Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 55

Huru-ê-raa te taata i ta Iesu mau parau

Huru-ê-raa te taata i ta Iesu mau parau

IOANE 6:48-71

  • AMURAA I TO ˈNA TINO E INURAA I TO ˈNA TOTO

  • HURU-Ê-RAA E RAVE RAHI E ORERAA E PEE FAAHOU IA ˈNA

I te hoê sunago i Kaperenaumi, te haapii atu ra Iesu e o ˈna te maa no te raˈi mai. E haamaramaramaraa hau ta ˈna i horoa i ta ˈna i parau aˈena i te feia tei hoˈi na te pae hitia o te râ o te miti o Galilea, ratou hoi i amu na i te faraoa e te iˈa horoahia i reira.

Parau faahou atura Iesu: “I amu na to outou mau tupuna i te mâna i te medebara e ua pohe hoi.” Faataa ˈtura oia: “O vau te maa ora tei pou mai te raˈi mai. Ia amu te taata i teie maa, e ora ïa e a muri noa ˈtu. Inaha te maa ta ˈu e horoa, o to ˈu ïa tino ia ora to te ao nei.”—Ioane 6:48-51.

I te Pasa 30, ua parau Iesu ia Nikodemo e no te here rahi o te Atua i to te ao i horoa mai ai oia i ta ˈna Tamaiti ei Faaora. Haapapu atura Iesu i te faufaaraa ia amu i to ˈna tino ma te faatupu i te faaroo i te tusia ta ˈna e pûpû, te ravea ïa e roaa ˈi te ora mure ore.

Aita râ te taata i au i te parau a Iesu. Ui aˈera ratou: “Eaha hoi teie taata e horoa mai ai i to ˈna tino ia amu tatou?” (Ioane 6:52) Ua hinaaro Iesu ia taa ia ratou e e auraa parau teie, a na ô ai:

“Ia ore outou e amu i te tino o te Tamaiti a te taata nei e ia ore outou e inu i to ˈna toto, aore ïa e ora i roto ia outou. O te amu i to ˈu tino e o te inu i to ˈu toto, e noaa ïa ia ˈna te ora mure ore . . . Inaha e maa mau to ˈu tino e e inu mau to ˈu toto. O te amu i to ˈu tino e o te inu i to ˈu toto, e vai hoê noa ïa mâua.”—Ioane 6:53-56.

Eaha paha te ati Iuda i te huru ê i te faarooraa i teie parau! Ua manaˈo paha ratou e te turai ra Iesu ia ratou i te peu amu taata e ia inu i te toto, o te opanihia e te ture a te Atua. (Genese 9:4; Levitiko 17:10, 11) E ere râ te reira ta Iesu e parau ra. Te faaite ra oia e te feia atoa e hinaaro i te ora mure ore, ia faatupu ïa i te faaroo i to ˈna tusia ia pûpû oia i to ˈna tino taata tia roa e ia manii to ˈna toto. Aita atoa e rave rahi o ta ˈna mau pǐpǐ i taa i ta ˈna haapiiraa. Na ô aˈera vetahi: “Mea huru ê roa teie parau, o vai hoi te farii i te reira?”—Ioane 6:60.

I te iteraa Iesu e te ohumu ra vetahi o ta ˈna mau pǐpǐ, na ô atura oia: “Te huru ê ra outou? Eaha râ to outou huru ia ite outou i te Tamaiti a te taata nei ia haere i nia no reira mai o ˈna? . . . No ǒ mai te mau parau ta ˈu i faahiti atu i te varua moˈa e e horoa te reira i te ora. Tera râ, aita vetahi o outou e tiaturi ra ia ˈu.” No reira, reva ˈtura e rave rahi pǐpǐ e aita ˈtura i pee faahou ia ˈna.—Ioane 6:61-64.

Ui atura Iesu i ta ˈna na 12 aposetolo: “Hinaaro atoa anei outou e haere?” Pahono maira Petero: “E te Fatu, e haere ïa matou ia vai ra? Tei ia oe ra hoi te mau parau o te ora mure ore. Ua tiaturi matou e ua ite e o oe te tavini Moˈa a te Atua.” (Ioane 6:67-69) Tera mau â te taiva ore, noa ˈtu i taua taime ra aita Petero e te tahi atu mau aposetolo i taa maitai i ta Iesu haapiiraa no nia i teie parau!

Ua au Iesu i te pahonoraa a Petero, parau atura râ oia: “Na ˈu i maiti ia outou na 12, e ere anei? E pari haavare râ hoê o outou.” (Ioane 6:70) O Iuda Isakariota ta Iesu e parau ra. Eita e ore e ua taa ia Iesu e te haamata ra Iuda i te faatupu i to ˈna mau hinaaro tia ore.

Te mea papu râ, ua mauruuru mau â Iesu i te oreraa Petero e te tahi atu mau aposetolo e faaea i te pee ia ˈna e i te apiti i te ohipa ta ˈna e rave ra no te faaora i te taata.