Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 67

“Aore roa e taata i paraparau aˈenei mai tera”

“Aore roa e taata i paraparau aˈenei mai tera”

IOANE 7:32-52

  • TONORAAHIA TE MAU TIAI E HARU IA IESU

  • PARAPARAURAA NIKODEMO NO TE TURU IA IESU

Tei Ierusalema â Iesu no te Oroa patiaraa tiahapa. Ua oaoa oia e “mea rahi o taua mau taata ra tei tiaturi ia ˈna.” Area te mau aratai haapaoraa, aita ïa. Ua tono mai ratou i te mau tiai e haru ia ˈna. (Ioane 7:31, 32) Aita Iesu i tapuni.

Ua tamau noa râ Iesu i te haapii i te taata i Ierusalema: “E parahi rii mai â vau ia outou ra hou vau a haere ai i tei tono mai ia ˈu. E imi outou ia ˈu, e ore râ vau e itehia e outou. I te vahi ta ˈu e haere, eita outou e tae.” (Ioane 7:33, 34) Aita i taa i te ati Iuda te auraa, na ô aˈera ïa te tahi i te tahi: “E haere teie taata ihea, a ore atu ai oia e itehia e tatou? Te opua ra anei o ˈna e haere i ǒ te mau ati Iuda tei purara i rotopu i to Heleni, a haapii atu ai i to Heleni? Eaha ïa te auraa o ta ˈna i parau mai: ‘E imi outou ia ˈu, e ore râ vau e itehia e outou. I te vahi ta ˈu e haere, eita outou e tae’?” (Ioane 7:35, 36) Te faahiti ra hoi Iesu i to ˈna poheraa e tia-faahou-raa no te ora i te raˈi, e eita e tia i to ˈna mau enemi ia pee ia ˈna i reira.

Tae maira te hitu o te mahana o te oroa. Pauroa te poipoi i taua oroa ra, e manii te hoê tahuˈa i te pape no ǒ mai i te pape hopu no Siloama i roto i te hoê apoo, a tahe atu ai i te raroraa o te fata o te hiero. A haamanaˈo ai oia i te nahoa i teie ohipa, pii atura Iesu: “Te taata e poihâ ra, ia haere mai ïa ia ˈu nei, e na ˈu e horoa ˈtu i te pape ia inu oia. O te tiaturi ia ˈu, mai ta te mau Papai e parau ra: ‘No roto roa mai ia ˈna e tahe rahi mai ai te pape ora.’”—Ioane 7:37, 38.

Te faahiti ra Iesu i te ohipa e tupu ia faatavaihia ta ˈna mau pǐpǐ i te varua moˈa, a titau-manihini-hia ˈtu ai ratou no te ora i te raˈi. Ua tupu teie faatavairaa i muri aˈe i to Iesu poheraa. I te mahana o te Penetekose 33 to te mau pǐpǐ faatavaihia i te varua haamataraa i te faaite i te parau mau i te taata, a haamata atoa ˈi te tahe rahi mai te pape o te horoa i te ora.

Na ô aˈera vetahi tei faaroo i ta Iesu haapiiraa: “Teie mau â te peropheta i tohuhia na,” oia hoi te peropheta tei rahi aˈe ia Mose. Na ô aˈera te tahi atu: “Teie te Mesia.” Te tahi atu râ aita e afaro ra: “E ere te Mesia no ǒ mai i Galilea, e ere anei? Aita anei te mau Papai i parau e no te huaai o Davida te Mesia e no ǒ mai o ˈna i Betelehema te oire rii o Davida?”—Ioane 7:40-42.

Aita ïa te manaˈo o te nahoa e tu ra. Ua hinaaro vetahi e haru ia Iesu, aita râ hoê aˈe i na reira. I to te mau tiai hoˈiraa ˈtu i te mau aratai haapaoraa ra o ratou anaˈe, ui maira te mau tahuˈa tiaau e Pharisea: “No te aha outou i ore ai i aratai mai ia ˈna?” Pahono atura te mau tiai: “Aore roa e taata i paraparau aˈenei mai tera.” Faaooo e faaino maira te mau aratai haapaoraa tei riri roa: “Outou atoa tei vare i ta ˈna parau? Aita hoê aˈe raatira aore ra Pharisea i tiaturi ia ˈna, e ere anei? Teie râ mau taata aita i ite i te ture a Mose, eita roa ïa te Atua e au ia ratou.”—Ioane 7:45-49.

Paraparau ihora Nikodemo, te hoê Pharisea e mero atoa no te Sunederi, ma te taiâ ore no te turu ia Iesu. I haere na oia ia Iesu ra i te po e i faaite na i to ˈna faaroo ia ˈna piri i te piti matahiti e te afa na mua ˈtu. Na ô atura oia i te Sunederi: “Ia au i ta tatou ture, ia faautua tatou i te hoê taata, ia faaroo ïa tatou ia ˈna na mua e tia ˈi no te ite eaha ta ˈna e rave nei, e ere anei?” Pahono maira ratou: “Eaha hoi, no Galilea atoa oe? A imi na, e ite oe e aita e peropheta e tia mai no Galilea mai.”—Ioane 7:51, 52.

Aita te mau Papai e parau ra e e peropheta te haere mai Galilea mai, o te Mesia râ te haere mai reira mai. Ua tohu hoi te Parau a te Atua e e itehia “te maramarama rahi” i “Galilea o te mau nunaa ěê.” (Isaia 9:1, 2; Mataio 4:13-17) Mai tei tohu-atoa-hia, ua fanauhia Iesu i Betelehema, e e huaai oia no Davida. Eita e ore e ua ite te mau Pharisea i te reira. Noa ˈtu râ, no ratou i atutu ai e rave rahi manaˈo tano ore no nia ia Iesu.