼu manulele ʼo fai ʼonatou moeʼaga ʼi ʼona vaʼa. ʼO ʼuhiga mo te pulapula ʼaia, neʼe ui fenei e Sesu: “ ʼE feala ke fakatatau te Puleʼaga ʼo selo ki he tegaʼi sinapi neʼe to e he tagata ʼi tana gaueʼaga.” (Mateo 13:31) Kaʼe neʼe mole fia fai e Sesu he ako ʼo ʼuhiga mo te ʼu fuʼu ʼakau. ʼAki te lea fakatata ʼaia, neʼe fakaha e Sesu pe ʼe lava feafeaʼi ki he kiʼi meʼa veliveli hana tuputupu ʼo liliu ko he meʼa ʼe lahi ʼaupito.
Neʼe talanoa leva ia Sesu ʼo ʼuhiga mo te tahi meʼa neʼe iloʼi lelei e te tokolahi ʼae neʼe fagono kia te ia. Neʼe ina fakatatau te Puleʼaga ʼo selo “ki he meʼa fakatupu neʼe toʼo e he fafine ʼo natu fakatahi mo he ʼu kilo falena ʼe hogofulu.” (Mateo 13:33) Logo la ʼe mole kita sio ki te meʼa fakatupu ʼaia, kaʼe ka natu fakatahi mo te falena, ʼe mafola ʼi te falena katoa, pea ʼe ina fakatupu. ʼE hoko ai he tuputupu pea mo he ʼu fetogi fakaofoofo ʼe mole kita tokagaʼi atu aipe.
ʼI tana ʼosi fai te ʼu lea fakatata ʼaia, neʼe kole e Sesu ki te hahaʼi kaugā malie ke natou mavae pea neʼe toe liliu ki te ʼapi ʼae neʼe nofo ai. Mole fualoa mo te olo age ʼo ʼana tisipulo he neʼe natou fia mahino ki te ʼu lea fakatata ʼaia.
NEʼE FUA LELEI FEAFEAʼI KIA NATOU TE ʼU LEA FAKATATA ʼA SESU?
Neʼe kua logo pe te ʼu tisipulo ʼi muʼa atu ki te fakaʼaogaʼi e Sesu te ʼu lea fakatata, kaʼe neʼe heʼeki ina fakaʼaogaʼi lahi feia ʼi hana faiakonaki. Neʼe natou fai age ki ai te fehuʼi ʼaeni: “He koʼe ʼe ke palalau kia natou ʼaki ni lea fakatata?”—Mateo 13:10.
Neʼe ina fai te faʼahi ʼaia moʼo fakahoko he lea fakapolofeta ʼo te Tohi-Tapu. ʼE ui fenei ʼi te tohi ʼa Mateo: “Neʼe palalau tuʼumaʼu pe ia kia natou ʼaki ni lea fakatata, ke hoko ai te folafola ʼae neʼe fai e te ʼAtua ʼaki tana polofeta, ʼi tana ui fenei: ‘ ʼE au palalau anai ʼaki ni lea fakatata, ʼe au tala anai te ʼu meʼa ʼae neʼe fufu talu mai te kamataʼaga.’ ”—Mateo 13:34, 35; Pesalemo 78:2.
Kaʼe neʼe ʼi ai te tahi ʼu tupuʼaga ʼo te fakaʼaogaʼi e Sesu te ʼu lea fakatata. Neʼe feala ke ha ai te ʼu manatu ʼa te hahaʼi. Tokolahi ia natou neʼe fia fagono kia Sesu ʼuhi pe he neʼe ko he tagata faifakamatala maliē pea neʼe ina fai te ʼu milakulo. Kia natou, ko Sesu neʼe mole ko te ʼAliki, ke natou fakalogo ki ai pea mo natou muliʼi ʼaki he loto katoa. (Luka 6:46, 47) Neʼe mole natou fia fetogi ʼanatou manatu pea mo tonatou faʼahiga maʼuli. Neʼe mole natou loto ke malave te logo ki tonatou loto ke natou fai te ʼu fetogi ʼaia.
