Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 43

Biquiiñeʼ Jesús ejemplu para bisiidiʼ ni dxandíʼ de Reinu

Biquiiñeʼ Jesús ejemplu para bisiidiʼ ni dxandíʼ de Reinu

MATEO 13:1-53 MARCOS 4:1-34 LUCAS 8:4-18

  • BIQUIIÑEʼ JESÚS EJEMPLU PARA GUINÍʼ DE REINU

Zándaca nuu Jesús Capernaúm ora gudindené ca fariseu. Laaca dxi que, peru jma huadxí, bireebe ra yoo nuube que ne zebe neza ra nisadóʼ stiʼ Galilea, ni riaana gaxha de raqué. Ora yendabe raqué bidxiñaʼ stale binni laabe. Para gudxiʼbaʼ Jesús ndaaniʼ ti canuá ne bixelehuiiniʼ de ruaa nisadóʼ que ne bizulú cusiidiʼ ca binni que de Reinu ni nuu guibáʼ. Biquiiñebe ejemplu o comparación stiʼ cosa ni maca runibiáʼ binni ti cadi gaca nagana para laacaʼ guiénecaʼ ca cosa ni dxandíʼ de Reinu.

Primé ejemplu biquiiñeʼ Jesús nga stiʼ ti hombre ni ziusaba trigu. Biaba caadxi de laani guriá neza ne beeda ca pájaru ne gudocaʼ ni. Xcaadxi que biaba lade guié, ra huaxiéʼ nuu yu, cumu cadi gueteʼ nuu xcu ni la? biree si Gubidxa biguii ni ne biguunduʼ ni. Xcaadxi que biaba lade guichi ne ora gundani biidxiʼ ca la? biiti ca guichi que ni. Ne últimu, biaba xcaadxi biidxiʼ que lu layú galán ne bizulú bidiicaʼ: nuu ni bidii 100 biaje jma de ni bidxiibacabe, nuu ni bidii 60 ne xcaadxi bidii 30 (Mateo 13:8).

Biquiiñeʼ Jesús sti ejemplu, guniʼbe zeeda gaca Reinu stiʼ Dios casi ti hombre ni bisaba biidxiʼ lu layú. Stubi biidxiʼ ca gundani neca «qué gánnabe ximodo peʼ raca ni» (Marcos 4:27). Riroobaʼ yagahuiiniʼ ca ne rudiini biidxiʼ stini ne reeda hombre que ne rindisaʼ cosecha.

De raqué gudixhe Jesús guionna ejemplu ni caníʼ de ora rusábacabe biidxiʼ. Guniʼbe de ti hombre ni bisaba biidxiʼ galán lu layú stiʼ. Laga nisiaasiʼ ca hombre que, beeda enemigu stibe ne bidxiibaʼ guixi malu lade trigu que. Para beeda ca esclavu que ra nuu xpixuaanacaʼ ne gunabadiidxacaʼ laabe pa zaa gáxhacaʼ guixi malu que, peru gúdxibe laacaʼ: «Coʼ, cadi málasi ra gáxhatu guixi malu laaca gáxhatu trigu. Lagudii lugar guiroobaʼ guiropaʼ ni juntu dede dxi guiasa cosecha, ne tiempu guiasa cosecha zabeʼ ca ni guindisaʼ cosecha primeru gáxhacaʼ guixi malu ne gundiibicaʼ ni pur manojo para guicá guí ni ne despué gutópacaʼ trigu ne guchacaʼ ni ndaaniʼ troja stinneʼ» (Mateo 13:24-30).

