Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 62

Haapiiraa faufaa no nia i te haehaa

Haapiiraa faufaa no nia i te haehaa

MATAIO 17:22–18:5 MAREKO 9:30-37 LUKA 9:43-48

  • TOHU-FAAHOU-RAA IESU I TO ˈNA POHE

  • AUFAURAA OIA I TE TUTE I TE HOÊ MONI NO ROTO MAI I TE VAHA O TE IˈA

  • O VAI TEI RAHI AˈE I ROTO I TE FAATERERAA ARII?

I muri aˈe i te tauiraa to Iesu huru e to ˈna tiavaruraa i te demoni i rapae i te hoê tamaroa i Kaisarea Philipi, haere atura Iesu i Kaperenaumi. O ˈna anaˈe e ta ˈna mau pǐpǐ to ratou tere, ia ore hoi “ia ite te taata teihea oia.” (Mareko 9:30) E taime â ïa to ˈna no te faaara i ta ˈna mau pǐpǐ e e haapohehia o ˈna e no te faaineine ia ratou i te ohipa ta ratou e rave mai reira mai. Faataa ˈtura oia: “E tuuhia te Tamaiti a te taata nei i te rima o to ˈna mau enemi, e taparahi pohe ratou ia ˈna, e i te toru o te mahana, e faatiahia mai oia.”—Mataio 17:22, 23.

Ua faaroo aˈena te mau pǐpǐ i teie parau. Ua parau aˈenei Iesu e e haapohehia o ˈna, aita râ Petero i tiaturi e na reirahia oia. (Mataio 16:21, 22) Ua ite e toru aposetolo i te tauiraa to Iesu huru e ua faaroo i te aparauraa e “faarue mai” Iesu “i teie nei ao.” (Luka 9:31) “Oto roa aˈera te mau pǐpǐ” no ta Iesu mau parau, noa ˈtu aita ratou e taa maitai roa ra i te auraa. (Mataio 17:23) Te taiâ noa ra râ ratou i te uiui faahou ia ˈna.

Tae atura Iesu e ta ˈna mau aposetolo i Kaperenaumi, mai reira to Iesu raveraa i ta ˈna taviniraa e no reira atoa vetahi o ta ˈna mau aposetolo. Tapiri maira te tahi mau tane titau i te tute no te hiero ia Petero. No te tamata paha i te pari ia Iesu i te oreraa e aufau i te tute, ui maira ratou: “E ore anei ta outou orometua e aufau i te tute no te hiero?”—Mataio 17:24.

Pahono atura Petero: “Oia.” I to Petero hoˈiraa i te fare, ua ite ê na Iesu i te ohipa i tupu. Aita râ oia i tiai e na Petero e faatia mai i to ˈna tomoraa mai. Ui atura oia: “Eaha to oe manaˈo Simona? E titau te mau arii o te fenua i te mau tute rau ia vai ma? I ta ratou mau tamarii anei aore ra ia vetahi ê?” Pahono maira Petero: “Ia vetahi ê.” Na ô atura Iesu: “E ore iho â ïa te mau tamarii e aufau i te tute.”—Mataio 17:25, 26.

O te Metua o Iesu te Arii o te ao taatoa e o ˈna te haamorihia ra i te hiero. Eita ïa e titauhia ia aufau te Tamaiti a te Atua i te tute no te hiero. Na ô atura Iesu: “Teie râ, ia ore ratou ia inoino mai, e haere oe i tatahi e taora i te mǎtau, e te iˈa matamua e amu, a rave e ia hamǎmǎ oe i te vaha o te iˈa, e ite oe i te hoê moni ario [hoê setatera, aore ra e maha derama], o ta oe ïa e hopoi atu ia ratou no tâua.”—Mataio 17:27.

Amui aˈera te mau pǐpǐ e hinaaro aˈera e ui ia Iesu o vai tei rahi aˈe i roto i te Faatereraa arii. I taiâ aˈenei ratou i te uiui ia ˈna no nia i to ˈna pohe e fatata mai ra. I taua râ taime ra, aita ratou i taiâ faahou i te ani ia ˈna no nia i to ratou ananahi. Ua ite Iesu i to ratou manaˈo. I mârô aˈena hoi ratou no nia i te tahi parau a na muri mai ai ratou ia ˈna i to ratou hoˈiraa i Kaperenaumi. Ui atura ïa oia: “Eaha ta outou i mârô na a haere noa ˈi tatou na nia i te purumu?” (Mareko 9:33) No te haama, mamû noa aˈera te mau pǐpǐ, i mârô na hoi te tahi i te tahi o vai tei rahi aˈe. Tuu maira ïa te mau aposetolo i ta ratou uiraa: “O vai hoi tei rahi aˈe i roto i te Faatereraa arii o te raˈi?”—Mataio 18:1.

Mea maere i mârô ai te mau pǐpǐ mai tera, fatata hoi e toru matahiti to ratou iteraa e faarooraa ia Iesu. Tera râ, e taata tia ore ratou. Ua paari atoa mai ratou i roto i te hoê haapaoraa tei haafaufaa rahi i te toroa e te tiaraa. Oia atoa, i faaroo aˈenei Petero ia Iesu i te fafauraa e horoa ˈtu i te tahi mau “taviri” o te Faatereraa arii. Ua manaˈo anei oia e to nia ˈˈe o ˈna? Te manaˈo atoa paha ïa o Iakobo raua Ioane, tei ite mata i te tauiraa to Iesu huru.

Noa ˈtu eaha te tumu, faaafaro ihora Iesu i to ratou haerea tano ore. Pii atura oia i te hoê tamarii, tuu atura ia ˈna i ropu i te mau pǐpǐ, e na ô atura: “Ia ore outou e fariu mai, a riro ai mai te mau tamarii rii, e ore roa ïa outou e ô i roto i te Faatereraa arii o te raˈi. No reira, te taata e faahaehaa ia ˈna mai teie nei tamarii iti, o ˈna tei rahi aˈe i roto i te Faatereraa arii o te raˈi, e te taata o te farii i te hoê tamarii iti mai teie no to ˈu nei iˈoa, e farii atoa ïa ia ˈu.”—Mataio 18:3-5.

Mea faahiahia mau â teie huru haapiiraa! Aita Iesu i riri i ta ˈna mau pǐpǐ, aita atoa i parau e e taata nounou ratou e te haru toroa. Ua rave râ oia i te hoê hiˈoraa. Aita roa ˈtu e tiaraa teitei aore ra e toroa to te mau tamarii rii. Ua faaite ïa Iesu e mea faufaa roa ia hoê â huru feruriraa to ta ˈna mau pǐpǐ e to te mau tamarii rii. Horoa ˈtura oia i teie haapiiraa i ta ˈna mau pǐpǐ: “Te taata hoi o te faahaehaa ia ˈna i rotopu ia outou pauroa, o ˈna ïa tei rahi.”—Luka 9:48.