Moʼo tali ki te fehuʼi ʼa te ʼu tisipulo, neʼe ui fenei e Sesu: “Ko te tupuʼaga la ʼaia ʼo taku palalau kia natou ʼaki ni lea fakatata. Koteʼuhi ʼi tanatou sisio ʼe mole natou tokagaʼi he meʼa, pea ʼi tanatou fagono, ʼe mole natou fagono ki he meʼa, pea ʼe mole natou mahino ki ai. Pea ʼe hoko kia natou ia te lea fakapolofeta ʼa Isaia, ʼae ʼe ui fenei ai: ‘. . . Kua liliu te hahaʼi ʼaeni ʼo lotofefeka.’ ”—Mateo 13:13-15; Esaia 6:9, 10, MN.
Kaʼe neʼe mole feia te hahaʼi fuli ʼae neʼe fagono kia Sesu, he neʼe ina ui fenei: “Manuʼia ʼokotou mata koteʼuhi ʼe kotou sisio pea mo ʼokotou taliga koteʼuhi ʼe kotou fagono. He ʼe au tala moʼoni atu kia koutou, tokolahi te kau polofeta mo te hahaʼi faitotonu neʼe natou fia sisio ki te ʼu meʼa ʼae ʼe kotou mamata ki ai kaʼe neʼe mole natou sisio ki ai, pea mo natou fia logo ki te ʼu meʼa ʼae ʼe kotou logo ki ai kaʼe neʼe mole natou logo ki ai.”—Mateo 13:16, 17.
ʼEi, ko te ʼu apositolo ʼe toko 12 pea mo te tahi age ʼu tisipulo agatonu neʼe natou tali ʼaki he loto katoa te ʼu meʼa ʼae neʼe natou logo ki ai. Koia neʼe ui fenei ai e Sesu: “Kua foaki atu kia koutou te mahino ki te ʼu meʼa fakalilo tapu ʼo te Puleʼaga ʼo selo, kaʼe neʼe Mateo 13:11) ʼI te fia mahino moʼoni ʼa te ʼu tisipulo, neʼe fakamahino age e Sesu te lea fakatata ʼo te tagata gaue kele.
mole foaki age ia kia natou.” (Neʼe ui fenei e Sesu: “Ko te pulapula ʼe ko te folafola ʼa te ʼAtua.” (Luka 8:11) Pea ko te kele ʼe ko te loto. ʼE tokoni mai te ʼu manatu maʼuhiga ʼaia ʼe lua ke tou mahino ai ki tana lea fakatata.
ʼO ʼuhiga mo te pulapula ʼae neʼe maluku ʼi te vaʼe ala, ki te kele ʼae neʼe lahi tona haʼeleʼi, neʼe ina fakamahino fenei: “ ʼE haʼu te Tevolo ʼo toʼo te folafola ʼae ʼi ʼonatou loto ke mole natou tui pea ke mole haofaki natou.” (Luka 8:12) Pea neʼe fakamahino e Sesu ko te pulapula ʼae neʼe maluku ki te kele makamakaʼia, ʼe fakaʼuhiga ki te hahaʼi ʼae ʼe natou tali fakafiafia ʼi ʼonatou loto te folafola, kaʼe ʼe mole tauaka loloto ʼi ʼonatou loto. “ ʼE [natou] higa atu aipe moka hoko mai he mamahi peʼe ko he fakataga ʼuhi ko te logo ʼaia.” ʼEi, ka hoko mai “tonatou ʼahiʼahiʼi,” lagi ko te fakafeagai ʼo tonatou famili peʼe ko ʼihi atu, ʼe natou fakafisi ki te tui.—Mateo 13:21; Luka 8:13.