Stale de binni cucaadiaga Jesús que nánnacaʼ gúnicaʼ dxiiñaʼ layú. Ngue runi bizeetebe sti cosa ni nabé runibiáʼ ca binni que; guniʼbe de biidxiʼ mostaza. Gúdxibe ca binni que raca biidxiʼ riʼ ti yaga naroʼbaʼ ne reeda ca pájaru ne rilacaʼ lade ca rama stini. Ne biquiiñeʼ Jesús biidxiʼ riʼ para bisiene: «Zeeda gaca Reinu ni nuu guibáʼ casi ti biidxiʼ mostaza ni gucuaa ti hombre ne bidxiibaʼ lu layú stiʼ» (Mateo 13:31). Qué niquiiñeʼ diʼ Jesús ejemplu riʼ para gusiidiʼ laacabe ximodo riroobaʼ ti yaga, sínuque biquiiñebe ni para gusiénebe laacaʼ zanda gueeda gaca xiixa ni nahuiiniʼ ti cosa naroʼbaʼ.

Yanna, guníʼ Jesús sti ejemplu ni nabé runibiáʼ ca binni que para gusiene xiixa de Reinu ni nuu guibáʼ. Bichaagabe Reinu ni nuu guibáʼ «casi levadura ni gucuaa ti gunaa ne biguuchaʼ chonna medida roʼ de harina» (Mateo 13:33). Neca qué ridúʼyanu levadura ca, peru riaazini ne rindísani cuba ca; rúnini caadxi cosa ni qué ridúʼyanu.

Guníʼ si Jesús gaayuʼ ejemplu riʼ, gúdxibe ca binni que checaʼ ne biguétabe ra yoo ra cayaanabe. Óraque bidxiña ca discípulo stibe laabe purtiʼ racaláʼdxicaʼ gánnacaʼ xii ngue nuube gusiidibe né ca ejemplu que.

¿TU BIENE CA EJEMPLU NI GUNÍʼ JESÚS?

Maca huayunadiaga ca discípulo stiʼ Jesús iquiiñebe ejemplu, peru cadi biaʼ ni biquiiñebe yanna riʼ. Ngue runi, gunabadiidxacaʼ laabe: «¿Xiñee riquiiñeluʼ ejemplu ora maʼ caníʼneluʼ laacabe pue?» (Mateo 13:10).

Biquiiñeʼ Jesús ejemplu para gaca cumplir ti profecía bizeeteʼ Mateo lu Evangeliu stiʼ: «Qué ñuu dxi niníʼnebe binni sin niquiiñebe ejemplu. Zacá guca cumplir ni maca guníʼ xa profeta que: “Zaquiiñeʼ ejemplu ora gusiideʼ, zanieeʼ cosa ni gaʼchiʼ maʼ raca stale iza”» (Mateo 13:34, 35; Salmo 78:2).

Laaca biquiiñeʼ Jesús comparación o ejemplu para guʼyaʼ xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ ca binni ni cucaadiaga laa. Stale binni rié ra nuu Jesús para si gucaadiaga ca historia ni riniʼbe ne para guʼyaʼ ca milagru ni rúnibe, peru qué ruuyacaʼ laabe casi Señor sticaʼ ne riníʼ íquecaʼ zinándacaʼ laabe o zuzuubacaʼ stiidxabe pa gudiibe laaca xiixa (Lucas 6:46, 47). Qué racalaʼdxiʼ ca binni riʼ guchaacaʼ modo nabánicaʼ ne modo riníʼ íquecaʼ. Rihuinni dxichi qué racaláʼdxicaʼ chindá mensaje que ndaaniʼ ladxidoʼcaʼ.

Ora gunabadiidxaʼ ca discípulo stiʼ Jesús laa xiñee riquiiñeʼ stale ejemplu, bisiénebe laacaʼ: «Riquiiñeʼ ejemplu para guinieniaʼ laacabe, purtiʼ neca ruuyacabe, peru ni dxandíʼ la? qué ruuyacabe, ne neca runadiágacabe, peru ni dxandíʼ la? que runadiágacabe, ne laaca qué riénecabe gastiʼ. Ne luguiácabe nga cayaca cumplir profecía stiʼ Isaías, ra ná: [...] “Maʼ biguidxi ladxidóʼ guidxi riʼ”» (Mateo 13:13-15; Isaías 6:9, 10).

