Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 82

Taviniraa a Iesu i Perea

Taviniraa a Iesu i Perea

LUKA 13:22–14:6

  • TUTAVARAA IA TOMO NA TE UPUTA PIRIHAO

  • IA POHE IESU I IERUSALEMA E TIA ˈI

Ua haapii Iesu i to Iudea e to Ierusalema e ua faaora i to ratou mau maˈi. Reva ˈtura oia i te tahi aˈe pae o Ioridana no te haapii i to tera e tera oire o Perea. Eita râ e maoro, e hoˈi mai oia i Ierusalema.

I Perea, ui maira te hoê taata ia Iesu: “E te Fatu, e parau mau anei e aita i rahi te taata e faaorahia?” Ua ite paha teie taata e aita i papu i te mau aratai haapaoraa mea rahi anei te faaorahia aore ra mea iti. Aita Iesu i parau ehia te faaorahia, ua faaite râ eaha ta te hoê taata e rave ia faaorahia oia: “A tutava i te tomo na te uputa pirihao.” Mea titauhia iho â ia tutava. No te aha? Faataa ˈtura Iesu: “Te parau atu nei hoi au e mea rahi te tamata i te tomo, eita râ ratou e ô atu.”—Luka 13:23, 24.

Horoa ˈtura Iesu i te hoê faahohoˈaraa no te haapapu i te faufaaraa ia tutava: “Ia tia mai te fatu fare a ponao atu ai i te opani, e tia noa ïa outou i rapaeau mai, a patoto mai ai i te uputa e a na ô ai: ‘E te Fatu, a iriti mai na.’ . . . E na ô atu râ oia: ‘Aita vau i ite o vai outou. Haere ê atu, outou pauroa e rave nei i te ohipa ino!’”—Luka 13:25-27.

Te faaite ra teie faahohoˈaraa i te mea e roohia te hoê taata i maoro, e au ra tei tae mai i te taime tano no ˈna. Ua piri e ua ponaohia te opani. Ia tae oioi mai râ oia, noa ˈtu e ere mea ohie. Hoê â atoa ïa no te feia te nehenehe e faaroo ia Iesu ia haapii ia ratou. I nehenehe na hoi ratou e tuu i te haamoriraa mau i te parahiraa matamua o to ratou oraraa, aita râ. Te feia no ratou Iesu i tonohia ˈi, aita ïa te rahiraa i farii i teie faanahoraa a te Atua no te faaoraraa. Ua parau Iesu e e taˈi ratou e e mauu to ratou niho ia hurihia ratou i rapae. E “te taata no hitia o te râ e tooa o te râ, no apatoerau e apatoa,” oia hoi no te mau nunaa atoa, e “tarava” ïa “i te amuraa maa i roto i te Faatereraa arii a te Atua.”—Luka 13:28, 29.

Faataa ˈtura Iesu: “I reira ïa vetahi o to muri [te feia e ere i te ati Iuda, e te ati Iuda haavîhia] e riro ai no mua, e vetahi o to mua [te mau aratai haapaoraa ati Iuda e teoteo ra no te mea e huaai ratou no Aberahama] e riro ai no muri.” (Luka 13:30) “No muri” ratou no te mea eita roa teie mau taata mauruuru ore e ô i roto i te Faatereraa arii a te Atua.

Tapiri maira vetahi Pharisea ia Iesu e faaara maira ia ˈna: “A haere ê, e a faarue mai i teie vahi, te hinaaro ra hoi Heroda [Anitipa] e haapohe ia oe.” Peneiaˈe na te arii Heroda iho teie mau parau ia faarue oioi Iesu i teie tuhaa fenua. Ua mǎtaˈu paha Heroda aˈunei e pohe ai te tahi atu peropheta ia ˈna, mai ia Ioane Bapetizo. Na ô atura râ Iesu i te mau Pharisea: “A haere a parau i tera urî oviri, i teie mahana e ananahi, e tiavaru vau i te mau demoni e e faaora i te maˈi, e i te toru o te mahana e oti roa ˈi ta ˈu ohipa.” (Luka 13:31, 32) Ma te parau e “urî oviri” Heroda, te faahiti ra paha Iesu i te huru haavarevare o teie animara. Eita râ Iesu e vaiiho ia Heroda, aore ra te tahi atu taata, ia faatere ia ˈna na roto i te ravea haavarevare, e haapao râ oia i te ohipa ta to ˈna Metua i tuu ia ˈna, ia au hoi i te tarena a te Atua, eiaha râ ta te taata.

Tamau atura Iesu i to ˈna tere i Ierusalema, e mai ta ˈna i parau, “eita hoi e tano ia haapohe i te hoê peropheta i rapae ia Ierusalema.” (Luka 13:33) Aita hoê aˈe parau tohu Bibilia e faaite ra e ia pohe te Mesia i taua oire ra e tia ˈi, eaha ïa Iesu i parau ai e e haapohehia oia i reira? O Ierusalema te oire pu, i reira na 71 mero o te Sunederi, te tiripuna teitei, e haava ˈi i te feia i parihia ei peropheta haavare. I Ierusalema atoa te mau tusia animara e pûpûhia ˈi. No reira ïa Iesu i manaˈo ai e i Ierusalema anaˈe e tano ai ia haapohehia o ˈna.

Autâ ihora Iesu: “Ierusalema, Ierusalema, o te taparahi pohe i te mau peropheta e o te pehi i tei tonohia ˈtu ia ˈna i te ofai! Ahia aˈenei to ˈu hinaaroraa e haaputu i ta oe mau tamarii, mai te moa o te haaputu i ta ˈna mau fanauˈa i raro aˈe i to ˈna pererau! Aita râ outou i hinaaro. Inaha, e faaruehia to outou fare.” (Luka 13:34, 35) Aita te nunaa e farii ra i te Tamaiti a te Atua, e ia faaû ratou i te faahopearaa ino e tia ˈi!

Hou Iesu a tae ai i Ierusalema, titau maira te hoê aratai Pharisea ia ˈna no te tamaa i to ˈna fare i te Sabati. Hiˈo noa maira te mau manihini ia Iesu e nafea oia i te hoê taata ua oruoru to ˈna na avae i te pape. Ui atura Iesu i te mau Pharisea e te feia mea ite i te ture a Mose: “Mea tano anei ia au i te ture ia faaora i te maˈi i te Sabati aore ra eita?”—Luka 14:3.

Mamû noa ihora ratou pauroa. Faaora ihora Iesu i te maˈi o te taata e ui atura ia ratou: “O vai o outou, ia topa ta ˈna tamaiti aore ra puaatoro oni i roto i te apoo pape i te mahana Sabati, e ore e huti mai i rapae i reira iho?” (Luka 14:5) Aita atoa ˈtura i tia ia ratou ia pahono i ta ˈna haaferuriraa papu.