ʼE feafeaʼi ki te pulapula ʼae neʼe maluku ʼi te vao talatala? Neʼe ui e Sesu ki ʼana tisipulo ʼe fakaʼuhiga ki te hahaʼi ʼae neʼe natou logo ki te folafola. Kaʼe ʼe lahi fau kia natou “te ʼu hoha ʼo te maʼuli pea mo te malohi fakahala ʼo te ʼu koloa.” (Mateo 13:22) Logo la ʼi te kamata mai neʼe natou logo pea mo natou tali te folafola, kaʼe neʼe taʼotaʼo leva te folafola e te ʼu meʼa ʼaia, ʼo mole fua ai.
Ko te faʼahiga kele fakamuli leva ʼae neʼe talanoa ki ai Sesu, ʼe ko te kele lelei. ʼE fakaʼuhiga kia natou ʼae ʼe natou logo pea mo tali te folafola ʼi ʼonatou loto, pea mo natou mahino ki ai. Pea kotea ʼae ʼe hoko? ʼE “natou fakafua.” Pea ʼe tahi fua ʼo mulimuli ki tona aluʼaga, ohage ko tonatou taʼu peʼe ko tonatou maʼuli malolo. ʼE fua ʼo tuʼa 100 te tahi, mo tuʼa 60 te tahi pea tuʼa 30 te tahi age. ʼEi, ko te ʼu tapuakina ʼi te tauhi ʼae ki te ʼAtua ʼe maʼu e “natou ʼae ʼi tanatou ʼosi logo ki te folafola ʼaki he loto ʼe lelei mo fakahagatonu, ʼe natou taupau pea mo natou fakafua ʼaki te faʼa kataki.”—Luka 8:15.
Ko te ʼu tisipulo ʼae neʼe natou kole kia Sesu ke ina fakamahino age ʼana akonaki, neʼe lagi natou Maleko 4:21-23.
punamaʼuli ʼi te ʼu meʼa ʼaia neʼe natou logo ki ai. Kua natou mahino lelei age leva ki te ʼu lea fakatata ʼaia. Neʼe loto e Sesu ke natou mahino ki ʼana lea fakatata, ke feala ai leva hanatou fakaha ki te hahaʼi te moʼoni. Neʼe ina ui fenei: “ ʼE mahino ia, ʼe mole fakatuʼu he malama ki he lalo kato peʼe ki he lalo palepale. Kaʼe ʼe hili ia ki he tuʼulaga malama.” Pea neʼe ina fai leva te tokoni ʼaeni: “Ko ʼae ʼe ʼi ai ʼona taliga ke fakalogo.”—NEʼE TAPUAKINAʼI NATOU HE NEʼE AKOʼI AGE KIA NATOU TE TAHI ʼU MEʼA
ʼI te ʼosi fakamahino age e Sesu ki te ʼu tisipulo te lea fakatata ʼo te tagata gaue kele, neʼe loto natou ke ina akoʼi age he tahi ʼu meʼa. Neʼe natou kole fenei age: “Fakamahino mai te lea fakatata ʼo te vao kovi ʼi te gaueʼaga.”—Mateo 13:36.