Peru cadi guiráʼ binni cucaadiaga Jesús zaqué laa. Gudxi Jesús ca discípulo stiʼ: «Dichoso laatu purtiʼ ruuyatu ne runadiágatu. Peru gábecaʼ laatu ñuulaʼdxiʼ stale profeta ne hombre nachaʼhuiʼ ñuuyacaʼ ni cayuuyatu, peru qué ñuuyacaʼ ni, ne ñuuláʼdxicaʼ ñunadiágacaʼ ni cayunadiágatu, peru qué ñunadiágacaʼ ni» (Mateo 13:16, 17).

Dxandíʼ peʼ racalaʼdxiʼ ca 12 apóstol que ne xcaadxi discípulo fiel guiene ni rusiidiʼ Jesús. Ngue runi, gudxi Jesús laacaʼ: «Maʼ bidii Dios lugar laatu guiénetu secretu sagradu stiʼ Reinu ni nuu guibáʼ, peru laacabe coʼ» (Mateo 13:11). Cumu racaláʼdxicaʼ guiénecaʼ ca ejemplu ni guniʼbe que la? nga runi bisiénebe laacaʼ de ejemplu stiʼ hombre ni bisaba biidxiʼ que.

Gúdxibe laacaʼ: «Biidxiʼ ca nga stiidxaʼ Dios» (Lucas 8:11). Ne layú ca zeeda gaca ladxidóʼ binni. Risaca gánnanu guiropaʼ cosa riʼ para guiénenu ejemplu riʼ.

Guníʼ Jesús zeeda gaca ca biidxiʼ ni biaba guriá neza que ca binni «ni runadiaga stiidxaʼ Dios peru despué reeda Binidxabaʼ ne raxha ni ndaaniʼ ladxidóʼcabe para cadi guni crécabe ne cadi guilácabe» (Lucas 8:12). Ca biidxiʼ ni biaba lade guié que nga ca ni rucaadiaga stiidxaʼ Dios né guendanayecheʼ, peru qué ricaa xcu ni ndaaniʼ ladxidoʼcaʼ. Nga runi, «ora gueeda xiixa guendanagana o sanándacabe laa pur stiidxaʼ Reinu», rusaana de gapa fe. Ne «ora gueeda tiempu de prueba», zándaca ora gucaalú familia stiʼ o xcaadxi binni laa, rixeleʼ de Dios (Mateo 13:21; Lucas 8:13).

¿Laga ca biidxiʼ ni biaba lade guichi que yaʼ? Guníʼ Jesús laacabe nga ca ni runadiaga stiidxaʼ Reinu, peru rudii lugar «guuti preocupación stiʼ guidxilayú riʼ laa ne poder stiʼ bidxichi» (Mateo 13:22). Neca rucaadiaga binni ca stiidxa Dios, peru casi ñaca rati biidxiʼ ca ndaaniʼ ladxidóʼ ne qué rudiini resultadu.

Ne últimu, bizeeteʼ Jesús de layú galán que. Laani nga ca binni ni runadiaga stiidxa Reinu ne ricaacaʼ ni purtiʼ riénecaʼ significadu stini. Ne rudiini resultadu. Peru cadi guiráʼ binni rudii biáʼqueca purtiʼ nuu tu laa maʼ huaniisi o nuu tu laa huará. Nuu ni rudii 100 biaje jma de ni bidxiibacabe, nuu ni rudii 60 biaje jma, ne xcaadxi rudii 30 biaje jma. Riguu Dios ndaayaʼ «ca ni ricaa diidxaʼ que de guidubi ladxidóʼ ne qué rundaa ni, ne rudii neca cayuni huantar guendanagana» (Lucas 8:15).

