Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 81

Mea hoê raua te Metua, e ere râ o ˈna te Atua

Mea hoê raua te Metua, e ere râ o ˈna te Atua

IOANE 10:22-42

  • “MEA HOÊ MÂUA TE METUA”

  • HAAPAPURAA IESU E MEA HAPE TE PARAU E O ˈNA TE ATUA

Ua haere mai Iesu i Ierusalema no te Oroa pûpû-faahou-raa i te hiero i te Atua. Hau i te 100 matahiti na mua ˈtu, ua hamani te hoê arii no Suria i te hoê fata i nia iho i te fata rahi i te hiero o te Atua. I muri aˈe, haru faahou aˈera te mau tamaiti a te hoê tahuˈa ati Iuda ia Ierusalema e pûpû faahou atura i te hiero ia Iehova. Mai reira mai te faatupuraahia te hoê oroa pauroa te matahiti i te 25 no Kisilu, te hopea avaˈe Novema e te omuaraa o Titema.

E tau toˈetoˈe. Te hahaere ra Iesu i roto i te hiero na te anairaa pou a Solomona. Haaati maira te ati Iuda ia ˈna e na ô maira: “Afea oe e parau mai ai ia matou o vai oe? O oe te Mesia, a faaite roa mai ïa.” (Ioane 10:22-24) Pahono atura Iesu: “Ua parau atu vau, aita râ outou i tiaturi mai.” Aita Iesu i parau roa ˈtu e o ˈna te Mesia, mai ta ˈna i parau i te vahine Samaria i te apoo pape. (Ioane 4:25, 26) Ua faaite râ oia o vai o ˈna: “Aita â Aberahama i fanauhia ˈtura, i vai na vau.”—Ioane 8:58.

Ua hinaaro Iesu ia taa i te taata iho e o ˈna te Mesia ma te faaau i ta ˈna mau ohipa i te mau parau tohu no nia i ta te Mesia e rave. No reira oia i parau ai i te tahi taime i ta ˈna mau pǐpǐ eiaha roa e faaite e o ˈna te Mesia. Parau roa ˈtura râ oia i teie mau ati Iuda patoitoi: “Na te mau ohipa ta ˈu e rave nei ma te iˈoa o to ˈu Metua e faaite o vai au. Teie râ eita outou e tiaturi mai.”—Ioane 10:25, 26.

No te aha ratou e ore ai e tiaturi e o Iesu te Mesia? Na ô atura Iesu: “Eita outou e tiaturi mai, no te mea e ere outou i te mamoe na ˈu. E faaroo ta ˈu mau mamoe i to ˈu reo, ua ite au o vai ratou, e e pee mai ratou ia ˈu. E horoa vau i te ora mure ore no ratou, e ore roa ratou e haamouhia, e aore roa e taata e haru ia ratou no roto atu i ta ˈu rima. E faufaa rahi to te mau mamoe tei horoahia mai e to ˈu Metua.” Parau atura oia e mea piri roa raua to ˈna Metua, a na ô ai: “Mea hoê mâua te Metua.” (Ioane 10:26-30) Tei te fenua nei Iesu e tei te raˈi to ˈna Metua. Mea hoê raua i roto i te auraa hoê â fa ta raua.

No to ratou riri rahi no ta Iesu parau, ohi faahou aˈera te ati Iuda i te ofai no te pehi haapohe ia ˈna. Aita Iesu i riaria, na ô atura râ: “Ua faaite atu vau e rave rahi ohipa maitatai ta te Metua i faaue mai. No teihea ïa ohipa e pehi ai outou ia ˈu i te ofai?” Pahono maira ratou: “E ere no te tahi ohipa maitai e pehi ai matou ia oe i te ofai, no te faaino râ i te Atua, no te mea te parau nei oe e e atua oe.” (Ioane 10:31-33) Aita Iesu i parau noa ˈˈe e atua o ˈna. No te aha ïa teie pariraa?

Te parau ra Iesu e e mana to ˈna, no te ati Iuda râ, to te Atua anaˈe te mana. Ua parau Iesu ei hiˈoraa: “E horoa vau i te ora mure ore no ratou,” oia hoi ta ˈna mau mamoe. Eita ta te taata e nehenehe e na reira. (Ioane 10:28) Ua faaite Iesu i mua i te taata e no ǒ mai to ˈna mana i to ˈna Metua. Aita râ te ati Iuda i tâuˈa i te reira.

No te haapapu e ua hape ta ratou pariraa, ui atura Iesu: “Aita anei i papaihia i roto i ta outou mau Papai moˈa [Salamo 82:6], ‘I parau na vau: “E atua outou”’? Ua parau te Atua e e ‘atua’ te feia ta ta ˈna parau e faautua ra . . . O vau nei râ ta te Atua i haamoˈa e i tono mai i roto i teie nei ao. No te aha ïa outou e parau mai ai: ‘Te faaino ra oe i te Atua,’ no to ˈu parauraa e e Tamaiti au na te Atua?”—Ioane 10:34-36.

I roto i te mau Papai, ua parauhia te mau haava tia ore e “atua.” Ua tano anei ïa teie mau ati Iuda i te faahaparaa ia Iesu i te parauraa “e Tamaiti au na te Atua”? Faahiti atura oia i te tahi parau ia tiaturi ratou ia ˈna: “Ia ore au e rave i te mau ohipa a to ˈu Metua, eiaha ïa e tiaturi mai ia ˈu. Teie râ ia rave au i te reira, noa ˈtu e eita outou e tiaturi mai ia ˈu, a tiaturi no te mau ohipa ta ˈu e rave nei, ia taa e ia taa ˈtu â ia outou e mea hoê mâua to ˈu Metua.”—Ioane 10:37, 38.

Tamata ˈtura te ati Iuda i te haru ia Iesu, horo ê faahou atura râ oia. Faarue ihora oia i Ierusalema e reva ˈtura i te tahi aˈe pae o te anavai Ioridana, i te vahi ïa i bapetizo ai Ioane Bapetizo i te taata fatata e maha matahiti na mua ˈtu, e au ra e tei te pae apatoa roa o te miti o Galilea.

Haere maira e rave rahi taata ia Iesu ra e parau maira: “Aita iho â Ioane i rave hoê noa ˈˈe semeio, teie râ e parau mau anaˈe ta Ioane i faahiti no teie taata.” (Ioane 10:41) Tiaturi atura ïa e rave rahi ati Iuda ia Iesu.