Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 62

Bisiidiʼ Jesús risaca gácanu humilde

Bisiidiʼ Jesús risaca gácanu humilde

MATEO 17:22-18:5 MARCOS 9:30-37 LUCAS 9:43-48

  • BIBIGUETAʼ GUNÍʼ JESÚS DE GUENDAGUTI STIʼ

  • GUDÍXEBE IMPUESTU NÉ TI MONEDA NI BIREE RUAA TI BENDA

  • ¿TUU NGA NI JMA RISACA LU REINU?

Biree Jesús zeʼ Capernaúm, despué de bidxaa modo bihuinni Jesús ne bisianda hombrehuiiniʼ ni nuu demonio lu xcuerpu, lu región stiʼ Cesarea de Filipo. Zinebe ca discípulo stibe purtiʼ qué nabe ganna guirutiʼ paraa nuube (Marcos 9:30). Zacá zanda guni prepararbe ca discípulo stibe para ora gátibe ne para dxiiñaʼ ni chigúnicaʼ despué. Bisiene Jesús laacabe: «Zuni entregárcabe Xiiñiʼ Hombre lu náʼ binni ne zuuticabe laa, ne lu guionna gubidxa ziasa» (Mateo 17:22, 23).

Maca binadiágacabe ni bizeeteʼ Jesús riʼ. Maca gudxi Jesús laacabe zuuti binni laa, neca qué niná Pedro ñuni cré ni (Mateo 16:21, 22). Ne guionnaʼ apóstol ni biʼyaʼ ora bidxaa modo bihuinni Jesús lu dani que, laaca binadiágacaʼ «napa xidé cheʼ Jesús» (Lucas 9:31). Guizáʼ triste guyuu ca discípulo que pur ni gúdxibe laacaʼ, neca caʼruʼ guiene chaahuicaʼ xii ngue nuube gábibe laacaʼ (Mateo 17:23). Neca zaqué, qué ninacaʼ ninabadiidxacaʼ laabe.

Despué yendácabe Capernaúm, ti lugar ra nabé riaana Jesús ne de raqué nga caadxi apóstol stibe. Ndaaniʼ guidxi que, bidxiña caadxi hombre ni runi cobrar impuestu stiʼ templu Pedro, zándaca para gábicaʼ laabe xiñee qué riguixe Jesús impuestu stiʼ templu. Gunabadiidxaʼ ca hombre que laabe: «¿Ñee riguixe maestru stitu impuestu [stiʼ templu] stiʼ chupa dracma la?» (Mateo 17:24).

Gudxi Pedro laacabe riguixe Jesús impuestu. Peru ora nuucabe ndaaniʼ yoo, guniʼné Jesús Pedro purtiʼ nanna xi bizaaca, gúdxibe laa: «¿Xi rábiluʼ yaʼ, Simón? ¿Tuu nga ruquixe ca rey impuestu ne tributo? ¿Ca xiiñicaʼ la? o ca binni ni qué runibiaʼcaʼ?». Óraque bicabi Pedro: «Ca binni qué runibiaʼcaʼ». Para ná Jesús rabi laabe: «Nga runi, qué gapa ca xiiñiʼ rey xi pur quíxecaʼ impuestu» (Mateo 17:25, 26).

Bixhoze Jesús nga Rey stiʼ universu ne laa nga Dios ni runi adorárcabe ndaaniʼ templu que. Nga runi, qué gapa Xiiñiʼ Dios xi pur quixe impuestu stiʼ templu. Guníʼ Jesús: «Peru, para cadi guchiichinu laacabe la? guyé ra nisadóʼ ne bisaba anzuelu stiluʼ. Ora guxhéleluʼ ruaa primé benda guinaazeluʼ zadxeʼluʼ ti moneda de plata [ti estater o ti tetradracma]. Gucuaa ni ne gudixe impuestu stinneʼ ne stiluʼ» (Mateo 17:27).

Despué, guca reunir ca discípulo que, ne guyecaʼ ra nuu Jesús ne gunabadiidxacaʼ laabe tuu nga ni jma risaca lu Reinu. Ante, qué nándacaʼ guinabadiidxacaʼ laabe de guendaguti stibe peru yanna maʼ nuucaʼ gánnacaʼ xi zazaaca de laacaʼ despué. Peru nanna Jesús xi caníʼ íquecabe. Laga zécabe neza para guibiguétacabe Capernaúm, ziníʼcabe de laani. Para gunabadiidxaʼ Jesús laacabe: «¿Xii ngue cayuni discutirtu neza que pue?» (Marcos 9:33). Bituilú ca discípulo que ne qué niniʼcaʼ nin ti diidxaʼ, purtiʼ ora zeedacaʼ neza cayuni discutircaʼ tu laa nga jma risaca ládecaʼ. Últimu, gunabadiidxacabe Jesús xii ngue zeeda guiníʼcabe: «¿Tuu nga ni jma risaca lu Reinu ni nuu guibáʼ pue?» (Mateo 18:1).

Cadi para ñuni discutir ca discípulo que tuu ngue ni jma risaca, purtiʼ maʼ biiyacaʼ ne maʼ binadiágacaʼ Jesús biaʼ chonna iza. Bíʼnicabe ni purtiʼ binni ruchee laacabe. Biniisicabe lade binni ni napa religión stiʼ ne riuulaʼdxiʼ gusisaca binni laa o gapa ti puestu risaca. Ne cadi tan xadxí guníʼ Jesús zudii Pedro ca «llave» stiʼ Reinu. ¿Ñee pur ngue biʼniʼ sentir Pedro jma risaca que xcaadxi que la? Ne zándaca zaqueca biʼniʼ sentir Santiago ne Juan purtiʼ biiyacaʼ ora bidxaa modo rihuinni Jesús.

Modo tiica guca ni, guluu jneza Jesús laacabe. Óraque bicaa ridxi Jesús ti xcuidihuiiniʼ, bizuhuaabe laa galaa de ca discípulo stibe ne nabe: «Gábecaʼ laatu, pa qué guchaatu ne gácatu casi xcuidihuiiniʼ, qué ziuu dxi chuʼtu lu Reinu ni nuu guibáʼ. Nga runi, ni gaca humilde casi xcuidihuiiniʼ riʼ, nga nga ni jma risaca lu Reinu ni nuu guibáʼ; ne tu guidxaagalú tuuxa casi xcuidihuiiniʼ riʼ ne guni ni pur naa la? laaca cadxaagalú naa» (Mateo 18:3-5).

¡Galán modo bisiidiʼ Jesús laacabe! Qué nidxiichiné Jesús ca apóstol que, ninca qué ñabi laacabe, racaláʼdxicabe gusisaca binni laacabe, sínuque biquiiñebe ti xcuidihuiiniʼ para gusiidibe laacaʼ. Qué riníʼ ique ca xcuidi jma risácacaʼ que xcaadxi. Zaqué bisiidiʼ Jesús laacabe naquiiñeʼ gácacabe casi xcuidi. Ne últimu gudxi Jesús laacabe: «Purtiʼ ni gaca casi tobi de ca ni jma nahuiiniʼ ládetu la? nga nga ni jma risaca» (Lucas 9:48).