Zándaca nabé bidxagayaa ca discípulo —ca ni yenabadiidxaʼ laabe que— ora bisiene Jesús xi raca significar ca ejemplu que. Yanna huaxa maʼ biene chaahuicabe ni. Racalaʼdxiʼ Jesús guiénecabe ni cusiidiʼ ti zacá gacanécabe xcaadxi guiziidiʼ ni dxandíʼ. Gudxi Jesús laacabe: «Qué ribeecabe ti lámpara para uguucabe laa xaʼnaʼ dxumi, o xaʼnaʼ cama, ¿njaʼ? ¿Cadi dxandíʼ ribeecabe ni para guzuhuaacabe ni lu candelabru la?». De raqué, bidiibe laacaʼ conseju riʼ: «Lagucaadiaga chaahuiʼ» (Marcos 4:21-23).

BISIIDIRUʼ JESÚS LAACABE XCAADXI COSA

Biene si ca discípulo que ejemplu stiʼ hombre ni bisaba biidxiʼ que, nuurucaʼ gánnacaʼ jma. Ngue runi, gunábacaʼ Jesús: «Bisiene laadu ejemplu stiʼ guixi malu ni gundani lu layú que» (Mateo 13:36).

Ni guníʼ ca discípulo riʼ, bisihuinni ni maʼ gadxé laacaʼ de ca binni ni nuu ruaaʼ nisadóʼ que. Bicaadiaga ca binni que Jesús peru qué nizaaláʼdxicaʼ ñánnacaʼ xi raca significar ca ejemplu ni biquiiñebe que ne xi nuube gusiidibe laacaʼ. Riuucaʼ conforme né ni rabísibe laacaʼ. Guníʼ Jesús maʼ gadxé ca discípulo stiʼ de ca binni ni nuu ruaa nisadóʼ, purtiʼ racaláʼdxicaʼ gánnacaʼ jma. Ne gúdxibe laacaʼ:

«Lagucaadiaga chaahuiʼ ni cayunadiágatu. Laaca medida ni iquiiñetu, ngueca guni medirnécabe laatu, dede ziuu sti ndaa lu stitu» (Marcos 4:24). Cumu cucaadiaga chaahuiʼ ca discípulo que ni cayabi Jesús laacaʼ ne nuucaʼ guiénecaʼ ni caniʼbe, ngue runi cusiidiʼ Jesús laacaʼ xcaadxi cosa. Nga runi, ora gunábacaʼ laabe gusiénebe laacaʼ ejemplu stiʼ trigu ne guixi malu, gudxi Jesús laacaʼ:

«Hombre ni bisaba biidxiʼ galán que nga Xiiñiʼ Hombre. Layú que nga guidxilayú. Biidxiʼ galán que nga ca xiiñiʼ Reinu. Guixi malu que nga ca xiiñiʼ Binidxabaʼ ne enemigu ni bisaba biidxiʼ que nga Binidxabaʼ. Cosecha que nga ra guiluxe tiempu que ne ca ni rutopa cosecha que nga ca ángel» (Mateo 13:37-39).

Gúdxisibe laacaʼ xi raca significar cada cosa ni zeeda lu ejemplu riʼ, bisiénebe laacaʼ xi zazaaca ora guiluxe tiempu o sistema: zabeechú ca ni rutopa cosecha o ca ángel, ca ni dxandíʼ «xiiñiʼ Reinu» de ca ni cadi dxandíʼ xpinni Cristu, ni zeeda gaca casi guixi malu. Zadopa ca «justu» casi ridopa cosecha ne zuzaanicaʼ casi «ruzaaniʼ gubidxa lu Reinu stiʼ Bixhózecaʼ». ¿Xi zazaaca «ca xiiñiʼ Binidxabaʼ» yaʼ? Zanitilucaʼ ne racá nga «gúʼnacaʼ ne guquiichiʼ láyacaʼ» (Mateo 13:41-43).

