Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 53

Hoê faatere e mana to ˈna i nia i te mataˈi e te miti

Hoê faatere e mana to ˈna i nia i te mataˈi e te miti

MATAIO 14:22-36 MAREKO 6:45-56 IOANE 6:14-25

  • HINAARORAA TE TAATA E FAAARII IA IESU

  • HAERERAA IESU NA NIA I TE MITI, POHERAA TE MATAˈI IA ˈNA

Putapû roa ihora te nahoa i to Iesu faatamaa-semeio-raa e tausani taata. Parau aˈera ratou e “teie mau â te peropheta o te haere mai i roto i te ao nei,” te Mesia, e nehenehe iho â o ˈna e riro ei faatere hinaaro-mau-hia. (Ioane 6:14; Deuteronomi 18:18) Opua aˈera te nahoa e haru ia Iesu no te faaarii ia ˈna.

Taa ihora râ ia Iesu ta ratou opuaraa. Tuu atura oia i te nahoa ia hoˈi e faaue atura i ta ˈna mau pǐpǐ ia hoˈi i nia i to ratou poti. No te fano ihea? I Betesaida e i Kaperenaumi i muri iho. O Iesu râ, haere atura ïa i nia i te mouˈa e pure o ˈna anaˈe i taua po ra.

I te aahiata te marama noa ra te avaˈe, ite ihora Iesu i te poti i tai. Mea mataare te miti no te mataˈi puai, e “ua rohirohi” te mau aposetolo “i te hôeraa no te mataˈi e na mua mai ra.” (Mareko 6:48) Pou atura Iesu mai nia mai i te mouˈa e haere atura ia ratou ra na nia i te miti. “Ua hôe ratou fatata e pae aore ra e ono kilometera i te atea.” (Ioane 6:19) Ite maira te mau pǐpǐ ia Iesu mai te huru ra e e hemo ratou ia ˈna, e tuô aˈera ratou ma te mehameha: “E orama!”—Mareko 6:49.

Tamǎrû atura Iesu ia ratou: “Ia itoito outou! O vau teie, eiaha e mǎtaˈu.” Na ô maira râ Petero: “E te Fatu, i te mea e o oe teie, a faaue mai na ia ˈu ia haere atu ia oe ra na nia i te miti.” Parau maira Iesu: “Haere mai!” Pou ihora Petero, e haere tia ˈtura ia Iesu ra na nia i te miti. I to ˈna râ hiˈoraa i te mataˈi rahi, mǎtaˈu ihora Petero e haamata ˈtura i te mure i raro i te miti. Pii atura oia: “E te Fatu, faaora mai ia ˈu!” Toro oioi atura Iesu i to ˈna rima, haru ihora ia Petero e na ô atura: “Taata faaroo tapetepete, eaha oe i feaa ˈi?”—Mataio 14:27-31.

Haere atura Petero e Iesu i nia i te poti, e pohe aˈera te mataˈi. Maere ihora te mau pǐpǐ. Mea tano anei râ? Ahani ratou i taa i “te auraa o na faraoa ta Iesu i opere” aˈenei no te faatamaa semeio e tausani taata, eita ïa ratou e maere ia haere Iesu na nia i te miti e ia tamǎrû i te mataˈi. Tahopu maira ratou ia ˈna, e na ô maira: “E Tamaiti mau â oe na te Atua.”—Mareko 6:52; Mataio 14:33.

Tapae atura ratou i te fenua ruperupe e te hotu maitai o Genesareta, i te pae apatoa i Kaperenaumi. Tutau ihora ratou, e pou maira i tatahi. Ite aˈera te taata e o Iesu tera, e afai maira ratou e te tahi atu ati aˈe taua fenua ra i to ratou mau taata maˈi. I to ratou tapearaa i te hiti ahu o Iesu, ora roa ihora to ratou maˈi.

I tera taime, taa ihora i te nahoa o tei ite mata i to Iesu faatamaa-semeio-raa e tausani taata e ua reva Iesu. No reira, i te tapaeraa mai te tahi mau poti na Tiberia mai, haere aˈera te taata na nia i te mau poti no te fano i Kaperenaumi e imi ia Iesu. I to ratou iteraa ia Iesu, ani atura ratou: “Rabi, inafea oe i te taeraa mai i ǒ nei?” (Ioane 6:25) Tamaˈi ihora Iesu ia ratou. E tumu i na reira ˈi oia, ta tatou ïa e ite mai.