Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 67

«¡Qué huayuu dxi guiníʼ sti hombre casi riniʼbe!»

«¡Qué huayuu dxi guiníʼ sti hombre casi riniʼbe!»

JUAN 7:32-52

  • BISEENDACABE GUARDIA PARA GUINAAZEʼ JESÚS

  • BIʼNIʼ DEFENDER NICODEMO JESÚS

Nuuruʼ Jesús Jerusalén lu Saa stiʼ ca Tabernáculo (o stiʼ ca Cabaña). Ne cayecheʼ Jesús purtiʼ gupa stale binni nuu raqué fe laa. Peru ca líder stiʼ ca judíu que guizáʼ cadxiichicaʼ, ngue runi biseendacaʼ guardia para guinaazecaʼ Jesús (Juan 7:31, 32). Neca zaqué, qué nucaachilú Jesús.

Lugar de ngue bisiidirube ndaaniʼ guidxi Jerusalén, gúdxibe ca binni que: «Ziaananiaʼ laatu sti tiempu ante chaaʼ ra nuu ni biseendaʼ naa. Zuyúbitu naa, peru qué zadxélatu naa. Qué zanda chetu ra chaaʼ» (Juan 7:33, 34). Qué ñene ca judíu xii ngue nuube guiniʼbe, ngue runi nacaʼ: «¿Paraa ndiʼ ná ique hombre riʼ cheʼ para cadi guidxélanu laa pue? ¿Ñee caníʼ íquebe chebe ra nuu ca judíu ni nabeza lade ca griegu ne gusiidibe ca griegu la? ¿Xii nga nuube gábibe laanu ora guniʼbe “Zuyúbitu naa, peru qué zadxélatu naa. Qué zanda chetu ra chaaʼ” pue?» (Juan 7:35, 36). Ni caníʼ Jesús nga qué zadxela ca xhenemigu laa ora gatiʼ ne guiasa para cheʼ guibáʼ.

Yanna, maʼ gadxe gubidxa de cayaca saa que. Lu saa que, ribee ti sacerdote nisa ndaaniʼ tanque de Siloam ne ruxhiini guiráʼ siadóʼ lu base stiʼ altar stiʼ templu. Zándaca bisietenalaʼdxiʼ Jesús ca binni que costumbre riʼ ora guníʼ reciu: «Pa nuu tuuxa cayati nisa, gueeda ra nuaaʼ ne gueʼ nisa. Tu gapa fe naa, casi cá lu Stiidxaʼ Dios, “dede ndaaniʼ ladxidóʼ zaree corriente nisa nabani”» (Juan 7:37, 38).

Ni caníʼ Jesús nga ni zazaaca ora gaca ungir ca discípulo stiʼ né espíritu santu para guibánicaʼ guibáʼ, despué de gátibe. Zuzulú zuxooñeʼ «corriente nisa nabani» ca lu Pentecostés ni chigaca sti iza que, ora gusiidiʼ ca discípulo ni maʼ guca ungir né espíritu santu xcaadxi binni ni dxandíʼ.

Ora binadiágacabe Jesús, ná caadxi de laacabe: «Dxandíʼ peʼ hombre riʼ nga Profeta que», zándaca caníʼcabe de profeta ni jma risaca que Moisés, ni maca ruzeeteʼ Stiidxaʼ Dios gueeda. Ne xcaadxi ná: «Ndiʼ nga Cristu». Peru, nuu tu guníʼ: «Cadi de Galilea diʼ gueeda Cristu, ¿njaʼ? ¿Cadi ná Stiidxaʼ Dios zeeda Cristu de lade ca xiiñiʼ David ne zeedabe de Belén, xquidxi David la?» (Juan 7:40-42).

Gudinde diidxaʼ ca binni que pur laabe. Guyuu tu gucalaʼdxiʼ ninaazeʼ Jesús, peru guirutiʼ niguunáʼ laabe. Ora bibiguetaʼ ca guardia que ra nuu ca sacerdote principal ne ca fariseu peru cadi zinecaʼ Jesús, gunabadiidxacaʼ ca guardia que: «¿Xiñee qué ñedanetu laabe pue?». Para bicabi ca guardia que: «¡Qué huayuu dxi guiníʼ sti hombre casi riniʼbe!». Bidxiichi ca líder stiʼ ca judíu que ne bizulú biʼniʼ búrlacaʼ laacabe ne gudindenecaʼ laacabe: «¿Ñee laaca maʼ bidiitu lugar quítebe laatu la? ¿Ñee nuu de ca gobernante stinu o de ca fariseu maʼ napa fe laabe la? Peru ca binni riʼ qué gánnacaʼ xi ná Ley, nga runi qué iquiiñecaʼ» (Juan 7:45-49).

Óraque guníʼ Nicodemo, ti fariseu ni nuu lade Sanedrín, pur Jesús. Raca biaʼ chupa iza arondaʼ, yegánnabe Jesús huaxhinni ne bisihuínnibe nápabe fe laa. Biʼniʼ defenderbe Jesús ora guniʼbe: «Según Ley stinu, qué zanda gaca juzgar ti binni pa qué gucaadiágacabe laa primé ne gánnacabe xi runi, ¿njaʼ?». Ora binadiágacabe ndiʼ, gúdxicabe laa: «¿Ñee laaca binni Galilea lii la? Biʼniʼ investigar guʼyuʼ, qué zanda diʼ guiree nin ti profeta de Galilea» (Juan 7:51, 52).

Qué riete diʼ lu Stiidxaʼ Dios zaree ti profeta de Galilea. Peru ruzeeteni zeeda Cristu de guidxi ca, purtiʼ maca biete zuuyaʼ binni «ti biaaniʼ roʼ» ndaaniʼ guidxi «Galilea ra nabeza binni de xcaadxi guidxi» (Isaías 9:1, 2; Mateo 4:13-17). Ne casi maca cá lu Stiidxaʼ Dios, gule Jesús Belén, ne zabe de ca xiiñiʼ David. Neca nanna ca fariseu ca cosa riʼ, zándaca laacaʼ nápacaʼ donda pur ca cosa ni cadi dxandíʼ riníʼ ique binni de Jesús.