Óraque gudixhe Jesús xhonna ejemplu. Ndiʼ nga primé ca: «Zeeda gaca Reinu ni nuu guibáʼ casi ti tesoro gaʼchiʼ lu ti layú ni bidxela ti hombre. Bicaachiʼ hombre que ni sti biaje, ne de tantu cayecheʼ, biree zeʼ ne bitoo guiráʼ ni napa ne guzíʼ layú que» (Mateo 13:44).

Ndiʼ nga guiropa ejemplu: «Laaca zeeda gaca Reinu ni nuu guibáʼ casi ti comerciante ni ruyubi perla chaʼhuiʼ. Ora bidxélabe ti perla nabé risaca, bireebe zebe ne nagueendaca bitoobe guiráʼ ni nápabe ne guziʼbe ni» (Mateo 13:45, 46).

Biquiiñeʼ Jesús guiropaʼ ejemplu riʼ para gusiidiʼ naquiiñeʼ chuʼnu dispuestu gúninu sacrificiu pur ca cosa ni dxandíʼ risaca. Nagueendaca bitoo comerciante que «guiráʼ ni napa» para guzíʼ ti perla nabé risaca. Cadi nagana guca para ca discípulo que guiénecaʼ ejemplu riʼ. Ne hombre ni bidxela tesoro gaʼchiʼ lu ti layú, laaca bitoo guiráʼ ni napa para guzíʼ layú que. Lu guiropaʼ ejemplu riʼ, guníʼ Jesús caquiiñeʼ guni ca hombre riʼ ti cosa risaca: sicaʼ xiixa ne gápacaʼ ni. Zanda guchaaganu ni biʼniʼ ca hombre riʼ né sacrificiu ni rúninu para ganda chuʼnu gaxha de Dios (Mateo 5:3). Ca dxi stiʼ Jesús que, biʼniʼ caadxi binni ni bicaadiaga laabe stale stipa para gácacaʼ discípulo stibe ne guidxíñacaʼ Dios (Mateo 4:19, 20; 19:27).

Ne últimu, bichaaga Jesús Reinu stiʼ Dios casi ti chin ni rutopa guiráʼ clase benda (Mateo 13:47). Ne ora guleechúcabe ca benda que, guluucabe ca ni zaquiiñeʼ que ndaaniʼ dxumi, ne bisáʼbicabe ca ni qué zaquiiñeʼ. Jesús bizeeteʼ zacaca zaca dxi guiluxe guidxilayú o sistema: zabeechú ca ángel binni malu de binni nachaʼhuiʼ.

Ora biʼniʼ invitar Jesús ca discípulo stiʼ gácacaʼ «pescador de binni», laabe maca cayúnibe dxiiñaʼ de pescador peru para guchíñabe binni ra nuu Dios (Marcos 1:17). Laabe guniʼbe zaca cumplir ejemplu de chin ni rutopa benda que dxi guiluxe guidxilayú o sistema (Mateo 13:49). Zaqué gunna ca apóstol ne ca discípulo que cayaadxaruʼ para gaca cumplir ca cosa risaca riʼ.

Guizáʼ stale cosa biziidiʼ ca apóstol ne ca discípulo que ca binni ni bicaadiagaʼ si Jesús ruaa nisadóʼ que, purtiʼ bisiene Jesús laacabe ora «nuucabe stúbicabe» (Marcos 4:34). Zeeda gaca Jesús «casi ti hombre, dueñu stiʼ ti yoo, ni ribee cosa nacubi ne nayooxhoʼ lade ca tesoro stiʼ» (Mateo 13:52). Qué niquiiñeʼ Jesús ejemplu para guni presumir pabiáʼ nanna, sínuque para gusiene ca discípulo stiʼ ca cosa ni dxandíʼ, ni zeeda gaca casi tesoro ni risaca. Dxandíʼ peʼ gastiʼ sti maestru casi Jesús.