Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 54

Iesu “te maa o te horoa i te ora mau”

Iesu “te maa o te horoa i te ora mau”

IOANE 6:25-48

  • O IESU “TE MAA MAU NO TE RAˈI MAI”

I te pae hitia o te râ o te miti o Galilea, ua faatamaa semeio Iesu e tausani taata, e reva ˈtura i to ratou opuaraa e faaarii ia ˈna. I taua po ra, ua haere oia na nia i te miti mataare e ua faaora ia Petero tei haere atoa na nia i te miti, e tei haamata râ i te mure no te iti o to ˈna faaroo. Tamǎrû atura Iesu i te mataˈi rahi, e aita ˈtura te poti i parari. Ua ora ïa ta ˈna mau pǐpǐ.

Hoˈi atura Iesu i te pae tooa o te râ o te miti o Galilea, i Kaperenaumi. Ite aˈera te feia ta ˈna i faatamaa semeio ia ˈna e ui maira: “Inafea oe i te taeraa mai i ǒ nei?” Tamaˈi atura Iesu ia ratou ma te parau e te imi ra ratou ia ˈna no te faatamaa faahou atu. Faaitoito atura oia ia ratou ia “rave i te ohipa eiaha no te maa o te pê, no te maa râ o te vai noa e noaa ˈi te ora mure ore.” Ui maira ratou: “Eaha ïa ta matou e rave e mauruuru ai te Atua ia matou?”—Ioane 6:25-28.

Ua manaˈo paha ratou e rave i tei titauhia e te ture a Mose, ua faahiti râ Iesu i te mea faufaa roa ˈˈe: “E mauruuru te Atua ia faatupu outou i te faaroo i tei tonohia mai e ana.” Aita râ teie mau taata e faatupu ra i te faaroo ia Iesu noa ˈtu te mau ohipa atoa ta ˈna i rave. Ani maira ratou ia ˈna ia rave i te hoê tapao ia tiaturi ratou ia ˈna, a ui ai: “Eaha ta oe e rave?” Parau faahou maira ratou: “I amu na to matou mau tupuna i te mâna i te medebara, mai tei papaihia: ‘Ua horoa mai oia i te maa no te raˈi mai.’”—Ioane 6:29-31; Salamo 78:24.

No to ratou aniraa i te hoê tapao, faataa maitai atura Iesu o vai mau â te nehenehe e haamâha semeio i te mau hinaaro mau o te taata: “E parau mau ta ˈu e parau atu: Aita Mose i horoa na outou i te maa mau no te raˈi mai, na to ˈu râ Metua e horoa ˈtu nei i te maa mau no te raˈi mai. Te maa ta te Atua e horoa mai, no te raˈi mai ïa e e horoa te reira i te ora no to te ao nei.” No to ratou taa ore i ta ˈna haapiiraa, taparu maira ratou: “E te Fatu, a horoa noa mai i teie maa na matou.” (Ioane 6:32-34) Teihea râ “maa,” aore ra faraoa, ta Iesu e parau ra?

Faataa ˈtura oia: “O vau te maa o te horoa i te ora mau. O te pee mai ia ˈu, e ore roa ïa e poia faahou e o te faatupu i te faaroo ia ˈu, e ore roa ïa e poihâ faahou. Teie râ i parau na vau ia outou: Ua ite mai outou ia ˈu e aita râ i tiaturi ia ˈu. . . . Ua pou mai au mai te raˈi mai no te rave, eiaha i to ˈu hinaaro, i te hinaaro râ o tei tono mai ia ˈu. Teie te hinaaro o tei tono mai ia ˈu, ia ore roa vau ia erehia i te hoê aˈe o te taata ta ˈna i horoa mai, ia faatia faahou mai râ vau ia ˈna i te mahana hopea. Teie hoi te hinaaro o to ˈu Metua, te taata o te ite i te Tamaiti e o te faatupu i te faaroo ia ˈna, ia noaa ïa ia ˈna te ora mure ore.”—Ioane 6:35-40.

Riri ihora te ati Iuda e ohumu aˈera ia ˈna. Eaha oia i parau ai e o ˈna “te maa tei pou mai te raˈi mai”? (Ioane 6:41) No ratou, e metua taata to ˈna no Nazareta i Galilea. Ui aˈera te taata: “E ere o Iesu teie te tamaiti a Iosepha, ua ite hoi tatou i to ˈna metua tane e metua vahine?”—Ioane 6:42.

Pahono atura Iesu: “A faaea i te ohumu. E ore roa te taata e pee mai ia ˈu aita anaˈe te Metua tei tono mai ia ˈu e faafatata mai ia ˈna ia ˈu ra, e e faatia faahou mai au ia ˈna i te mahana hopea. Ua papaihia e te mau peropheta: ‘E haapiihia ratou pauroa e Iehova.’ Te taata tei faaroo i te Metua e tei farii i ta ˈna haapiiraa, e pee mai ïa ia ˈu. Aita e taata i ite mata i te Metua, o vau anaˈe râ no ǒ mai i te Atua ra. O vau anaˈe tei ite mata i te Metua. E parau mau ta ˈu e parau atu: O te tiaturi ra, e noaa ïa ia ˈna te ora mure ore.”—Ioane 6:43-47; Isaia 54:13.

I te tauaparauraa raua Nikodemo, ua faahiti Iesu i te ora mure ore e te tuatiraa o te reira i te faaroo i te Tamaiti a te taata, a na ô ai: “Ia ore ia mou te taata o te faatupu i te faaroo i [te Tamaiti otahi a te Atua], ia roaa râ te ora mure ore.” (Ioane 3:15, 16) E rave rahi atu â râ taata ta ˈna e paraparau ra, a na ô ai e e hopoia faufaa ta ˈna ia fanaˈo ratou i te ora mure ore, ta te mâna hoi aore ra te faraoa itehia i Galilea e ore e nehenehe e horoa mai. E nafea ïa e roaa ˈi te ora mure ore? Tapiti faahou atura Iesu i te parau: “O vau te maa o te horoa i te ora.”—Ioane 6:48.

Aita te aparauraa no nia i te maa mau no te raˈi mai i faaea i reira, ua uˈana roa râ i to Iesu horoaraa i te haapiiraa i te hoê sunago i Kaperenaumi.