ʼI tanatou kole te faʼahi ʼaia, neʼe natou fakaha ai tanatou kehekehe mo te hahaʼi ʼae neʼe ʼi te matatai. ʼE moʼoni neʼe logo te hahaʼi ʼaia ki te ʼu lea fakatata, kaʼe neʼe mole natou kumi ke natou iloʼi tonatou fakaʼuhiga pea mo feafeaʼi hanatou maʼuliʼi. Neʼe feʼauga pe kia natou tanatou logo ki te fakamatala e Sesu ʼana lea fakatata. Neʼe fakaha e Sesu te kehekehe ʼo te hahaʼi ʼaia ʼi te matatai pea mo ʼana tisipulo ʼae neʼe ʼomai ʼo kole fakamalotoloto age kia te ia ke ina akoʼi age kia natou te tahi ʼu meʼa. Neʼe ina ui fenei:
“Kotou tokakaga ki te meʼa ʼae ʼe kotou fagono ki ai. He ʼe fakafuafua anai koutou ʼo mulimuli ki takotou faʼahiga fakafuafua, ʼei, ʼe toe fakalahi atu anai.” (Maleko 4:24) Neʼe tokakaga te ʼu tisipulo ki te ʼu palalau ʼa Sesu. Neʼe natou fakafuafua te meʼa ʼae ʼe tonu ke natou foaki kia Sesu, ʼae ko tanatou tokakaga lelei ki ʼana akonaki. Pea neʼe tapuakinaʼi natou he neʼe akoʼi age kia natou te tahi ʼu meʼa, ʼei neʼe lahi age tanatou malama ki te tahi ʼu faʼahi. Koia, moʼo tali ki te fia mahino ʼo ʼana tisipulo ki te lea fakatata ʼo te fulumeto mo te vao kovi, neʼe ui fenei e Sesu:
“Ko te tagata ʼae neʼe ina nunusi te pulapula ʼae ʼe lelei ʼe ko te Foha ʼo te tagata, ko te gaueʼaga ʼe ko te malamanei. Ko te pulapula ʼae ʼe lelei ʼe ko te ʼu foha ʼo te Puleʼaga, kaʼe ko te vao kovi ʼe ko te ʼu foha ʼo ia ʼae ʼe agakovi, pea ko te fili ʼae neʼe ina nunusi te vao kovi ʼe ko te Tevolo. Ko te taʼukai ʼe ko te fakaʼosi ʼo te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa, pea ko te ʼu tagata tanaki taʼukai ʼe ko te kau ʼaselo.”—Mateo 13:37-39.
ʼI tana ʼosi fakamahino ia te ʼu faʼahi kehekehe ʼo tana lea fakatata, neʼe fakaha leva e Sesu te ʼu meʼa ʼae ka hoko. Neʼe ina ui, ʼi te fakaʼosi ʼo te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa, ko te ʼu tagata tanaki taʼukai, peʼe ko te kau ʼaselo, ʼe natou toʼo kehe anai te kau Kilisitiano loi ʼae ʼe hage ko te vao kovi mai ‘te ʼu foha moʼoni ʼo te Puleʼaga.’ ʼE tanaki anai “te kau faitotonu” pea ʼe natou gigila anai “ ʼi te Puleʼaga ʼo tanatou Tamai.” Pea kotea ʼae ka hoko ki “te ʼu foha ʼo ia ʼae ʼe agakovi”? ʼE fakaʼauha anai natou, ʼo tupu ai tanatou “fetagihi mo lotomamahi.”—Mateo 13:41-43.
Hili ʼaia, neʼe maʼu e te ʼu tisipulo he ʼu lelei mai ia Sesu ʼi tana fakaha age te tahi ʼu lea fakatata ʼe tolu. ʼUluaki, neʼe ina ui fenei: “ ʼE feala ke fakatatau te Puleʼaga ʼo selo ki he koloa neʼe fufu ʼi he gaueʼaga, pea maʼu e he tagata ʼo ina toe fufu. Pea ʼi tana fiafia, ʼe alu ʼo fakatau ia meʼa fuli ʼe ina maʼu pea ina totogi ia te gaueʼaga ʼaia.”—Mateo 13:44.
Lua, neʼe ina ui fenei: “ ʼE feala ke toe fakatatau ia te Puleʼaga ʼo selo ki he tagata fakatau koloa ʼe ina kumi he ʼu mataʼi tofe matalelei. Pea ʼi tana maʼu ia he mataʼi tofe maʼuhiga ʼaupito, neʼe alu ʼo fakatau ia meʼa fuli ʼe ina maʼu pea ina totogi te mataʼi tofe ʼaia.”—ʼAki te ʼu lea fakatata ʼaia ʼe lua, neʼe fakamaʼuhigaʼi e Sesu te lotolelei ʼa he tahi ke ina fai ni sakilifisio ke ina maʼu he meʼa ʼe maʼuhiga ʼaupito. Ko te tagata fakatau koloa neʼe ina fakatau atu aipe “ia meʼa fuli ʼe ina maʼu” ke ina totogi te mataʼi tofe maʼuhiga ʼaupito. Neʼe mahino gafua ki te ʼu tisipulo ia te faʼifaʼitaki ʼae neʼe toʼo e Sesu ʼo ʼuhiga mo te mataʼi tofe maʼuhiga. Pea ko te tagata ʼae neʼe ina maʼu he koloa neʼe fufu ʼi he gaueʼaga, neʼe ina “fakatau ia meʼa fuli” ke ina totogi te gaueʼaga ʼaia. ʼI te ʼu lea fakatata ʼaia ʼe lua, ʼe ʼi ai te meʼa ʼe maʼuhiga ʼaupito, ʼe tonu ke maʼu pea mo taupau fakalelei. ʼE feala ke fakatatau te faʼahi ʼaia ki te ʼu sakilifisio ʼae ʼe fai e he tahi ke ina maʼu te ʼu meʼa ʼae ʼe ʼaoga kia ia ʼi te faʼahi fakalaumalie. (Mateo 5:3) Ia natou ʼae neʼe logo ki te ʼu lea fakatata ʼaia neʼe fai e Sesu, neʼe kua faiga fakamalotoloto e ʼihi ke natou maʼu te ʼu meʼa ʼae ʼe ʼaoga kia natou ʼi te faʼahi fakalaumalie pea mo natou liliu ko he ʼu tisipulo moʼoni ʼa Sesu.—Mateo 4:19, 20; 19:27.
Tolu leva, neʼe fakatatau e Sesu te Puleʼaga ʼo selo ki he kupega neʼe ina puke te ʼu faʼahiga ika kehekehe. (Mateo 13:47) Pea neʼe tanaki te ʼu ika ʼae ʼe lelei ki he ʼu kato, kaʼe laku te ʼu ika ʼae ʼe kovi. Neʼe ui e Sesu ʼe feia anai ʼi te fakaʼosi ʼo te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼaeni, ʼe toʼo kehe anai e te kau ʼaselo te hahaʼi agakovi mai te hahaʼi faitotonu.
Neʼe fai e Sesu totonu te faʼahiga gelu fakalaumalie, ʼi te temi ʼae neʼe ina fakaafe ai ʼana ʼuluaki tisipulo ke natou liliu ko “he ʼu tautai tagata.” (Maleko 1:17) Kaʼe neʼe ina ui ko te lea fakatata ʼo ʼuhiga mo te kupega ʼe hoko anai ʼi te ka haʼu, “ ʼi te fakaʼosi ʼo te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼaeni.” (Mateo 13:49) Koia ʼi te logo ʼa te kau apositolo pea mo te ʼu tisipulo ki te ʼu palalau ʼaia ʼa Sesu, neʼe lagi natou mahino ai ʼe ʼi ai anai he ʼu faʼahi maʼuhiga ʼe tonu ke hoko ʼi te ka haʼu.
Ko natou ʼaia neʼe logo ki te ʼu lea fakatata ʼae neʼe fakaha e Sesu ʼi tana heka ʼi te vaka, neʼe natou maʼu he tahi ʼu lelei mai ia Sesu. Neʼe lotolelei ia Sesu ke ina “fakamahino ʼateaina pe ki ʼana tisipulo ia meʼa fuli.” (Maleko 4:34) Neʼe “tatau mo he tagata, he pule ʼo he ʼapi, ʼe ina toʼo mai tona koloa, te ʼu meʼa foʼou pea mo te ʼu meʼa ʼafeā.” (Mateo 13:52) ʼI tana fai te ʼu lea fakatata ʼaia, neʼe mole fia fakahaha e Sesu tona faiva ʼi te faiakonaki. Kaʼe neʼe ina fia vaevae mo ʼana tisipulo te ʼu moʼoni ʼae ʼe hage ko he koloa ʼe maʼuhiga. Neʼe ko he “tagata faiako” neʼe mole hona tatau.